A lăsat cineva dintre voi, la articolul despre jumătatea de milion de comentarii, o idee foarte bună. Așa că azi m-am gândit c-am putea s-o punem în practică.

Lucrurile stau în felul următor: e foarte clar că blogurile au un public al lor și că textul scris nu mai ajunge decât la cei cărora le place să citească și preferă să facă asta.

Nu trebuie să fii expert sociolog în analize demografice ca să-ți dai seama că acest public, al blogurilor, este format din oameni care au trecut de o anumită vârstă. E logic să fie așa, cei tineri au migrat, în cea mai mare parte, spre contentul video.

Pe bloguri au rămas strict cei pentru care cititul nu este doar un obicei, ci și o plăcere.

Exact ca voi, oameni care sunteți pe aici de foarte multă vreme (practic, am îmbătrânit împreună) sau ca alții care au apărut mult mai recent, dar au rămas aici.

Ei bine, vă propun să facem azi ceva ce n-am mai făcut niciodată. Vă băgați să vă spuneți vârsta?

Mi se pare o chestie extrem de interesantă să ne dăm seama ce vârste avem, mai ales că la unii dintre voi chiar n-am putut aprecia niciodată nimic de genul.

Ce ziceți? Vi se pare interesant?

Ah, și dacă tot facem asta, cei care vă băgați să răspundeți, lăsați și numele orașului în care trăiți. Mi se pare la fel de interesant să aflăm prin ce colțuri de lume suntem răspândiți.

O să vă mai spun ceva ce am în cap de multă vreme. De-a lungul timpului au dispărut de aici oameni care comentau în mod regulat. Da, am învățat că există o oarecare ciclicitate în ceea ce privește comentariile, în sensul că, o dată la câțiva ani, generațiile de comentatori se cam schimbă. Nu în totalitate, dar unii dispar și apar mereu alții.

Nu am o explicație științifică, dar e foarte clar că așa se întâmplă lucrurile.

Doar că eu nu la acest gen de comentatori mă refer, ci la cei care au fost aici de-a lungul mai multor cicluri, la cei care erau prezenți indiferent că se schimbau generațiile. După care au dispărut brusc și n-am mai auzit nimic de ei.

Ei bine, întotdeauna m-am întrebat dacă oamenii ăștia n-au trecut prin chestii nasoale care sa-i facă să dispară. Poate chiar au murit fără ca eu să aflu vreodată.

Atenție! Ca să fie foarte clar, nu mă refer la cei pe care i-am făcut eu să dispară de aici, de-a lungul timpului. Soarta ălora mă lasă mai rece decât o bucată de carne scufundată în azot lichid folosit pentru criogenare.

Uite, îmi vine în minte exemplul unui tip care se semna @bătrânu, om care a fost prezent aici mulți ani, după care într-o bună zi n-a mai apărut. Să știți că uneori mă întreb ce s-o fi întâmplat cu el. A dispărut de pe blog pentru că așa a considerat sau i s-a întâmplat ceva nasol? Mai am câteva exemple de genul, dar cred că e suficient ăsta.

Acestea fiind zise, o să încep eu: 53 de ani, București.

Hai, curaj, suntem între noi, nu vi se întâmplă nimic.