4,964 cititori

Guyz, ne focusăm un pic pe bencimarc?

Ce voiam să zic, ușor-ușor m-am obișnuit cu toată romgleza asta folosită intensiv pe post de dialect de corporație sau doar pentru un plus de coolness în conversații. Că, na, oameni suntem și nu vrem să părem mai fraieri decât cei din jurul nostru. E aproape ok, pot să trăiesc cu gândul că ăsta e viitorul, pot să înteleg că „mișto” nu mai zic decât cetățenii născuți în secolul trecut, că acum totul e cool sau hip sau plm mai știe cum.

Pot să accept că până și preșcolarii spun astăzi „content” sau că trebuie să mă „updatez” și „upgradez” rapid. Înțeleg și că există situații în care oricât ai vrea să găsești corespondentul în română, pentru un cuvânt în engleză, nu reușești și pace.

Continuarea

19,858 cititori

Cele mai frecvente greșeli

Sfatul meu ar fi să vă salvați pe undeva link-ul către textul ăsta, ediție revizuită și adăugită. Nu de alta, dar se pare c-am reușit să strâng la un loc cele mai frecvente greșeli de utilizare a limbii române.

Decât sau doar

Aș vrea să se poată da amendă pentru folosirea abuzivă a lui “decât”. Să găsească un sistem de monitorizare și cum l-au auzit pe unul că zice ”am decât 50 de lei la mine”, hop să sară cu amenda. Să umble mulți grammar nazi pe străzi, camuflați în liceeni analfabeți. Și cum te-au auzit, să te ardă pe loc. Ca-n tramvai.

Deci, dragii mei, “decât” se folosește NUMAI împreună cu o negație: ”NU am decât 50 de lei la mine”. Și în cazul în care vă este așa greu să țineți minte asta, aveți varianta de rezervă: îl folosiți pe “doar”. Care este mai nepretențios și nu-i trebuie negații și alte căcaturi menite să încurce lumea: ”Am doar 50 de lei la mine”. Și-ați rezolvat problema. Continuarea

19,332 cititori

Am râs cu lacrimi

Mă scuzați că vă întrerup, dar n-am mai râs de mult cu convulsii și cu capul pe birou. Dacă n-ați văzut încă omagiul Jandarmeriei Române pentru Eminescu, opriți-vă din tot ce faceți și uitați-vă ACUM. Cu sonor! Practic, au cucerit internetul. Pe tot!
Dar gata cu vorbăria, să cânte muzica!

P.S. Mulțumesc pe această cale Jandarmeriei Române care mi-a făcut ziua!

5,369 cititori

Limba română pentru premieri

În școala generală am făcut română cu cea mai severă profesoară din Vâlcea, doamna Farcaș, pe numele dumneaei de scenă. N-am să uit niciodată cum i-a dat un 2 ăluia din spatele meu pentru c-a avut proasta inspirație să se ridice în picioare, în timpul orei, și să-și reclame colegul de bancă: „Tovarășa profesoară, Andrei se râde de mine”. I-a dat 2 pe loc, nu înainte să-i explice calm că „a râde” nu este verb reflexiv.

Continuarea

6,995 cititori

Limba română pe înțelesul doamnei Dăncilă

Doamnă, după cum ați observat, trăim într-o lume rea care n-are altceva mai bun de făcut decât să vă contabilizeze dumneavoastră greșelile de exprimare. Așa că m-am gândit să vă fac un pustiu de bine și să vă las aici un scurt ghid pe care să-l folosiți atunci când încercați să vorbiți sau să scrieți în frumoasa noastră limbă. Dacă nu le țineți minte, notați-le în palmă.

Virgula între subiect și predicat

Niciodată, dar absolut niciodată, nu puneți virgulă între subiect și predicat. Uitați, ca să fie foarte clar, când scrieți „Liviu Dragnea, este cel mai mare român și cel mai iubit președinte de partid din toate timpurile”, virgula aia pur și simplu n-are ce căuta acolo.

Continuarea

3,886 cititori

Măcar nu vă mai plângeți că se duce naibii limba română!

Tot văd pe interneți o grămadă de publisheri, de influenceri care scriu fără diacritice și, personal, nu înțeleg de ce fac asta. Mă rog, înțeleg, motivul principal ar fi lenea, ceea ce nu cred că-i ajută deloc să se justifice.

Așa că am să las aici cele trei motive pentru care cred eu că diacriticele sunt absolut obligatorii pentru cei care într-o formă sau alta scriu sau publică pe câte undeva.

Continuarea

15,192 cititori

Iete că nu e legendă

LATER EDIT-URI

1) A apărut și știrea asta conform căreia, un comisar de la Protecția Consumatorului s-a dus în această dimineață la Odorheiu Secuiesc unde a solicitat în limba română să fie servit și povestea s-a întâmplat identic! A fost refuzat!

2) Mîndruță zice niște chestii despre ce nu apare pe filmare. 

3) Comunicatul Kaufland.

…………………………………………..

Pentru azi, am zis să-mi aduc și eu umila contribuție la popularizarea nesimțirii ăsteia. Nu de alta, dar eram convins că aia cu “am cerut pâine în română și n-au vrut să-mi dea” e o legendă. Uite că nu e.

Continuarea

2,276 cititori

La Famiglia o să vorbească română

De fiecare dată când aud câte o știre care mă lasă cu gura căscată mă întreb ce-ar mai putea să apară ca s-o bată. Dar nu rămân nelămurit multă vreme, pentru că în țara asta practic nu ai cum să te plictisești. Curg neroziile una după alta.

Ia fiți atenți aici ce mi-au auzit urechile ieri. Facultatea de Medicină din Galaţi îşi deschide o filială în Italia. Mai precis la Universitatea Kuore din Enna, Sicilia. Până aici nimic în neregulă, nu? Recunoașterea școlii românești, dascălii, sistemul de predare, facem un ban grămadă la “frații” noștri din cizmă, bla, bla, bla. Sună bine. Dar nebunia de-abia acum urmează. Pregătiți picaturile de ochi, că o să aveți nevoie.
Continuarea

8,473 cititori

Cum se poate transforma un 8.00 în 9.40?

Pe repede înainte vă zic scurt, cât sunt nervos, că după aia mă calmez şi-mi trece.

Scriam zilele trecute despre promovabilitatea la BAC. Şi tot acolo pomeneam media fie-mii, care era 8.91. Compusă din 8.00 la română, 9.10 la geografie şi 9.65 la istorie. Nimic neobişnuit, felicitări, ura şi la gară, dacă era să ma întrebaţi pe mine. Doar că ea, nedumerită de nota prea mică de la română, a făcut contestaţie. Şi ghiciţi ce? Nota 8.00 s-a transformat, ca prin minune, în 9.40. Continuarea

3,870 cititori

Să “ne râdem”, dar mai cu grijă

Mi-am adus aminte de întâmplarea de mai jos, ieri, exact în momentul în care am primit un comentariu prin care respectiva voia să-mi corecteze o greșeală (inexistentă, de altfel). Amuzant este că, în încercarea de a mă mustra pe mine, ea chiar scrisese ceva greșit. Chiar când îi răspundeam, am avut un flash cu povestea de mai jos.

Fraților, în gimnaziu am făcut română cu cea mai tare și cea mai a dracului profesoară din Vâlcea. Carmen Farcaș, pe numele ei, temut de toată suflarea școlarilor din oraș. De altfel, toți prietenii mei sunt convinși că bruma de gramatică pe care o am în cap se datorează maică-mii (care este tot profă de română). Eronat! Tot ce am prins s-a întâmplat datorită groazei cu care așteptam orele de română. Bine, a avut și mama partea ei de merit, nu pot să neg. Mai ales când m-a rupt cu bătaia după ce am luat primul trei din viața mea, chiar la materia ei. Nu ştiu de ce, dar n-a apreciat foarte tare când s-a întâlnit, absolut întâmplător, cu madam Farcaş care i-a spus amical: “dragă, i-am dat un trei tăntălaului tău, că a venit cu tema nefăcută”. Cuvinte care, nu înţeleg de ce, au avut aspura maică-mii efectul pe care îl are o pânză roşie fluturată în faţa unui taur.  Continuarea

2,331 cititori

Portughezii, fraţii noştri de sorginte latină

Aia e, ne tragem din aceiaşi strămoşi, iar portugheza este un fel de română mai stâlcită. Dacă mai era vreo posibilitate de îndoială, ţi-o risipeşte rapid clipul de mai jos. Iar după versuri, aş zice că “portughejii” ăştia fac minim un stagiu de cursuri lingvistice în Ferentari. Cu practică şi seminarii cu tot. Tipul cu melodia l-a absolvit ca şef de promoţie, “magna cum laude”. 🙂

Desigur, glumesc , da’ video-ul tot îi va da coşmaruri lui Salam, pe motiv că nu i-a venit lui ideea hit-ului intitulat atât de simplu, popular si atractiv: muie.

L.E. Îmi cer scuze pentru ignoranţă. Dar mi s-a atras atenţia că “portugheju'” ăsta este, de fapt, brazilian. Aşa că fac cuvenita rectificare.