Text scris de Ana R. Așa cum am promis acum șase ani, când a fost scris, câtă vreme voi avea blogul, acest articol va fi republicat an de an, pe data de 22 Decembrie. M-am ținut de cuvânt și anul ăsta. Dacă încă nu l-ați citit, v-ar prinde bine s-o faceți. Dacă îl știți deja, recitiți-l, măcar atât putem face ca să nu uităm de tot.
…
Sunt fiica unui terorist! Cel puțin așa a crezut multă lume. Restul, cei care îl cunoșteau pe tata, știau că e doar un angajat în trupele USLA, cu o inimă mai mare decât toți mușchii lui de luptător. Apoi a venit decembrie ’89.
Prietenii lui, împreună cu colonelul Trosca, au murit. Iar oamenii i-au scuipat şi și-au stins țigările în găvanele ochilor scoși. Le-au întins mațele pe gard și le-au dat foc. I-au arătat cu degetul și au scris pe ei “terorişti”. Absolut nimeni nu se mai gândea că erau și ei soți și tați care juraseră, exact la fel cu cei care acum îi împuşcau, să-și apere țara. Și, până în ultimul moment, chiar asta au crezut că fac. Soțiilor celor morţi li s-a permis după multe zile să îi adune de pe caldarâm, în saci de iută, și să-i înmormânteze. Una dintre ele, rămasă văduvă cu cinci copii, s-a dus cu fiul cel mare să își ridice bărbatul mort de pe un trotuar. Copilul ăla nu va uita niciodată chipul torturat, până dincolo de moarte, al tatălui său.
Aveam nouă ani în decembrie ’89. Am venit de la școală și am auzit copiii care chirăiau pe holul blocului şi strigau că e program la televizor. M-am uitat și eu, dar nu am înțeles mare lucru, lumea vorbea despre o revoluţie. Cu doar o săptămâna mai înainte îl întrebasem pe tata, de față cu un coleg de-ai lui, care e diferența dintre comunism și capitalism. Amândoi au zâmbit amar și au schimbat subiectul. Habar nu aveam că acolo, în piață, se întâmplă exact asta.
Apoi a venit mama acasă, s-a uitat la televizor și a început să plângă în hohote. Ultima oară o văzusem așa la înmormantarea bunicului, tatăl ei. Abia atunci am înțeles că e ceva grav și, în mintea mea de copil, m-am întrebat ce oare e atât de rău de plânge mama așa tare? Doar libertatea e bună, că citisem despre ea la istorie, unde mai auzisem despre alte revoluții sau răscoale. Mama mi-a spus că libertatea e întotdeauna bună, numai că serviciul tatălui meu este să lupte fix cu ei, cu cei ce își doreau libertatea.
Nu am plâns, îmi era prea frică să plâng, îmi era frică de faptul că atunci când plângi sigur moare cineva. Că doar așa văzusem că se întâmplase la bunicul. Nu voiam să moară nimeni și, mai ales, știam că tata e prea curajos ca să pățească ceva.
sursa foto
Între timp avem USL 2.0 , dosarul Colectiv este în pronunțare și foarte probabil o să fie cu, roacherii ăia nenorociți și sataniști au fost de vină,la fel de probabil nu o să mai intereseze în mod real pe nimeni, noii mineri adică scelerații de la AUR, cu largul concurs și susținere a direcțiilor speciale intră prin Parlament, spitale noi nu avem dar heyyy, avem biserici,practic poporul ăsta nu își merită libertatea.
Comentariu beton!62
Nu garantează nimeni că odată câștigată libertataea știm ce să facem cu ea.
Comentariu beton!31
Se pare că doi cetățeni (deocamdată) nu prea sunt de acord. Dar oare cu ce, din tot ce-ai zis?
Ăia doi cetățeni, probabil și alții, sunt probabil pro-usl, zeloți de ai lui Dani Chipiu de Aur, pro-aur, fitilişti din Direcții,manelişti de rit nou, anti-avort, anti-orgasm sau pur și simplu nu mă plac pe mine by default.
Comentariu beton!22
Nu că nu își merită libertatea, doar nu o prețuiesc, nu o înțeleg, nu o consideră un ideal, nu au luptat pentru ea, nu au visat să se înfăptuiască.
Eu de multe ori mă întreb cine ar mai lupta acum pentru idealuri? Toată lumea are o atitudine atât de umilă și de rezervata pentru că a ajuns imposibil să mai combați nesimțirea sau tupeul cu care AUR sau alți așijderea inunda societatea.
Ce om întreg la minte poate sa stea și sa argumenteze când e scuipat de Șoșoacă? Cum poate cineva de valoare să încerce să apere țara asta atunci când riscă linșajul de mâna unor nulități?
Comentariu beton!39
@AnaR,oameni ca Adrian Rugină și Claudiu Petre ar lupta și astăzi și mâine și poimâine. Cu inima și dinții ar lupta.
Comentariu beton!19
Din păcate imaginea pe care o lasă în urmă orice erou în societatea actuală este: „nu faceți ca ei”. Pentru ca sacrificiul este inutil, nedorit, privit cu un soi de dezgust și minimizat prin toate mijloacele.
Comentariu beton!23
@Edelweiss, cînd tu înveți la istorie că, citez aproximativ, „ne-am îndoit ca trestia în vînt dar nu ne-am rupt”, „suntem de mii de ani la răscrucea marilor puteri și n-am pierit” & alte căcaturi d’astea naționaliste, ți se pare normală atitudinea adulților;
cred că am mai zis-o p’aci, sportul nostru național nu e oina, că, vorba lui Teo, „n-am văzut pe nimeni jucînd-o”! ocupația noastră de bază este „bending the law”, puțin cîte puțin, pînă ajunge, legea zic, la valoarea barierei; aia pe care grațios o ocolesc dulăii și cățeii și la care se opresc cei ca mine;
muuuu….
Se dezbate încă. Ce zici?19
Poporul isi merita liberatea, unii dintre conducatorii lui in schimb merita sa infunde puscariile.
Niciodata nu confundati poporul cu conducerea unui stat.
@cururigu
Unii dintre conducatori, serif? Unii?! Las-o in sange, 75% din popor ar proceda fix la fel sau mai rau daca s-ar afla ei la conducerea statului.
Citesc articolul asta în fiecare an, de când l-ai postat. Și acum mi se pune un nod în gât si-mi dau lacrimile…Pentru ce s-a murit și unde am ajuns…
Comentariu beton!51
Mda… 🙁
@Alina I, și eu la fel, mă îneacă plânsul în fiecare an. Dar azi mă întreb, ce nemernici sunt aceia care vă dau mânuțe roșii?! Mai ales Anei R.! Ce anume îi mână pe ei oare?
Fără comentarii…
Nu îl citisem. Mulțumesc.
Cu drag.
Cum am spus și anul trecut, articolul acesta nu ai cum să îl citești fără să ai pielea de găină pe tine!
@Ana R. Un big hug 🤗
Comentariu beton!24
Mulțumesc. La noi totul se estompeaza, anii trec, devenim din ce în ce mai blazați. Conștientizăm că libertatea a venit și cu atitudinea de junglă. Totul se transformă în aici și acum.
Se dezbate încă. Ce zici?17
Azi serbăm iar victoria,
Hingherii dorm şi câinii latră-n mahala.
In fiecare an pe 21-22 decembrie ascult Timpuri Noi pe repeat. Partea cu politruc nenorocit e preferata mea. In rest, zic ca ziua redeschiderii anuale dosarului Revolutiei ar trebui sa fie un fel de sarbatoare ciclica precum Ignatul, sa stim si noi ce sa facem, ce sa nu facem. Poate lucrurile raman asa pentru ca am spalat duminica?!
Se dezbate încă. Ce zici?17
Și nu îți vine să urli, când după 30 de ani, vezi un președinte care depune coroană de flori la troiță, asta după ce a adus la guvernare cel mai nociv partid desprins din pcr?! Că mie așa îmi vine! Să urlu!
Comentariu beton!24
Lasă urlatul, că degeaba urlăm, stai să vedem când vin alegerile, atunci avem de urlat. Niciun om sănătos la cap nu va mai candida vreodată. Va fi linșat în piața publică. Disconfortul tuturor va ajunge la apogeu, atunci se va găsi o minte ” luminată” care va propune măsuri drastice și relansarea României pe orbita planetară. Cu ajutorul unor discursuri populiste va câștiga adepți din toate taberele și uite cum vei ajunge într-o prea frumoasă dictatură, pe care toți o vor vedea ca pe o mană cerească. Pentru ca istoria se repetă iar majoritatea nici măcar nu cunosc istoria.
Comentariu beton!30
Sănătate tuturor!
Am recitit. Și articolul și câteva (puține, recunosc) comentarii de la prima publicare. Și pe al meu printre ele. Curios fiind dacă mi-am schimbat optica. Nu, doar aș mai putea-o nuanța.
Ce să mai și zici când primul sas al țării merge în data de 21.12.2021 să depună o coroană de flori în memoria celor morți atunci la ora 08.30??? Unde trebuia să mai meargă de se grăbea așa? Sau nedumerirea trebuie de fapt exprimată printr-o altă întrebare?
Vă salut cu respect.
Și noi te salutăm! Primul sas al țării zici că a fost răpit de extratereștrii. Din speranța țării și modelul german s-a ales praful și pulberea, iar noi avem încă o dată dovada că toți sunt la fel.
Comentariu beton!18
Aveam 28 de ani in decembrie ’89. Pe 17 decembrie il inmormantasem pe tata. Baiatul meu avea 6 luni. Televizorul mergea aproape non-stop si ne uitam, mama si cu mine, cu lacrimile curgandu-ne pe obraji, rauri-rauri.
Tin minte ca, dupa vreo doua-trei luni de la momentul „decembrie’89”, maica-mea, cu un optimism neasteptat, imi spunea ce bine o sa ne fie. Am privit-o cu atentie, sa vad daca nu cumva glumeste si i-am spus ca eu cred ca nici peste 50 de ani nu ne va fi bine. As vrea sa nu fi avut dreptate. As vrea sa nu fi fost nevoita sa plec pe coclauri necunoscute si sa las totul in urma, dupa 25 de ani de „bine”.
Libertatea aia castigata cu pretul atator lacrimi si durere a ajuns o caricatura grotesca.
P.S. Am mai vazut si aseara circul facut de AUR la Parlament si balbaiala penibila a jandarmilor. Pur si simplu, n-as mai fi rezistat la asa ceva, daca ramaneam in tara.
Comentariu beton!25
Și eu tot binele de pe alte meleaguri l-am urmat. Dar pe 1 Decembrie plângeam explicându-i fetei mele de 15 ani sentimentul de patriotism. Ii explicam ce înseamnă, de unde provine, de ce e bine să il păstrăm. I-am dat exemple de patriotism dus la extrem, diferențele între aprecierea și respectul față de neamul tău și populismul ieftin.
La circul ăsta suntem toți spectatori plătitori.
incredibil cât de cruzi și răi în mod gratuit pot fi românii!
și povestea asta mi-a adus aminte și o alta, asta de aici:
https://m.rfi.ro/reportaj-rfi-140942-bogdanovka-21-decembrie-1941-inceputul-celui-mai-mare-masacru-al-holocaustului?fbclid=IwAR1o6iiN6z9malvKXDTwo-wnz1AgQ-9ewZ86HkUGrNdOAw7dTxNy7IMvrmU
Am citit textul si acum un an, si acum doi ani. Am sa il citesc si la anul, sa nu uit ce visator am fost la „revolutie”, si sa stiu de ce am plecat din tara. Si am trait cu „vise” multi ani dupa. Toate acele gunoaie, Iliescu, Militaru si toata camarila, intr-o tara normala ar fi fost judecati pentru faptele/ordinele lor. Fratele meu era ofiter in Timisoara in acele vremuri. Norocul lui a fost ca, „tehnic” fiind, anti-aeriana/radar in postul de comanda unde este controlata granita de vest, nu avea soldati in subordine. Nu am avut niciodata puterea sa il intreb daca stie ceva despre ceea ce s-a intamplat atunci.
Ne-au trecut visele, la 47 de ani am plecat din tara, si se pare ca tot ‘baietii destepti” sunt la butoane.
Ana_R, multe imbratisari „de la capatul lumii”!
Comentariu beton!20
Îmbrățișări spre capătul lumii de la alt capăt! Acasă ne e doar sufletul. Uneori am procese de conștiința pentru că am plecat.
În ultimii ani de liceu aveam discuții cu prietenii legate de plecatul în străinătate. Toți spuneau că ar pleca fără să se uite înapoi. Eu spuneam că dacă noi plecam, ăștia care poate puteam schimba ceva, cui mai rămâne țara? Toată lumea făcea mișto de mine, cu uite unde era patrioata lu’ pește. Eu am plecat, ei au rămas.
Ma gândesc dacă rămâneam și chiar încercam ceva cu toată bunăvoința și buna credință de care eram capabilă, sunt convinsă că eram linșată în secunda doi, pe post de fată de comunist, securist etc.
@Ana_R, enjoy your life “la celalalt capat al lumii”, pentru ca in Romania, “show must go on”!
Nu știu dacă in alți 20 de ani Ro va ajunge “sa aibă apa calda”?! Comunistul de Brucan a fost un visător când a spus ceea ce a spus! 😊👍
De cativa ani il citesc in fiecare 22 decembrie si de fiecare data ma enervez la gandul ca am fost si suntem mintiti intr-un mod ordinar de niste jegosi care au furat pentru 20 de generatii si care acum manipuleaza dupa bunul plac cam tot ce este de interes in Romania.
Bogdan, pe mine mă doare cât de ușor au ajuns ei aici.
Indiferent cum e azi și ce am trăit noi toți în ultimii 30 de ani (toate mizeriile și toate sacrificiile, înfrângerile, dezamăgirile), este infinit mai bine decât era până în ’90.
Imaginați-vă cum am fi trăit dacă nu s-ar fi întâmplat.
Poate nu aveți destulă imaginație? Atunci citiți despre Coreea de Nord – fix așa am fi fost.
Jertfa a meritat chiar și numai pentru ca noi să putem fi aici, acum: pe internet, spunând fiecare exact ce gândește (inclusiv înjurăturile către guvernanți).
Comentariu beton!24
Pentru Ana R.
Am citit si anul asta si anii trecuti.
Am fost si plecat din tara si am si revenit.
Cred ca dincolo de patriotism, fiecare are dreptul castigat sa isi aleaga o viata cat mai buna pentru el si familia lui, oriunde poate sa faca asta.
Nu am considerat niciodata ca cei care au plecat sunt mai putin patrioti decat cei care au ramas. Cu mici exceptii, toti au plecat in cautarea unui trai decent, intr-un loc unde esti respectat pentru ceea ce poti sa aduci societatii nu pentru relatiile familiei si legaturile cu statul ca sa nu spun afaceri.
Din pacate, ne pleaca din tara oameni buni, cu initiativa, cu spriti competitiv, cu spirit antreprenorial, care vor si simt ca pot sa reuseasca oriunde prin forte proprii.
Acelasi gen de oameni care acum 200 de ani au dus la formarea Americii de azi.
Deci ne pleaca o parte importanta dintre cei ce ar putea fi motorul care ar aduce schimbari pozitive.
Si nu e vina lor a celor plecati, ca sistemul actual urmareste doar sa isi mentina din inertie privilegiile si nu accorda atentie cauzelor depopularii tarii.
Am cunoscut si tineri idealisti, colegi de serviciu la corporatie, inscrisi in partide, care au incercat sa schimbe ceva, au intrat in politica, au primit posturi vremelnice la stat (3 luni) dupa care au ramas pe drumuri ca s-a hotarat Catu sa distruga tot cabinetul, si s-au trezit familii de tineri cu varste de 30 ani, si copii mici si credite imobiliare, ca au ramas fara venituri, doar pentru ca au incercat sa contribuie la schimbarea sistemului.
Deci oricat ai fi de patriot, probabil ca e o lupta cu morile de vant atat timp cat un singur om incearca sa schimbe acest sistem.
Cred ca fiecare e dator sa ia cele mai bune decizii pentru viitorul copiilor lui. Oriunde acesta poate fi imaginat.
Ai dreptate, problema e că vocali sunt fix cei din tabăra ce a uitat ce înseamnă țara. Iar noi stăm pe margine și ne enervam neputincioși
M-a uns la suflet comentariul dvs., in esenta copiii sunt cei mai importanti! Nu poti fi patriotul ala care isi da viata pentru tara daca ai tai copii acasa nu au ce manca. Mai patriot e cel care isi creste copiii in bun simt si cu un simt real al valorilor. Cu cat mai multi, cu atat mai multe sanse de „bine” in viitor. Din pacate e greu sa faci asta in Romania. Mie mi-a fost imposibil . Asa ca mi-am dus copiii in alt colt de lume , unde au primit o sansa reala pentru un viitor decent. Si nu ma simt tradatoare de tara din cauza asta. Nici macar cand vad cu groaza ce ticalosi sunt cei ce conduc destinele romanilor si ma bucur ca am apucat sa-mi scot puii din cosmarul acela. Dar imi declar cu mandrie radacinile. Si merg la vot de fiecare data, in anii trecuti asteptand cu orele,multe rau, sa pun stampila pe buletinul ala nenorocit, in speranta ca votul meu va schimba ceva. Acum nu se mai sta la coada ore in sir. Dar speranta in schimbare e atat de firava!
Nenorocirea este nu ca pleacă,ci ca nu vor sa se mai întoarcă! Eu nu-i condamn.Maine as pleca dacă as avea cu vreo 30 de ani mai puțin…
E a doua oară când citesc textul, mă cutremură la fel ca prima dată. Chiar dacă tatăl dvs. nu va publica vreo carte, eu vă mulțumesc pentru că ați scris și atât. Sărbători liniștite, curaj și speranță tuturor.
Mulțumesc mult. Speranța e cam tot ce ne rămâne. Sărbători fericite!
Citesc articolul ăsta de 6 ani si nu mă pot abține vreodată să nu înjur – fmm, politicienii curului.
Azi îmi pare rău că nu am reușit să ajung cu o floare la Universitate, fiind prins cu multe altele – dar nu e timpul trecut.
@AnaR: chapeau!
Papi, mulțumesc. Eu doar am spus povestea.
Eu nu vad eroi in aceasta poveste. Vad un om care a slujit trup si suflet un stat comunist, un om pregatit sa sfartece orice dusman al regimului comunist. Ca multi alti oameni si ei aveau o familie, care a profitat din plin de relatiile si cunostintele acestui soldat usla. Poate familia nu este vinovata de actiunile acestui soldat cu toate ca ar fi putut sa il conviga sa renunte.
Poti oricand sa iti alegi viitorul. El a ales sa fie macelar de oameni. Deal with that !
Din păcate, e doar problema ta ce vezi în acest articol. Partea bună e că există terapie, există specialiști la care poți apela. Totul e să-ți conștientizezi problemele și să-ți dorești să le rezolvi.
Man, really? pare ca esti genul care ar fi prosperat exact in mediul pe care il portretizezi.
lipsa de empatie te-ar fi ajutat.
Ovidiu, ne poți spune câți ani ai?
Cum ai ajuns tu la concluzia ca USLA=măcelar de oameni? Familia putea sa îl facă să renunțe să ce? Să apere țara? Cu mentalitatea asta nu avem nevoie de poliție, armată, trupe antitero. Ai o vagă idee cum este organizat un stat?
Dacă mâine, ipotetic, există un conflict armat în zonă, tu ce ai face? Sa spunem că îi apucă nebunia pe Ruși, încep tămbălău cu Ucraina, americanii încep sa tragă cu rachete și brusc îl apucă pe Putin dragul de noi și vine sa ne vadă mai îndeaproape. Te-ai bucura ca armata, poliția, jandarmeria și toate organele de apărare ale statului ar încerca să îți salveze pielea?
Am fost batut crunt de un uslas pe vremea regimului comunist, cand aveam doar 12 ani, pentru simplu fapt ca bateam mingea seara pe la 10 in intersectia unde stateam. S-a dat jos seful si ne-a luat la intrebari ca ce cautam afara la ora aia. Mihaela fusese la ora 8 si noi trebuia sa fim in pat sa dormim. Nu si-a murdarit el mainile, i-a pus pe 2 ”caini” sa coboare din duba si sa ne prinda. Dupa ce ne-au prins, au spart mingea si ne-au batut pana am cazut, plus bonus inca niste bocanci in burta ca tipam prea tare. A iesit un parinte si s-a luat de ei sa inceteze. Acel parinte a fost bagat in duba si a mai aparut acasa dupa 2 zile sifonat si el.
De unde sa stiu ca ca unul dintre acei ”caini” nu era chiar cel despre care se povesteste aici? Ei executau orice comanda fara sa comenteze.
@ovidiu, da, cel mai românesc lucru posibil: pe baza unei experiențe unice, personale, aruncăm cu kkt în toată usla. Și apropo, ce căuta un copil de 12 ani afară după zece seara? Bine ți-a făcut că te-a căpăcit.
@ovidiu, la inceputul lui decembrie 1989, pe strada mea, doi copii de 12 si 14 ani au ucis in bataie un alt copil de 8 ani ca sa-i fure bicicleta.
Prin 1996 o femeie si-a sugrumat noul nascut ca nu avea chef sa-l creasca.
In zilele noastre unii politisti se dau zmei la niste babute ce vand leustean in piata fara sa plateasca pretul tarabei.
Tanti de la ghiseu de la financiar nu te baga in seama daca nu-i pui un plic de cafea pe birou.
Dupa felul in care te raportezi tu ar trebui sa generalizam la modul : toti copiii care aveau 12 si 14 ani in decembrie 1989 sunt criminali, toate mamele sunt criminale, toti politistii sunt niste nemernici, toate functionarele sunt corupte si asa mai departe.
Experienta pe care ai avut-o tu in copilarie e una urata tare, asta nu iti da dreptul sa generalizezi si nici sa batcojoresti durerile altora.
@Mihai, ce ma distrează este faptul ca la vârsta de 12 ani, el știa ca acei tipi sunt din trupele USLA! 🤔🙄
Oameni care vorbesc doar sa se afle in treaba. 🤨
Comentariu beton!12
Băi dar USLA nu erau unități antitero? Este ca și cum în zilele noastre ar veni trupe speciale antitero să te bată că stai si joci tenis cu piciorul noaptea.
Nu zic că USLA era vreo ONG care ajutau cetățenii oropsiți de statul comunist. Nu, sunt convins că beneficiau din toate puterile de poziția jobului. Cine spune altceva, mănâncă căcat.
A fost o mare ticăloșie ce s-a întâmplat colonelului Trosca și oamenilor lui.Au fost asasinați cu bună știință.
Și eu îl citesc în fiecare an. Au murit nevinovați, ca ăștia din listă de la Brașov. Am citit toată lista:
https://www.bizbrasov.ro/2021/12/22/eroi-martiri-morti-revolutie-1989-brasov/
Unul a confundat banca din parc cu o mitralieră și au murit oameni nevinovați.
S-au dat atunci arme cu buletinul peste tot. La ai mei în oraș erau două unități militare, au fost unii cu arma luată cu buletinul care au tras spre una dintre unități și au declanșat riposta în orb și cu putere a militarilor. Au fost răniți oameni.
Alții s-au împușcat accidental în picior și au primit certificat de revoluționar, cu rol hotărâtor în victoria revoluției.
Îmi aduc aminte și de TV-ul militar care anunța prin oraș la megafoane să ne adăpostim că urmează să fim bombardați. În rest armata a stat în cazărmi. Aveam vecini militari care au fost chemați la unitate din 15 decembrie și au revenit acasă după Crăciun.
Da, și televiziunea a contribuit la dezinformare. Aveam 9 ani dar îmi amintesc cum citeau ăia la TV orice bilețel primit, fără să verifice.
Pentru cei ce au facut parte din organele represive ale statului nu trebuie manifestata nici macar o forma mica de mila. Au facut pactul cu vrasmasul natiei si stiau din prima secunda pe ce drum au apucat. Aveau salarii si avantaje in acea perioada … si au avut si dupa revolutie.
Spuse el și-și mirosi elegant degetul proaspăt scos din cur.
Au facut pact pe dracu! nu stiu ce varsta aveai pe vremea aceea, dar in armata, militie, etc. lucrau pe vremea aia oameni. Nici mai buni nici mai rai ca altii. Fiecare cauta sa-si faca un trai cat de cat acceptabil. Vrei sa spui ca la terminarea scolii pe vremea aia erau unii care ziceau ca vor sa se vanda dusmanului si de-aia se fac militari sau militieni si altii care ziceau „no, frate, eu raman pe baricade si lupt pentru dreptate, deci ma fac strungar sau tractorist” ?
În decembrie 1989 eram pompier militar în Sighetul Marmaţiei. În perioada aia am făcut ceva instrucţie cu pus ceva paravane de plasă pe parbrizul maşinilor de intervenţie şi am primit ordin să plecăm în misiuni cu armamentul din dotare care avea un loc special sub banchete, puştani de 18-19 ani înarmaţi cu pistoale mitralieră cu încărcător full care au avut doar o şedinţă de tragere în poligon cu trei cartuşe la ţinta piept şi antrenaţi pentru altceva. Am avut noroc că pe acolo a fost linişte şi au fost doar nişte chestii minore, cineva a dat foc la ceva în gară şi a fost o alertă că ruşii(ucrainienii) ar fi intrat în spaţiul nostru aerian cu elicoptere.
Mă gândesc şi acum cum ar fi fost să ieşim în oraş să udăm oamenii ăia şi era de ajuns ca unul mai nebun să arunce cu un cocteil cu pălincă de aia bună în maşina de intervenţie care lua foc, păi nu scoteam noi pm-urile şi trăgeam ca la nunţile talibanilor pentru că eram căcaţi pe noi de frică?!? Eu unul, aia făceam. De aia au murit oameni la „Revoluţie”
Nu stiu de ce dar simt ca luptam unii impotriva celor de langa noi , invrajbiti fiind de cine are interes sa obtina ceva din toata invalmaseala asta. Suntem in 22 Decembrie 2021 si traim o revolutie la nivel mondial.
Vor avea castig de cauza cei care ne dezbina.
Eu apreciez că acest text este republicat an de an. Cred că reamintind, povestind și învățând generațiile noi despre ce a fost, e singura modalitate de a evita repetarea acelorași greșeli.
Papusarii Revolutiei au semanat confuzie, teama si moarte. Inteleg ca inlaturarea lui Ceausescu s-ar fi putut face fara victime. Continuarea fara Ceausescu ar fi trebuit sa fie la fel dar fortele si mecanismele care au actionat atunci au mult prea diabolice ca sa se multumeasca cu o Revolutie blanda.
Nu cred ca vom afla vreodata adevarul chiar daca, uneori, am impresia ca se afla aproape de noi, in fata noastra.
Ana R multumesc pentru articol. Si-i multumesc si lui Mihai care ni-l pune sub ochi in fiecare an. Am avut si eu un pistol mitraliera in acele zile (civil) si numai pe perioadele cat faceam de garda ca sa apar Facultatea de Automatica si Calculatoare (eram anul 5 si m-am intors in Bucuresti sa apar facultatea de teroristi pentru ca facusem armata si mai stiam cum se foloseste o arma si cate ceva despre tactica). Am fost naiv, stiu. Dar si azi m-as duce din nou sa fac acelasi lucru. Pentru ca actiunile mele ma definesc. La fel ca si pe ceilalti. Inca o data iti spun multumesc Ana pentru ca ne-ai permis mie si altora sa avem acces la acest fragment de adevar din care ati facut parte tu si familia ta.
Citesc a treia oara textul, nu mi vine sa cred ca deja iar a trecut un an, de fiecare data emotiile care ma incearca se transforma intr-o furie impotriva celor care ne sufoca de 32 ani. E trist ca ne instrainam tot mai mult si de oameni si de Tara noastra. Sanatate tuturor !!!
oamenii sunt o specie tare proasta (inca). mai avem mult ca sa evoluam. spiritul de turma ne face rai, ne face sa nu mai gandim.
Am citit prima dată articolul și comentarile.Mi-a trezit un mare interes și emoții.Am 67 ani și sunt fiica de romani,din Moldova rusă.Eu m-am născut cu rușii.Imi amintesc din copilărie serile în familie mea se mai torcea lână,se lucra ceva,mai ales iarna.Mai aveam si doi frățiori gălăgioși,și că să ne țină în mână tatăl meu zicea”hai mai bine sa cântăm ceva” Și începea:hai sa dăm mana cu mama ,cei cu inima română,..și mama mea il urma.Noi ,copiii eram nedumeriți si zâmbeam.Dupa ce am mai crescut ne-au povestit pe ascuns toată istoria cum am rămas vitregi de țară Română Ambii părinți aveau frați verisori,care au fugit peste Prut.Si abia prin anii 54 au avut noutăți despre ei.Eu am studiat la facultate filologie rusă,a trrbuit să ascund faptul că am rude în România.Si iată istoria a luat o intorsatura.Prin anii 80 am putut să fac o vizită la Iași ( cu chemare) la sora mamei mele aveam 4 verișori deja .Vorbeam în șoaptă in casa si ne spuneau că se așteaptă ceva,și poate a da Domnul să ne unim.Am văzut o sărăcie nemaipomenită, o știți toți.A venit și revoluția,a venit si podul de flori, părinții mei și rudele au plâns cutremuri duse…dar nu a durat mult fericirea…Am refăcut cetățenia română pe baza documentelor părinților,eram deja în străinătate,am plâns la jurământ,și m-am indignat ca primeau pașaport român și persoane false..Oricum sunt mulțumită sufletește că s-a împlinit ceva din speranțele părinților.Uniti nu cred că vom fi , rămânem să ducem jugul și rușinea unei țărișoare fără viitor.Sunt de acord cu concluzia că mai avem mult de evoluat,suntem o specie turma,și suntem nevoiți să renunțăm la un ideal ,luptăm pentru binele copiilor,pentru supraviețuire și ne-am dus prin lume.Ar fi bine să scriem fiecare cate o carte,poate ar servi urmasilor,să știe adevărul.E clar că adevărul a fost ascuns,falsificat de cei care s-au pus în fruntea noastră și și-au construit ideile lor meschine…Crăciun liniștit tuturor!!
Anual îl recitesc cu același nod în gat când încerc sa îmi imaginez sa ma pun pielea voastră, mi se face din nou pielea de găină și am aceiași mâhnire ca cei vinovați nu au plătit și nici nu o vor face
Recomand „Istoria loviturilor de stat in Romania” vol. 4, partea a II-a. Este descris ce a făcut Militaru cu trupele USLA ale Colonelului Trosca.