Salutare tuturor și bine ne-am regăsit! Ca mulți dintre voi am avut un chef imens de a face săptămâna asta orice altceva decât ce trebuia să execut. Ca să fiu sincer cu voi, mi-a fost lene, băinenebăi, dar ce lene. Cred că asta se ia de la știm toți cine. Am ascultat niște muzică, am citit primul volum din seria Metro2033. Mi-a plăcut mult jocul și ca orice intelectual fin am zis să citesc și cărțile. Am mai avut niște tentative de a o face, însă din motive absolut misterioase ca și căile lui nenea Doamne doamne, m-am apucat de altceva și am uitat de ele complet. Câțiva ani. Mi-am adus aminte de ele după ce am cumpărat jocul de pe o platformă cu intenția clară de a îl rejuca. Știți și voi, nostalgia. Nici măcar pe ăla nu l-am instalat. De fapt vreau să mă laud că indiferent de cantitatea de lene găsesc resurse să citesc. Cărți, ca să fie clar.
Un argument de ce ascultătorii de metal sunt mai fericiți ca restul de pipălși. De deștepți știm că suntem acum știm și de ce suntem pe joy maxim.
Edelweiss News:
🆕 Born Through Fire revin în forță, au anunțat și album nou și nu mi-ar displăcea ca omul cu pizza să vina pe ritmuri de Pizza Homicide.
🆕 Oamenii de la City and Colour devin din ce în ce mai buni, cântec după cântec. După ceva reverie și lumină pe față este rândul celor de la Fit For An Autopsy să strice armonia.
🆕 Cum ar fi ca imnul CFR-ului să fie șlagărul celor de la Electric Callboy, parcă ar trece mai ușor timpul când stai cu trenul pe câmp.
🆕 Germanii de la Kissin Dynamite au mai lăsat gagicile, mașinile și eu trecut pe eroi legendari.
🆕 Piesa celor de la Evil Invaders pe mine m-a rupt ca pe un covrig de Buzău, iar Tribulation vin cu varianta lor a piesei celor de la Blue Oyster Cult.
🆕 Până la apariția unui nou album Wintersun mai scot variante instrumentale la piese vechi, The Mars Volta aleg acusticul.
Sorin News:
🆕 Cloak nu prea știu cine este dar lu’ tati like.
🆕 Mi-ar plăcea ca Sorin să își descrie el piesele alese, cum ar fi melodia celor de la Paleface Swiss sau asta PhaseOne x Void Of Vision care îmi dă un vibe de luat piramidon din căușul palmei.
🆕 Spre deosebire de ăia de dinainte Hatesphere chiar îmi plac și nici la metalcore-ul de la Bleeding Sun nu prea am motive să strâmb din nas.
🆕 Nici blonda de la KILONOVA nu face o treabă rea, iar Sophie Lloyd este în mijlocul unui scandal, ceva că s-a cam jucat de-a doctorul cu unul MGK.
🆕 Mai pe sentiment cu băieții de la Symphony Of Sweden și cei de la Line So Thin ar rupe la Eurovision.
🆕 Încheiem cu Raze care nu sună foarte bine, breakdawn cu growling ca la carte.
Trecem la munca de jos:
➡️ Zulu – A New Tomorrow – 2023 (Hardcore/Punk)
Dacă aș avea un minim necesar de minte sau de instinct de conservare aș baleta în jurul albumului ca un hippie în jurul focului de tabără aprins la vreun festival retro. Se pare că nu am.
Un disc care vine pe cai mari, în sunet de trâmbițe, purtat de ovațiile criticilor, îi ofer din start prezumția de neîncredere. Zulu face parte din curentul de hardcore cult, adus în lumina reflectoarelor de Turnstile iar anul trecut de Soul Glo, ambele albume fiind considerate de presa de specialitate, revelații.
Dacă pe partea de muzică, albumul se vede că este atent lucrat, influențele sunt multe, s-a lucrat mult pe partea de roots, ei bine versurile mă seacă la corazon. Dacă ai fi alb, heterosexual și ai scoate un material cu versuri de genul, probabil ai fi ars în vreo piață publică.
Acesta a fost primul contact cu o piesă a celor de la Zulu, iar câteva luni mai târziu mi-a ajuns pe masă Fakin’ Tha Funk (You Get Did) un protest acid de 1 minut și 20 de secunde.
Where I’m From mi-a adus aminte de ce ador albume ca ale celor de la Malevolence, și de ce urăsc muzica care tinde să devină revanșardă rasial. Sincer, eu unul m-am săturat de piua în care se tot bate fenomenul white guilt.
O să fie albumul hardcore al anului? Probabil că da. Pentru mine este un album bun, departe de a fi un pretendent serios la titlu.
Rating: Bun/Lyrics: Mixed
➡️ Transgressive – Extreme Transgression – 2023 (Thrash Metal)
Metalul extrem, cântat rapid și cu coaie, are nevoie oricând de un album ca ăsta, cum are nevoie orice român obișnuit de premiul cel mare de la 6 din 49.
Gașca din Arizona vine cu thrash-ul de care oricare dintre ăia din Big Four s-ar mândri la fel de mult ca fondatoarea grupului de mămici de pe wapp atunci când odrasla ar surclasa la numărul de strofe recitate pe oricare dintre copiii din clasă. Fuck you, bitch.
Dacă muzica de disc ar putea să placă multora, subiectele abordate de band s-ar putea să îndepărteze ascultătorul poziționat cu mândrie de-a dreapta eșicherului politic. Oamenii sunt stângiști, vorbesc cu patos despre inechități sociale, despre un sistem politic corupt, LGBTQ, feminism și dreptate socială.
Atunci când ieși cu melodii ca Built on Genocide sau Landlord Liquifier ai deja o imagine clară despre ce se întâmplă pe album.
Leona Hayward, Joshua Payne, Alicia Cordisco sunt vinovații care sunt responsabilii pentru un material de excepție.
Rating: Absolut, absolut excelent
➡️ Silver Bullet – Shadowfall 2023 (Power Metal)
Sunt absolut convins că toți ați auzit de trupa Silver Bullet din Riihimaki, Kanta Hame din Finlanda, că eu unul nu am auzit. Trupa dar și județul finlandez îmi sunt la fel de cunoscute ca denumirile craterelor de pe Marte.
De aceea melodii ca Shadow Of A Curse sunt compuse ca să repare astfel de scăpări din partea unor ignoranți ca mine. Este genul, așa le spun eu, de cântece-arc care de la primele acorduri au capacitatea de a te propulsa, cu ochii măriți, din orice de fotoliu, pat, canapea.
Întreg albumul este o orgie deșănțată de riff-uri, solo-uri, coruri bombastice construite pe orchestrații uriașe.
Bruno Proveschi, vocalul, nu pică în capcana aia care a făcut din power metal un gen greu de înghițit, aici vorbesc doar de mine, care poate să cânte mai sus și mai subțire, ăla este mai sopran.
Omul livrează rapid, fără effort, vocea este ce trebuie, are energie, modulație, este din filmul care trebuie.
Dusk Of Dawn este una dintre piesele care încă îmi dau speranțe că genul ăsta poate redeveni, pentru mine, o opțiune serioasă atunci când am nevoie ca muzica să mă ajute să întind aripi.
Rating: Bun
➡️ Tulus – Fandens Kall – 2023 (Black Metal)
Dacă cineva ar putea aduce Ragnarok-ul pe pământ, băieții de la Tulus ar fi perfect capabili să facă asta. Este genul ăla de black din care au fost eliminate în mod natural toate elementele inutile. Rezultatul? A ieșit un album care lovește direct ținta, simplu și genial în același timp.
Lek este dovada că simplu poate fi extrem de bun, că nu trebuiesc tot felul de ciucurași muzicali care să facă mesajul unei piese,atractiv.
Dacă au fost unii care au acuzat că albumul suferă de o oarecare lipsă de direcție, eu cred că muzica de pe el este una compusă și executată exemplar.
Îmi era dor de cântece ca SNØMYRKRE construite alert și apăsat, fără intro-uri care te fac să caști ca un crocodil la siestă. Altele ca BLODDRÅPESVERMER au pasaje care ar putea fi interpretate la madolină de un Romeo în ciorapi lycra sub balconul unei Juliete mai înfierbântate ca un fier de călcat uitat în priză.
Un album de pus pe lanțul de la drujbă atunci când ai vecini care dau unleash la maneliști dubioși.
Rating: Foarte bun
Pentru că nu doresc să mă întind ca discursurile politicienilor în timpul campaniei electorale, mai arunc de încheiere câteva albume. Este cazul băieților din Mumbai, DIRGE care au închegat destul de bine un post rock cu progresiv. Altceva care sună destul de interesant este discul scos de veteranii francezi ai heavy-metalului, Sortilège.
Ucrainienii de la Stoned Jesus m-au lovit în suflet cu cel de al cincilea lor album. Un doom cu prog și grunge extrem de mișto.
Cam atât pentru duminica asta, știu că pare puțin însă este destulă muzică, mai aveam pe țeavă câteva chestii, nu este problemă, mai îndesăm din ele data viitoare.
Pentru sugestii, povești, orice vreți voi avem [email protected] și serverul de Discord pentru care am rugămintea dacă aveți probleme de logare, că link expirat, invalid, draci, laci, băgați vă rog un comentariu, un mail, un semnal cu fum.
Pâna data viitoare, al vostru Edelweiss se înclină, vă mulțumește, vă urează pace ca să puteți avea grijă de voi și de ai voștri.
sursa foto: freepik.com
Bine ați venit! Sper să găsiți ceva pe sufletul vostru. Săptămână lină să aveți.
Mi-au plăcut Trangressive și Tulus. Și ca să rămân în linie cu inițiala, de câteva zile ascult Tiamat, descoperit recent.
Mulțam de recomandări!
Zi faină!
Transgressive sună bine de tot. Tulus îi știam, nu prea au dat pe lângă.
Mulțam pentru bunăciuni. Blonde și nu numai. 😋
Ăăă și pentru răgete. 🤭
Te-ai luat și tu după Vasilescu.
Nu-ș ce-o zis Vasilescu, da’ blondele-s bune de tot. 🤟😎🤟
Tu tu te uiți și la poze?
Eu sunt ca in filmele alea horror când dă unul cu gresia pă cuțit : io dau cu pila på lanțul dă drujbă. Când să isprăvește lista, ies pe afară să văd cine comentează 👿 👿 👿
Inca n-am apucat sa trec prin lista, dar m-am uitat la clipul cu metalisti fericiti (nu e primul, au mai existat si studii). Mi se pare ca rateaza argumente esentiale: pentru ca metalistii sunt mai deschisi, mai frumosi, mai dotati, mai comunicativi, mai adaptabili, mai sexy… dar na, e bine si cu argumentele lor :))
Eu zic că lista este lungă.
Soul Glo și Zulu nu sunt pe gustul meu. Muzica lor mi se pare artificială, fără destinație. Un ghiveci în care au încercat să bage cât mai multe influențe. Sunt curios, dacă oamenii care îi promovează prin publicații îi au păstrați prin playlistul personal. Prefer trupele cu gagici pe care le-ai pus pe aici sau, dacă vreau ceva care să-mi smulgă capul, dau un spin la Get the Shot.
PS
Educativ materialul de pe DW. Acum știu de ce mă umplu de tristețe duminică seara : )
Sunt de aceeași părere cu tine. Este interesant cum evoluează felia asta și mai ales cum se reacționează societatea la astfel de abordări.
Transgressive si Silver Bullet.
Pus in lista pentru mai tarziu.
In continuare simt ca-mi lipseste educatia si ca nu pot trece dincolo de un punct pentru a intelege Black Metal. Si nu e ca nu vreau ci doar ca nu am suficienta cultura.
Nu cred că este vorba de cultură. Eu am dificultăți reale în a digera progresivul sau punk ul trimis de Sorin. Sunt chestii care îmi atrag atenția, pe altele le ignor.
Urmărind „argumentul” mi-a scăpat o lacrimă (și rocării bătrâni plâng, cateodată), dar asta numai pentru amintirile din copilarie.
M-am apucat de ascultat, am dat afară din incintă pe Oldjana și am rămas cu junioru13
Inceputul sună bine!
Trebuie să aducem și din ăștia mai tineri că o să pară aici că este clubul senectuții ” Ultimul drum”.
PS: Oldjana sabotează lista lu șindler😭
Adică ne pusese să executăm mișcări de hardroc cu aspiratorul, dar am reușit să terminăm de ascultat și lista.
Mai putin doua din recomandările lui Sorin, toate au fost faine.
Mulțumim, Edel,
Mulțumesc frumos, stimate domn. Încă nu am ascultat nimic tura asta, dar sigur găsesc ceva să îmi gâdile urechile.
Când aveți timp lăsați un link actualizat cu Discord-ul cela, să mă bag și eu în seamă.
Cu plăcere.
https://discord.gg/sd9PFH99
Nu înțeleg de ce expiră. Este bifat, niciodată.
Am dat link actualizat dar să îl aprobe vâlceanul.
Ce de greutăți pe aici, numai eu stau pe balade 🙂
Una peste alta aș spune că e bine ce-i pe aici. Am ascultat câte ceva, nu mult că nu sunt în stare, și unele chestii sună bine și sunt de studiat pe mai departe 🙂
Ori îmbătrânești, ori ți-a umflat ăla cu inundația parchetu.
24 th comment
Ete draci. Mă speriasem epic că nu o să spui asta.
Salut✌
Confesiune! Sper că nu citește nimeni!
Am început cu soft rock … Europe 1986 The final contdown… o, tempora..
Cu moravurile mai ușor , era totuși era comunistă, familie cu origine bună, muncitorească fără legături cu „reacționarii” ce ascultau Europa Liberă și Metronom.
Armata 1989-1990 Brașov – am cunoscut la înviorare In The Army Now. Și în clubul unității pickup cu viniluri printre care IRIS 1988 … O FLOARE DE IRIS … o inima mea 💖💖
Și microbul a fost sădit. … după ’90 cerul a fost limita și libertatea și gașca și votca și barurile cu program non-stop.. și muzică, nu zgomot . Baruri tematice pe muzică ex. barul lui Soare de lângă Casa de Cultură din Câmpina, cu Dosena și Glonțaru la butoane, Dire Straits, The Doors, Led Zeppelin, Deep purple… Din păcate cu trecerea timpului nu am mai avansat, Judast Priest fiind ultima redută (re)cunoscută.
Dar urmăresc cu interes și îngrijorare LISTA LUI .. și cred în a doua tinerețe …
„Live long and prosper”
Să crezi tu că nu citește. Citesc eu la 5 dimineața. Foarte mișto.