Facem o mică schimbare în programul obișnuit, în sensul că săptămâna asta o să avem azi, luni, mini-lecția de gramatică. O să vedeți voi mâine de ce.
Prin urmare, azi vorbim despre prețioșii care nu merg la restaurant să mănânce, ci să servească masa.
P.S. M-ar ajuta să-mi lăsați în comentarii ce alte greșeli frecvente vă enervează și vreți să mă ocup de ele.
Așa le voi avea aproape centralizate, când o să am nevoie doar intru pe articolul ăsta și aleg una dintre ele. Mulțumesc anticipat.
Acum vă las cu servitul mesei.
Cand aud ca cineva spune: Mi-ar place. Ma zgarie pe creieri. Sau: Face sens.
Comentariu beton!38
Aia cu “face sens” am preluat-o asa in joaca dupa care usor usor mi-a intrat in reflex. Din fericire am cam scapat de ea si sunt constient cand mai iese pe gura😁
Si eu mai am tendinta sa zic, uneori, Face sens. Ba chiar a inceput sa mi se para normal. Dar tot ma deranjeaza cand o aud :))
Doamne, m’ai uns pe suflet. Dnul Alexandru Graur îți zâmbește de sus
Gen. Ăsta e un tic verbal mai degrabă.
Decât.
Comentariu beton!34
Băi ce enervant este😀😀Il aud la zeci de persoane,o fi molipsitor😀
Mai este și,,ma ,,dispereră” în loc de mă enervează. Si am auzit din gura unor oameni care învață alți oameni.Si a cam întrat în uz cuvântul.
Nici eu nu mai pot când ii aud pe plozii mei cu acelasi tic. Numai ca ei il au in franceza, „genre”.
Io merg la restaurant să fiu servit, nu să servesc.
Comentariu beton!27
Mi-ai adus aminete că era cândva, demult, un monolog interpretat de Marin Moraru, care se numea „O discuție elevantă”, în care ridiculiza exact astfel de exprimări „prețioase”. La un moment dat îi zicea unui invitat „vă rog, serviți apă, e portabilă, eu mă pricep la ape, am fost apicultor. Apa portabila face bine la vezica jubiliară!” 😀😀😀
Comentariu beton!102
Am luat la cunoștință (sau, mai rău, am luat la cunoștiință) / am luat cunoștință.
Asta deranjează tare pentru că se regăsește și în documente oficiale, ale administrației publice, ale angajatorilor, etc.
Comentariu beton!12
“Decât”. Mă scoate din toate mințile (care oricum sunt ocazional zdruncinate 😀).
Comentariu beton!34
Cu „decât” e binișor, „dăcât” e moartea pasiunii… Mai este și varianta lui „de pe” care e transformat în „după”.
Comentariu beton!28
“O să vedeți voi mâine de ce.” Lisabona, pă electric. Chiar era timpul pentru un concediu activ.
Comentariu beton!16
La asta m-am gândit și eu. Dar o să ne transmită mâine dimineață când „servește”😃 micu’ dejun
Comentariu beton!17
Unde găsești cei mai duri ospătari ? În armată, căci ei servesc patria!
Comentariu beton!40
Hehe…asta o dau la rudele de la țară (ale soției, că eu sunt copil de astfalt). Și nu cred că ei folosesc ”a servi” ca prețiozitate ci ca regionalism (?). Să mă explic – ei nu ”beau” că ”nu sunt bou să beau”, ei nu zic ”am mâncat” că doar la animale le dau oamenii să mănânce, oamenii se servesc singuri. Nu știu dacă ”face sens” dar cam asta este logica pe care am intuit-o eu.
În rest, cei care folosesc ”ca și….gen” chiar și în aceeași propoziție, ar trebui încadrați ca ”predatori sexuali” având în vedere violul permanent asupra limbii române.
Comentariu beton!13
* „Foarte tare” folosit in loc de „foarte mult”.
Știm cu toții cat de versatila e limba romana. Or fi si situații in care iți place foarte tare dar, in public spunem „foarte mult” mai ales când e vorba despre o persoana, o mâncare sau ceva de același tip. Pur si simplu, ma zgârie pe creier.
* „Care” si „pe care”. Deși asta mi se pare o cauză pierdută.
* „Patetic”. Toți cei murdari de engleza pe la guri folosesc „patetic” cu sensul de „jalnic”. Numai ca, in limba romana, înseamnă „emoționant”.
Si cred ca mai sunt multe, dar nu-mi vin acum. Sunt abia la prima cafea.
Comentariu beton!30
Chestia cu ”patetic” face parte din multe alte murdăriri de engleza ale gurii unor romani! Alte exemple ? ”Face sens” tradus mot-a mot din engleza in loc de are sens, sau pretiosul ”adresat” in loc de rezolvat, aplicat, facut (seful meu face o pasiune din a folosi acest cuvant 🙂 ). Si mai sunt multe dar nu am timp să le enumăr pe toate acum
Eu v(R)oiam să știu dacă ați „servit” cafeaua?
Comentariu beton!19
Adevărul PE care mulți nu-l văd
,, Decât” daca a-ți servit cafeaua… 😁😁😁
Am facut si eu greseala asta chiar la tine pe blog. Sper sa nu mai fac😀.
Ce ma enerveaza? Pe langa acel ”ca si” care a devenit cvasi asimilat si deci ma doare si mai tare, este mai noul ”dar si” folosit in locul firescului ”precum si”. Nu cred ca este reporter de televiziune care sa nu foloseasca aceasta expresie cautata si ilogica cand o folosesti ca sa adaugi ceva nu sa contrazici ceva!! Nu ii zgarie pe nimeni la ureche cand aud/spun asa ceva cand enumereaza situații, evenimete, lucruri de aceeasi valoare dar folosesc conjunctia adversa ” dar”?
Gresesc cumva eu?
Erata: nu ”enumerează” ci ”enumeră”!!! Mea culpa!
Enumera, NU ,,enumereaza”
nu gresesti deloc. E o incercare de a crea un suspans artificial in constructia frazei, pentru a acapara atentia cititorului/ascultatorului…
Ma enerveaza si imi da senzatia ca nu comunica nimic important, doar o gramada de cuvinte de umplutura pentru a ma pacali ca au analizat problema din mai multe puncte de vedere…
Am zis si eu ca am servit masa dar nu o sa mai zic. Promit. Ciudat e ca stiam ca nu e corect si nu eram nici eu chiar multumita ca zic asa dar ziceam, totusi! 🙂
O expresie ce ma scoate din minti este: „Bianca se iubeste cu Costel sau Bianca si Costel s-au iubit!” A iubi, a se iubi isi schimba sensul in expresia asta, devine ceva aproape promiscuos, obscen; imi pare ca cei care o folosesc sexualizeaza relatia dintre doi oameni ca si cand intr-o relatie numai despre sex ar fi vorba.
Cine e Bianca?🤣🤣
Bianca poate fi oricine. Nu doar Dragusanca. 😅
Desi il aud rar, ma scoate DIN MINTI cand aud ”aute” . Ce vrea sa insemne oare? Un fel de ”ia uite” ? Sau ”ia auzi” ?
Mă, „aute” nu e o greseală. Oamenii care îl folosesc știu exact că nu există „aute”, îl folosesc doar să se amuze. Și eu mai folosesc „aute”, deși știu că este „ia uite”. 🤷♂️
Da’ ce, au prune in gura ? De nu pot spune „ia uite / uite” ??
Datorită folosit cu sens negativ și din cauza folosit cu sens pozitiv.
Comentariu beton!19
Prețioasele alea serioase servesc masa cu „dragele” lor prietene.
Comentariu beton!12
Este o idee excelenta de a-i invata sa vorbeasca corect! Multumim!
Propuneri:
– port un parfum in loc de m-am dat cu parfum; bine aici poate fi si “pretiozitatea” parfumului ca sa zic asa si dorinta de a-l scoate in evidenta faptul ca el ar fi tot ce este esential/necesar pe tine;
– m-a dat cu rolele, cu bicicleta, cu motocicleta, etc in loc de m-am plimbat cu rolele, bicicleta/ am fost cu rolele, bicicleta
– m-am pus la somn in loc de m-am dus sa ma culc
Pe mine ma enerveaza cand aud ‘la sfarsitul zilei’ in loc de la urma urmei. Tradus din engleza, in romana inseamna ceva total diferit.
Acordul predicatului cu subiectul multiplu, des intalnita situația si prin comentariile de pe-aici.
Comentariu beton!16
Și vorbind de acorduri, cel al adjectivului cu substantivul, cum e în exemplul ăsta: “cu excepția unei răscumpărări de acțiuni făcută de Fondul Proprietatea” (asta e dintr-un articol de pe un blog, dar am văzut greșeala pe o grămadă de siteuri de știri).
@alunelu Care e greșeala, că nu mă prind? Mulțumesc!
@anukoi, dacă scriu „unei răscumpărări făcută”, acum vezi greșeala?
Da, am priceput, mulțumesc!
@ alunelu: eu n-am priceput la ce te referi
“cu excepția unei răscumpărări de acțiuni făcută…”
Vad substantivul „rascumparare” la singular declinat in cazul genitiv (a cui exceptie? a unei rascumparari! ). Adjectivul „facut” se acorda cu substantivul, deci la singular si feminin.
Daca ar fi fost la plural, mai multe rascumparari, genitivul ar fi sunat corect „unor rascumparari ” iar adjectivul acordat corect ar fi avut forma „facute”.
Cer dezbatere publica! 🙂
@Kiko: acordul se face la gen, număr ȘI CAZ.
O femeie frumoasă mă iubește.
Dragostea unei femei frumoase e cea mai de preț.
Get it? (Sper că nu zici „dragostea unei femei frumoasă”)
am uitat de caz, m-am concentrat pe numar…
ei si tu, acuma, faci atata caz de un caz…
PS: exemplul e mult mai simplu in cazul unui barbat frumos… 🙂
Strict interzis. Care este diferenta fata de interzis?
„La finalul zilei” ma enerveaza maxim. In limba romana se zice „pana la urma” .
Că te enervează pe tine nu înseamnă că e și greșit. Nu văd absolut nicio problemă în „la finalul zilei”.
Cred că se referă când e folosit chiar cu sensul de „până la urmă”, în traducere din engleză „at the end of the day”.
cum zice alunelu 😉
„a SE risca”
„a fi fortuit sa …”
Nu-mi place ca majoritatea lumii raspunde „cu drag” daca multumesti. Nu e o greseala, cred ca a devenit un tic verbal pentru multi, dar pe mine ma scoate din sarite. Ce e rau in a raspunde cu clasicele „cu placere” sau „pentru putin”?
Comentariu beton!36
„Cu drag” este unul dintre cele mai enervante răspunsuri ever. Mor încet de fiecare dată când îl aud.
Mult mai bun răspunsul „de mulțumiri e plin podul”.
Cum e și aia cu „rămân dator”. Ba să faci bine să nu rămăi.
Eu cand raspund „cu drag”, spun de fapt altceva :)))
Foarte enervant, nu am auzit expresia asta niciodată cat am locuit în Ro! Cum a devenit atât de populară?
Cat despre expresii împrumutate sau adoptate din alte limbi, cred ca suntem , ca nație,oarecum receptivi la așa ceva! Țineți minte cuvintele sfeter, laibar, balonzaid, lichior,combină, etc
Cum au intrat în limba noastră? Cred ca în limite decente e acceptabil. Nu vrem sa fim nici ca francezii!
Să nu uităm de “iegari”!
Am văzut că s-a mai dat, dar mai zic și eu odată „ca și” sau „ca, virgulă” ca variante leneșe sau inculte de a evita o cacofonie.
2. Scrierea în limba română fără diacritice.
Dacă mă apuc să pun tastatura laptopului pe română, nu mai gasesc nicio literă la locul ei. Am laptop în germană. Nici măcar nu are tastatură QWERTY.
Deci, mea culpa.
Eu la serviciu de pe aceeași tastatură – englezească – trebuie să scriu și în engleză, și în germană, și în română. Deh, multinațională. Schimb tastatura virtuală și normal că la germană și română nu mai corespund caracterele cu ce scrie pe taste.
Pe cele uzuale – ș, ț, ă, î, â, ö, ä, ü, ß – le știu unde sînt, cînd e la speciale, trebuie să comut pe engleză ca să fiu mai rapid.
Nu mai zic că asta e doar la PC-ul pt mailuri, evidențe, statistici.
Dar uzual lucrez pe vreo 5 calculatoare, fiecare mașină cu soft de testare are calculatorul ei, unele cu Windows 7, altele 10, altele 11.
Unele cu Windows in engleză, altele în germană, unele au tastatură englezească, altele nemțească, după vechimea și proveniența masinilor.
Na, descurcă-le 🙂
A.H., e de apreciat efortul și interesul pe care îl manifești pentru a scrie cu diacritice în contextul dat. Felicitări!!!
Eu am apucat un scârbici unde digitalizam documente din toate limbile cu grafie latină. Nu ne mai încurcam să instalăm limbile și să schimbăm cu Shift+Alt, apelam caracterele direct din Character Map tastând Alt+(șir de 4 cifre). Acum am uitat toate combinațiile. E valabil indiferent de limbă și font, și exista un pattern ușor de memorat în sens că diacriticele aveau o anume ordine.
„Ma pun pe” scaun, fotoliu, banca sau „ma pun si eu aici”. Doamna profesoara de romana din generala, un om si un profesor exceptional, ne-a spus cu voce tare si apasata de mi-a ramas in cap pt toata viata: Ma pun se foloseste doar cand te pui pe wc. In toate celelalte cazuri folosesti ma asez sau stau.
„NU SE MERITA!”😵💫
Comentariu beton!29
Raspunsul „să mori tu” sau ” să moară mortul”. Când îți place filmul tare de parcă ar putea să îți placă filmul moale 🙃.
A aplica , aplicatie in loc de a depune sau a formula , respectiv cerere
“E venit” sau “e ieșit” în loc de “a venit” sau “a ieșit “.
“Vroiam” în loc de “voiam”.
„Mi-am luat țeapă.”
„Mi-am luat bătaie.”
Îmi vine să-i trag în țeapă pe aia care vorbesc așa.
Ar mai fi: miere de albine, carne măcinată, făină de mălai, a frige folosit in loc de a prăji sau a coace.
„A frige”, „a prăji” și „a coace” sunt 3 metode distincte de preparare termică a hranei, dar văd că dicționarul acceptă echivalența frige/prăji.
Eu sunt siderat de faptul că friptura este „Fel de mâncare constând din carne friptă pe grătar, în frigare sau în tigaie.” (DEX ’09) Pentru mine, „friptură” este numai și numai carne făcută la cuptor. Cea preparată pe grătar se numește, logic, grătar :), și constat că nu am în vocabular o denumire pentru carnea prăjită, deci făcută în tigaie. Mă gândesc să accept friptură, dar e greu.
@PVLADC, nu doar albinele produc miere.
Pentru mine, friptura este produsul final obținut prin prepararea pe grătar sau în tigaie, fără a fi adăugate grăsimi suplimentare.
Prăjeala implică adăugare de grăsimi suplimentare.
Coacerea implică un cuptor sau introducerea preparatului inițial în jar (de exemplu, cartofii copți).
Sfintia ta, toata lumea stie ca salcamii fac cea mai buna miere dar mie imi place si aia de tei ca nu sunt mofturos. :)))
@Sfântu: și, de exemplu, friptura de miel pentru paști cum o faci? În tigaie sau pe grătar?
alunelu, daca aia friptă e friptură atunci carnea prăjită e prăjitură?
Prăjeală
@pvladc: iti place si mierea de furnici? am asa o banuiala ca nu o sa vrei sa gusti mierea produsa de unele specii de viespi sau paduchi de plante…
Nu am inteles ce ti-a casunat pe carnea macinata…
„Făină de mălai” e regionalism, nu greseala. Si eu, braileanca, am intrebat colega de facultate, maramureseanca, de ce zice ca a cules malaiul, ca doar nu creste in pom. Si mi-a explicat ca asa se zice acolo, la porumb. De aici, faina de malai. QED.
@Kiko: carnea se toacă și rezultă o pastă. Cerealele și alte chestii dure se macină si rezultă o pulbere.
Expresia „carne macinata” se foloseste in Italia. O fi venit de acolo, „fals prieten” adus de urmasii lui Raducioiu?
Da, în Maramureș, și nu numai, mălai înseamnă porumb, deci așa cum spui făină de grîu, secară, spui și făină de mălai.
@alunelu pentru mine friptură e carne făcută pe foc liber. Grătar sau înfiptă în țepușă. Făcută la cuptor îi zic cu plăcere coaptă, că de fapt asta și e. Așa se face și mielul tâlhăresc, tehnic vorbind e copt în groapă.
Aș face o concesie la friptură dacă carnea e făcută în cuptor pe grătar, cu o tavă dedesubt. Mi-au ieșit așa niște hamburgeri de pomină până mi-am luat Airfryer.
Aud des, chiar la radio si TV, expresii de genul ” copilul meu e clasa a treia”, „ea e clasa a 12-a, are bacul anul ăsta” etc. Eu știam că trenul are vagoane clasa întâi și clasa a doua, că sunt decorații de Erou al muncii socialiste clasa întai, a doua etc.
Si unde e problema, ca nu pricep.
@Ruxandra: ce clasă ești? 😀
@Ruxandra, după umila mea părere, corect ar fi „copil ÎN clasa a treia”. Tu ce zici?
„ca și” care evită cacofonii imaginare sau reale. Îl găsesc mai cacofonic decât cacofonia însăși. În general toate exprimările prețioase care evită cacofonia sunt absolut oribile. Dacă nu găsești ceva omenesc de spus în loc de „că copiii mei” și spui, ca o prințesică, „că ai mei copii”, folosește naibii cacofonia. Cacofonia e un păcat mai mic decât fuga asta prețioasă de ea.
„A sta in chirie”, in loc de „cu chirie”.
„A merge pe sectie” in loc de „in sectie”.
„Imi cer scuze” in loc de „Iti cer scuze”
de fapt, corect ar fi: imi prezint scuzele, imi ofer scuzele, imi cer iertare.
@moatza, nici măcar „îmi cer iertare” nu mi se pare corect, că doar nu-mi cer mie însumi iertare.
Cer iertare de la dvs, cer iertarea dvs? E mai ciudat, dar nu-mi pare gresita exprimarea.
Eu am o problema cu exprimarea “ sta in chirie “ in loc de “ sta cu chirie “ 🥴
Televiziunile ne informează că un oarecare este cercetat pentru „tentativă la omor”. Probabil își zic reporterii (de ambe sexe, de la mai multe televiziuni) că dacă zici instigare la.. merge și tentativă la..
Numai că asta e chiar corectă, face parte din jargonul juridic. Se regăsește ca atare și în legislația penală.
M-ai făcut să caut prin jurisprudența, prin decizii ale unor curți și am găsit doar „tentativă de omor”. Instigare la, dar tentativă de. Poate îmi dai o sursă credibilă pentru „tentativă la”
Articolul 248 Cod penal, art 412 Cod penal, doar la prima strigare, sigur mai e și prin alte secțiuni ale Codului penal
Plus multe alte decizii de speță, e suficient doar să scrii și vei găsi. „Tentativa la” era și în Codul penal din 1968, nu doar cel din 2014.
Stau „în” canapeaua, sunt „în” telefon 🙄 locație în loc de destinație, ora doisprezece,
În cazul lui „locație” uzul a bătut norma, prin urmare DOOM 3 confirmă că „locație” are acum și sensul cu care de fapt îl folosea toată lumea. Și m-am bucurat că s-a întâmplat așa, e unul dintre cuvintele pentru care m-am bucurat.
Știu, dar tot îmi zgârie timpanul.
Hai, fraților, că „radiolocație” cu sensul de determinare a poziției unui obiect cu ajutorul undelor radio e în dicționare din anii ’50.
@alunelu, poate că ar fi fost mai corect „radiolocalizare”, dar probabil că a fost preluat așa din altă limbă (posibil engleză sau franceză) și așa a rămas.
„Ce-s cu astea”
Ma zgaraie pe neuron
Prescurtarea de la “Ce este cu astea”, poate….
Ce-i îș cea … așa a zis Gavroche la brutar când ăla s-a apucat de tăiat pâine neagră (pain du bourreau) când el vroia franzelă albă.
E din Mizerabilii, dar dacă așa a fost tradusă mă face să gândesc că era uzuală expresia română.
,,determinat”. La o rapidă căutare în DEX, nu înseamnă nici pe departe ,,hotărât”. Deci nu ,,sunt determinat să reușesc”, ci sunt ,,hotărât”.
@Vera exact. Un alt englezism cum sunt enumerate mai adineauri ”face sens”, ”la sfarsitul zilei” etc. Doar că ăsta cu determinat apare mai des în presă. Din prima îmi sare în ochi că hotărât e corect. Dar mă gândesc că reporterii or fi pe sursele anglofone să-și ia știrile.
Asum folosit ca presupun. E un fel de “false friend” intre engleza si romana cum e si “face sens”, doar ca zgarie pe creier de un catralion de ori mai tare.
„merg la somn”/„mă pun la somn” în loc de „merg să mă culc”/„mă duc la culcare”.
Sau “sa trag un pui de somn” 😀
Mor cu „Părerea mea personală”!!! 😁
– Nu se merita. Ma/nu ma risc. Iar „nu se merita sa te risti” e suprema.
– E ceva suspicios (in loc de suspect) si ma suspicioneaza (in loc de ma suspecteaza).
„a avea expertiză în domeniu” în loc de „a avea experiență în domeniu”.
Părerea mea e că „PE secție” face parte din argoul medical, o secție în spital poate ocupa un etaj întreg, o aripă… În orice caz nu o poți asimila unei incinte, fie ea și cât o hală de fabrică.
În același argou, anesteziștii „dau anestezie” nu „fac anestezie”, fiindcă nu o fac înaintea operației și pleacă acasă, e o activitate care merge paralel cu intervenția chirurgicală.
In tren sau pe tren?
Da, exista niste ciudatenii in limbajul profesionional.
Lucrez de cativa ani buni intr-o firma cu profil electric si cand am auzit cable-n sus si cable-n jos, m-a luat cu capul.
Dupa, am aflat ca e uzual termenul in ramura si m-am convins cand am primit o factura cu produsul „cautator de cable”.
@moatza:
Yepp. Nu aș putea să îți spun când a început să intre în uz pluralul *cable*. Îmi amintesc că era deja prezent prin 2005 printre cablagiii de infrastructură din Cluj. Adaugă 20 de ani de uz și deja pare normal, așa-i?
@Renata: cind aud „M-am operat de …” intreb mereu „Te-ai operat singur/a? Ti-ai facut si anestezie?”
@Mary
„M-am operat de…” e corect, cu condiția să specifici de ce: „de amigdalite”, „de glandă”… 🙂
Nu e un reflexiv? Adica subiectul exercita o actiune asupra propriei persoane
M-am imbracat = eu am imbracat pe mine insami
M-am operat = eu am operat pe mine insami???
Mi se pare corect „am fost operata de..” , ca sa nu spun „m-am lasat operata” 🙂
@Mary, totuși, pe același model, se spune „m-am tuns”, chiar dacă, de fapt, a făcut-o frizerul, nu eu însumi.
„Cable” „sună ca dracu”, vorba cuiva celebru.
Chiar dacă e o greșeală uzuală într-o anumită ramură, tot greșeală rămîne.
Mulți mecanici spun „șurube”, în loc de șuruburi.
Pe mine ambele mă zgîrie rău la urechi.
@A.H, ai dreptate! Eu lucrez în domeniul electric, dar n-am spus niciodată „cable”.
Totuși, recunosc că m-am molipsit de „acumulatori” – în loc de acumulatoare, deși cred că e așa de împământenit că nu mai poate fi corectat.
@A.H. io citii pe vremuri, băiet fiind, o carte despre Nadia Comăneci. Era inserat și un interviu și Nadia zicea paralelul în loc de paralelele. cred că e aceeași logică aici și cu cable și șurube față de corectele cablurile și șuruburile. Se evită scrântirile limbii, aia anatomică.
Experienta si expertiza sunt notiuni complet diferite si astfel nu au nicio problema sa stea una langa alta in aceeasi propozitie: „caut pe cineva cu expertiza in sisteme de calcul, cu minim 5 ani de experienta.”
Expertiza e folosit in sensul de specializare, expert in domeniu, pe cand experienta se refera la perioada de timp in care si-a exercitat „expertiza”.
Sigur, expertiza este o licenta de origine anglofona (expertise) pentru specializare. In romana expertiza inseamna cercetare/investigatie/analiza specializata.
Dar cred ca usor, usor, aceasta licenta se va impamanteni in lb romana ca al doilea sens al aceluiasi cuvant.
Limba e un organism viu, ea evolueaza constant sub diverse influente. Atata vreme cat o expresie noua, in esenta gresita sau inexistenta conform dictionarului valabil la acel moment, este folosita frecvent iar sensul ei este natural inteles in exprimarea curenta de catre majoritatea populatiei, ea nu mai constituie greseala si trebuie adoptata ca facand parte din vocabularul oficial al limbii respective.
E cazul cu foarte multe cuvinte, in special provenite din engleza, tot asa cum pe vremea bunicilor nostri s-a petrecut la fel cu cuvinte preluate din franceza, mai inainte din limbile slave (rusa, bulgara, sarba), din germana, maghiara sau greaca.
Probabil ca vine din franceza, „servez-vous!” (serviti-va!) când oferi cuiva ceva de mâncare si este perfect acceptat in vorbirea curenta.
As avea o rugaminte: sa ma corectati daca observati vreo greseala in ceea ce scriu, ca n-o sa ma supar! Mersi!
Și în românește e corect “a se servi”. Adică folosit la reflexiv.
Exemple: “i-am întins pachetul de țigări să se servească”. Sau “m-am servit cu șuncă de pe platou”. Sau exact cum zici tu, “vă rog să vă serviți!”.
Eu o bușesc la salariu / salar. Sau în domeniul meu, ratez pluralul la cablu.
Dar cred că multe din exemplele de mai sus sunt un pic forțate. Uzul schimbă limba, indiferent cât de mult nu ne-ar conveni de asta.
Exact si eu cu cablurile!😀
Si cu salariu si serviciu!😀
l-a ănceput nea loat autocorectu’! azi, datorită la lecția de gramatică, nu mai este acceptabil să răspunde-ți cu „nu servesc!” la un oarece îndemn către o acțiune, că ve-ți părea agramați, nu jmecheri!
și toate astea în timp ce el o va șterge de aici pe model blanao electricao!?
oare c mai urmează să pățim?
Comentariu beton!11
Decât ceva in trend …
Ma “dispera” cand aud:
-Nu se merita sa ma risc.
-Am facut cutare lucru in mod fortuit.
-Cu drag.
„Mâine plouă PE Transilvania” și reclama la vopseaua „Chiobăr”, când pronunția este alta. 😂
Face sens 😂😂😂😆😂a fost cea mai mare dezamăgire să aud de la un (fost) profesor , încă președinte.Apoi,diminutivele in forma in care nu sunt necesare,de exemplu:a împlinit 3 lunițe sau 12 anișori.
Asta vine la pachet cu pluralul “suntem la gradinita” cand e aproape evident ca numai copilul este.
@Zoo,și în cazul ăsta,eu unde naiba oi fi, că unul e clasa 0, celălalt la liceu,a 10-a,iar cel mai mare a ieșit din sistemul școlar, că asta a fost să fie….mai râdem și noi ,cum zice Mihai, viața e prea serioasă.
diminutivele mă omoară și pe mine! mor în chinuri de fiecare dată când apare reclama la farmacia unde totul costă „x și 98 de bănuți”… Știu că s-a mai spus, dar „ca și” o să ne omoare. Și nu doar la evitarea cacofoniei, ci în special atunci când e folosit aiurea (un exemplu aleator „ca și prim-ministru”). Mai am o problemă cu virgulele puse inutil, e o modă acum să folosim virgula peste tot.
La mine (Cluj), toate lucrurile sunt la viitor. Metrou, centura, spatii verzi, toate o sa fie. Noi nu avem prezent nici macar cand cumparam o cafea, o paine sau o maslina. “X lei o sa fie”. Poate sunt mai ciufut dar, de fiecare data cand mi se spune cat o sa fie (intotdeauna), astept sa se lamureaseaca duamna cat e acum, nu mai tarziu.
Pai zi-le si tu ca o sa platesti cand vor fi.
Nu suport cuvântul extrem și nici extrem,extrem. Nu mai există” foarte”! Iar de ” spirit de glumă „ce părere ai?
Virgula între subiect și predicat, nenea Mișu.
Ora doisprezece, au trecut doisprezece ore, sunt doisprezece ouă intr-o duzină…
Cartea „care” am citit-o. Am „aceiaşi” părere. Voi ‘fii” acolo mâine. Nu „se” merită.
Astea, aşa, la prima mână. Mă mai gândesc şi revin. Excelentă ideea ta!
Se foloseste insistent forma: se merita si se risca total incorecte ambele.
Poate cine stie, va citeste cineva comentariul.
Succesurile! De la EBA ….
Nu rad…am facut mult misto de ea la vremea respectiva si mi-a ramas in creier drept „succesuri” intrucat a ajuns sa imi pare mai natural decat succese :-))))
„Estonieni” in loc de „estoni”.
Zici că-s klingonieni.
Aud asta tot mai des la tv și mă dor urechile
Ni se lăuda cineva din familie cu „Luăm masa la un hotel de lux” ca răspuns la întrebarea „Ce faceți?” Continuarea discuției a fost „Și unde o duceți?!”.
Că poate eu sunt de la țară și am învățat gramatică și maniere înainte de ’90.
Am vesti rele…sa spui ca ai luat masa nu e incorect.
Cuvântul „masă” nu are doar sensul de obiect de mobilier, ci și de alimente/preparate culinare consumate. Când spunem „masa de dimineață”, „masa de prânz” sau „masa de seară” nu ne referim la mobile.
1. Utilizarea gresita a „datorita”/”din cauza”
2. Aicea, atuncea
Nu mai pot cu „ca si” pus oriunde si oricum, mor. Si nici cu „face sens”.
Si pe mine ma enerveaza, mai ales cand le aud pe fetele de pe instagram cum spun la finalul retetei: noi l-am servit cu…desi ele vor clar sa spuna ca au mancat, nu ca au servit masa invitatilor sau cuiva din familie.
Nu stiu daca „s-a dat”, dar diminutivele din categoria „facturica”si „banuti” ma ucid. L-am intrebat pe un domn daca el lucreaza la bancuta si primeste salariut sau comisionut. Oamenii astia oare fac si sexut?
Nu suport cuvântul extrem și nici extrem,extrem. Nu mai există” foarte”! Iar de ” spirit de glumă „ce părere ai?
Tocmai a spus Andreea Esca că a fost un frig de au crăpat pietrele.Adica au fost – 4 grade.
Bun, hai poate mă ajutați și pe mine cu o explicație..de ce am introdus ca și variantă corectă..ministra, doctora..înțeleg se folosea in anumite regiuni..dar e greu sa spunem dna ministru, dna doctor,dna profesor??
Mă ajutați..am nițel un moment de fractură logică?!!!
@Lore, în primul rând, o observație: „ca ȘI variantă”?!!
În al doilea rând, cred că e mai natural să spunem „doamna profesoară”, nu „doamna profesor”. Prin secolul XIX, exprimări de genul „doamna colonel” sau „doamna ministru” se foloseau pentru a desemna pe soțiile demnitarilor respectivi. Sigur, în zilele noastre ele nu mai au același înțeles și, într-adevăr, mi se par și mie mai firești exprimările „doamna ministru” și „doamna doctor”.
Ce mi se pare hilar, este faptul că în limba română se încearcă introducerea unor variante de formă feminină pentru cuvinte care nici măcar nu se foloseau în această formă, în timp ce la nivelul UE se încearcă uniformizarea apelativelor, astfel încât să nu mai existe forme diferite pentru masculin și feminin.
„Profesoară”, „doamna profesoară”, mi se par ok, în orice caz, termeni bine împămînteniți.
„Doamna profesor” îmi sună cam aiurea.
„Doctoriță”, ok (doar pt o femeie medic) – în nici un caz nu „doctoră”, parcă e în afara lb. române, dar „doamna doctor”, și obligatoriu pt o femeie cu doctorat: „doamna doctor în drept, medicină”, etc.
„Ministră” poate nu e așa familiar, pt că femeile ministru sînt de dată mai recentă, dar cred că merge, colocvial. Oficial, „doamna ministru”.
PS. Un om cu piciorul rupt, caută disperat un cabinet medical. Vede o firmă cu „Dr. X. Y.” și intră:
„Domnul doctor, cred că am piciorul stîng fracturat.”
„Dar eu sînt doctor în drept!”
„Vai, nu credeam că medicina a ajuns atît de specializată!”
Ma zgarie pe creier grav de tot cand cineva zice pe gratis in loc de gratis. Am primit/dat ceva gratis
Chiar „pe de gratis”, probabil derivat din „pe degeaba”.
Remuneratie vs „renumeratie”, a fi „renumerat”.
Asta o aud relativ des.
Cei care spun “ nu se merita” in loc de nu merita. Sau vroiam in loc de voiam 😬
TREBUIA/TREBUIAU
GRIZONAT/GRIZONANT
„Se merită?” mă „scoate grav „din calmul meu englezesc!
Aștept și o lecție despre modul în care se petrec accidentele rutiere. Eu nu mai pot cu petrecutul ăsta! Accidentul s-a produs, cum naiba să zici că s-a petrecut?
Dicționarul te îndeamnă să poți: ” 3. Refl. unipers. (Despre evenimente, întâmplări, gânduri, sentimente etc.) A avea o anumită desfășurare, o anumită evoluție, a se produce într-un anumit fel; a se întâmpla, a se desfășura.”
Altă goangă: „determinat”, în loc de „hotărât”.
„Este foarte determinat să-și demonstreze capabilitățile de a manageria…” 😀
Se merită versus merită.
Greșit: Se merită să vezi filmul acesta?
Corect: Merită să vezi filmul acesta?
Se merită, forma reflexivă a verbului a merita, se folosește doar într-un singur caz, când vorbim despre două persoane: Cristi și Maria se merită unul pe celălalt. Atât! 🙂