Toată, dar absolut toată copilăria mea s-a desfășurat în curțile grădinițelor și școlilor din jurul blocului. Acolo am învățat să dau cu piciorul într-o minge, acolo jucam „țară, țară, vrem ostași”, sau „rațele și vânătorii”, sau „hoții și vardiștii”, sau tot felul de alte jocuri pe care le caută de pomană pe internet copiii din zilele noastre. Pentru că, să vezi ce, pe vremea aia socializam și ne jucam pe bune, unii cu alții, de dimineață până noaptea târziu, când ne băgau părinții în case cu forța.
Dacă ați copilărit înainte de ’89 sau în glorioșii ani ’90, știți foarte bine despre ce vorbesc. Te duceai în curtea școlii singur-singurel, era suficient să ai o minge cu tine și să începi să dai la perete. În maximum jumătate de oră se strângeau atâția puști, că eram nevoiți să ne împărțim în mai multe echipe și să jucăm „învingătorul la masă, cine dă primul două goluri câștigă”. Și ce oftică cruntă trăiai când ți-o luai în freză și trebuia să stai pe bară până-ți venea rândul să intri din nou.
Serios, dacă n-ai trăit bucuriile, satisfacțiile, durerile sau lacrimile fotbalului din curtea școlii, ori erai puștiul ăla pe care nu-l voia nimeni în echipa lui și stătea veșnic pe margine sperând c-o să se accidenteze vreunul sau o să-l cheme mă-sa în casă și rămâne o echipă descompletată, ori ești născut după ce apăruse deja dial-up-ul.
N-am fost prea atent la treaba asta când am mai bătut Europa, că nu m-a interesat, dar știu sigur-sigur, am imaginea în cap acum când scriu, că mă plimbam la pas prin Geneva când am dat peste o școală al cărei teren de sport era plin ochi de copii care se jucau. Dar ce m-a surprins teribil, de-aia mi-a și rămas în cap, era că nu se vedea niciun părinte prin zonă. Toți copiii ăia se jucau, așa la liber, exact cum o făceam și noi în copilărie. Și de ce nu, la urma urmei erau într-un spațiu cât se poate de safe.
De-aia sunt convins că asta este una dintre cele mai bune inițiative ale unui om politic din România post-decembristă:
Deschidem curțile școlilor în Sectorul 2!
A intrat în consultare publică regulamentul pentru accesul în curțile școlilor în afara orelor de curs al copiilor și tinerilor.
Este un proiect inițiat în urma cererilor venite de la părinți și tineri elevi care simt nevoia de mai mult spațiu. Părinții au nevoie de locuri unde copiii să poată bate o minge fără să aibă grija traficului iar tinerii de terenuri unde să poată juca un handbal, tenis, fotbal, baschet. Cum făceam noi când eram mici.
Cred că mai ales acum, când suntem după un an de pandemie și restricții, deschiderea curților școlilor este o măsură care va ajuta la îmbunătațirea calității vieții în sector și-l va face un sector mai prietenos cu copiii.
Am pus în consultare acest regulament iar feedback-ul dvs ne va ajuta să-l aducem într-o formă finală benefică pentru comunitate. Ce vi se pare bun, ce poate fi îmbunătățit, la ce să fim atenți? Vă rog să ne scrieți părerile dvs pe adresa de email [email protected] până pe data de 14.04.2021.
Proiectul poate fi accesat AICI. (Alexandra Chirilă, Viceprimar Sector 2)
Avem nevoie să se întâmple același lucru în toate sectoarele capitalei, avem nevoie să se întâmple și la nivel național același lucru. Sunteți o grămadă pe-aici care știți exact despre ce vorbesc, pentru că v-ați petrecut copilăria în curtea școlii, de-aia înțelgeți exact de ce copiii au nevoie să reînvețe să alerge. Dacă terenuri de sport nu suntem în stare să le facem, hai să le redăm copiilor măcar curțile școlilor.
Poate, cine știe, ușor-ușor nu numai că vor reînvăța să alerge, dar nici nu vor mai arăta ca niște greieri bipezi. Mă rog, nu toți, dar cei mai mulți dintre ei.
sursa foto
Cred ca si Boc a facut schema asta la Cluj.
De altfel, de cand lucrez de acasa, ma bucura sa aud copii jucandu-se in jurul blocului in fiecare zi
Comentariu beton!22
Ia să văd dacă găsesc vreo știre despre.
Vad ca discutia era pe durata vacantei de vara la vremea aia. Nu stiu ce s-a mai ales intre timp nefiind in publicul tinta 😀
http://www.monitorulcj.ro/educatie/72851-avertismentul-lui-boc-pentru-directorii-de-scoli-curtile-sa-ramana-deschise-pentru-copii#sthash.AVlB8ls2.dpbs
O idee foarte bună. dar depinde și de părinți. Am mai auzit idei de genul: lasă să nu alerge atâta. că transpiră.
Comentariu beton!21
Idei am auzit io multe, inslclusiv de părinți, realtiv celebri, care-și scoteau copiii în parc cu cască din aia de bicicist pe cap. Deși copiii n-aveau biciclete. Plus celebra „să nu se murdărească”.
Da…transpira, se lovește, se murdareste…prostii de astea.😑
Da, asta cu „să nu se murdărească”, mă omoară.
Comentariu beton!19
Aș fi putut s-o înțeleg acum 40 de ani, când mulți încă spălau de mână. Dar azi? Dă-le-n plm de haine, să le terfelească, să le facă muci.
@GabiI: acei „părinți” ar trebui castrați cu cleștele înroșit în foc. Din cauza lor apar alde „generația chizdii” care mănâncă detergent. 🤬🤬🤬
Comentariu beton!20
@MV: chestia asta cu „ai grijă să nu te murdărești” o aud inclusiv azi de la imbecilul de frate-miu către plozii lui. I-am zis că-i cretin. „Că-s scumpe hainele, nu știi tu”. I-am răspuns cu:
dacă te fac €50 pe lună pe haine pentru un plod, poate n-ar fi trebuit să-i faci.” Un imbecil, cum spuneam.
Comentariu beton!22
Nu depinde deloc de parinti. Acestia sunt neputinciosi in fata copiilor, daca-si doresc sa iasa afara sa se joace. Daca nu ma credeti, intrebati-va parintii si-o sa va povesteasca in detaliu cat de mult insistati sa iesiti afara si cum n-aveau de ales si va lasau sa va faceti de cap. Ai mei n-aveau nicio sansa in fata mea, oricat de mult incercau.
cînd a început fie-mea să mănînce (diversificare în limba perănting) am fost în pragul depresiei; urla ca toți dracii dacă-i pica puțin terci pe mînuță sau, mai rău, pe haine; a ținut-o vreun an așa, doar urletele mai scăzuseră în intensitate; chiar credeam că-i defectă sau ceva…
și-a revenit
Nu mi-am trăit copilăria în curtea şcolii, ci pe stradă, pe marginea căii ferate, ştrec cum se zice pe la noi, pe cetatea Devei, prin piaţă, bătând oraşul. Şi da, pofta de viaţă era imensă.
Un exemplu. Mai aveam două zile până la examenul de admitere la facultate. În timpul bacalaureatului apendicele dăduse în peritonită şi am ieşit din spital cu o drenă faină. Cei cu care stăteam în cameră făcuseră rost de o minge şi cum aproape de noi era o şcoală cu teren asafaltat, ne-am repezit acolo. Mai erau şi alţii aşa că s-a încins o partidă de toată frumuseţea. Fugeam cu drena aia atârnând , ieşise un pic mai în afară, a curs şi puţin sânge dar pe cine mai interesa? După meci, ţuşti la judeţean la urgenţă, pansat un pic şi asta a fost. Ce exemplu mai concludent de a mânca viaţă pe pâine vrei? Nu am cunoscut pe nimeni dintre cei cu care am jucat, dar parcă ne ştiam de când lumea!
Ideea cu redeschiderea şcolilor e salutară! spaţiile pentru joacă s-au diminuat mult, construcţiile ne sufocă, copiii simt că spaţiul nu e suficient. Şcoala e o soluţie.
Comentariu beton!28
Cum kkt te-au lăsat să pleci din spital cu drena? În ce an se întâmpla asta? Am avut și eu peritonită, se întâmpla chiar de un Crăciun, dar câtă vreme am avut drene (că io aveam două), nici măcar în noaptea de revelion n-au vrut să mă lase pentru câteva ore acasă.
:). Am trait ceva cat de cat similar. Anii ’80. Operat de apendicita. Externat si interdictie de a face sport 2-3 saptamani. Firesc pt. varsta aia, 8-9 ani, sa consider ca ceea ce spuneau doctorii era doar ca sa te sperie asa ca…fotbal la greu din prima zi la scoala. Echipa care statea “pe bara” avea sarcina de a da “de sase” daca apare invatatoarea. Intai in poarta apoi daca nu s-a intamplat nimic rau…de la al doilea meci…”in fata”. Nu am patit fix nimic deci…doctorii mint…:). Intr-adevar terenul de fotbal era universul majoritatii copiilor, era locul unde, pe vremea aia, se creau prietenii pentru o viata.
0 0
M-au lăsat pentru că aveam examen de admitere dar nu ştiau ei cu cine au de-a face! Credeau că sunt unul din ăla pe care dacă-l pui în colţ, acolo stă!
Era în ’73. Deja stătusem vreo 10 zile. Au zis parcă că îmi scot drena după ce mă întorc din Timişoara.
N-am trăit bucuriile, satisfacțiile, durerile sau lacrimile fotbalului din curtea școlii pentru că eu nu jucam fotbal, ci baschet. Și dacă în generală am avut coș pus de tata la bloc, la liceu aveam teren la școală. E adevărat că era cam greu de prins terenul cela liber, așa că mergeam mai mult în weekend. Bine, uneori tot mai trebuia să ne luptăm sau să negociem cu cei mai avansaţi care aveau impresia că li se cuvine să eliberăm zona când apar ei, dar tot era tare frumos. :-))
Excelentă iniţiativă!
Păi de ce nu făceați mai multe echipe și jucați „învingătorul la masă”? Asta era metoda prin care mulțimeai pe toată lumea.
Noi, începători și jucători de plăcere eram 2-3, maxim 4, avansaţii erau toți băieți, de regulă 7-8, sau chiar mai mulți. Plus că erau foarte competitivi. Și mai și înjurau uneori ca la ușa cortului în iureșul jocului. N-ar fi funcționat în veci ce zici. Bine, nici nu s-a pus vreodată problema așa. Mai degrabă era ceva de genul:
Noi – la naiba, iar vin ăștia.
Ei -Sorine, vorbești cu sor’ta să ne lase terenul?
😁
Păi pentru că nu vă amestecați. Se făceau echipe mixte, ăia avansați erau obligați să ia câte unul slab în echipă. Altfel, Adiță de la patru, n-ar fi prins loc în viața lui.
Ehei, ce știi tu cum e să trăiești în junglă! Nu se amestecau leii cu iepurașii!
Comentariu beton!18
O, ba da. Dar am prins o dată leii la un meci unu la unu și le-am tras-o de nu-și mai vedeau cozile. Din ziua aia ne-au privit cu mult mai mult respect.
A, nu, nu noi eram iepurașii. Adică nu ne consideram iepurași. Ne durea la bască, noi mergeam pe regula primul venit, primul servit și nu voiam să jucăm cu ei indiferent de condiții. Greșeam, însă, știu asta. Dar atunci așa era situația și nu era nimeni prin preajmă să ne învețe cum e cu incluziunea, cu înțelegerea, cu medierea, cu mulțumirea tuturor părților, cu pacea, cu din astea.
Comentariu beton!14
De cand cu pandemia, nu mai putem intra in complexul Agronomie, unde inainte mergeam zilnic: copilul biciclea, eu alergam. Daca vrem sa facem asta trebuie ori pe strazi si trotuare printre masini ori in Herastrau impreuna cu jumatate de Bucuresti.
Dar e bine ca poti intra sa umpli matul la restaurantul-terasa Ministerului din complex.
Nu va pot spune cat ma frustreaza situatia asta gandidu-ma la fi-miu. A pierdut peste noapte fix echivalentul „in spatele blocului” din anii copilariei noastre.
Comentariu beton!14
La noi era doar „în fața blocului”. Că în spate avea madam Andreianu de la doi, de pe scara B, tot felul de plante și răsaduri. Și ferească ăl de sus să te vadă printre ele, că după ce urla la noi, direct la ușă la părinții noștri se oprea.
Fiind singura fata de pe strada, am jucat fotbal in draci. Curtea scolii era departe dar strada era una mica si, oricum, pe vremea aia (nu spun cand), trecea pe acolo cam o masina pe saptamana.
Spre seara, na gaseam tot felul de ascunzatori, astfel incat stateau bietii parinti cate juma’ de ora pe la poarta strigandu-ne sa venim in casa. Si ce de amenintari apocaliptice proferau! Ca nu ne mai dau de mancare, ca nu ne mai lasa la joaca a doua zi si, cea mai amuzanta, ca incuie poarta. Eteee…de parca ar fi fost asa mare filosofie sa sarim garduri. Aveam genunchii juliti non-stop spre disperarea maica-mii.
Comentariu beton!22
Pe stradă jucam doar tenis cu piciorul. Foloseam o bancă drept fileu. Trebuia să vezi fețele șoferilor care trebuiau să aștepte să dăm banca aia la o parte.
Esti nostalgic azi :))
Greu sa mai scoti copii in curtea scoli la joaca in ziua de azi, poate ar fi o solutie, sa dea guvernanti astia o lege care sa interzica folosirea smarturilor in scoala de catre copii, poate astfel gasesti o solutie sa ii scoti la joaca fiindca fara smarturi e posibil sa ii apuce plictiseala si sa le vina cheful de harjoneala pe afara sau de a lovi mingea
Să dea guvernanții o lege să oblige părinții să nu fie idioți sau cum? 😀
Băi, copiii vor fi copii mereu. Adună-i mai mulți la un loc, lasă-i nesupravegheați, să vezi cum începe joaca. De-aia curțile școlilor sunt cele mai bune, că știi că n-are cum să dea mașina peste copil acolo.
Sunt curios ce copil lasa smartul si jocurile de pe el sa mearga in curtea scoli de buna voie
Nu zic, ca e rea idea sa ii scoti in curte la joaca insa e greu de crezut ca vor renunta usor la ceea ce am zis, daca vor renunta, pentru ca daca il obligi sa lase smartul la o parte sa mearga la joaca merge si se plange acasa si vine parintele idiot de care pomeneai pe capul invatatorului/profesorului
Fetele mele ar lăsa oricând telefonul pentru ieșit afară la joacă. Ideea e că le pot îmbina pe amândouă, copiii. Că nu-i ține nimeni să stea pe telefoane după ce-au ieșit la un fotbal. În plus, tu pleci de la început de la premisa că este o inițiativă inutilă. Nu vrei să vedem ce se întâmplă cu copiii DUPĂ ce vor avea curțile școlilor la dispoziție? Că e posibil să ai dreptate, dar e foarte posibil și să nu ai. Hai să-i lăsăm pe ei să hotărască.
Deloc, nu consider ca e o initiativa inutila, e chiar laudabila, greu insa de aplicat, poate gresesc eu, cine stie, poate chiar se poate sa ii atragi in curte la joaca, poate s-au saturat sa stea inchisi, poate chiar vor, si poate chiar se reuseste avand in vedere perioada cat au fost inchisi
Imi pare rau daca ai inteles ca plec de la premisa ca e inutila initiativa, cine nu ar dori sa ii vada iar zburdand la joaca? Am expus doar un motiv pentru care am gandit eu ca va fi greu de facut acest lucru
Si la noi pe strada se juca tenis de picior. Si trecea o masina la cateva ore. Si ce nemultumiti eram ca trebuia sa dam sfoara deoparte… Acum nici nu mai apuci sa o intinzi ca iar rasare o masina.
In spatele casei unde locuiesc este terenul de sport al unei scoli. De la terasa ma uit cu tristete la frumusetea de iarba ce a crescut in fata portii de fotbal. e o iarba din aceea care te cheama sa te tavalesti in ea si totusi nu ma pot bucura. Pe vremuri nu era nici fir, iar acum nu se vede pamantul.
E adevarat ca avem la 2 minute de casa un ditamai terenul, un izlaz unde sa tot alergi, dar nici pe-acolo nu se mai alearga. Norocul meu ca tot acolo este sala unde merg ai mei copii la lupte, au un antrenor extraordinar, care i-a dus chiar si la competitii anul acesta, asa ca sunt linistita in privinta miscarii pentru cativa copii. Ceilalti sunt si ei linistiti in fata telefoanelor, laptopurilor, televizoarelor…
Eheee … io n-am fost cu fotbalul, da’ am fost cu mingile. Mai grav era când dădeau „fotbaliștii” mingea la moșu’n grădină și trebuia să fac un ditamai ocolul, că dehh, era mingea mea și trebuia să sun la ăla la poartă să îmi dea mingea înapoi că altfel aveam scandal acasă. Asta până am mai crescut și am devenit expert la sărit gardul de tablă înalt de peste 3 metri.
În altă ordine de idei, salut inițiativa administrației locale din sectorul respectiv. Fain ar fi dacă la nivel național s-ar investi în cluburile sportive pentru copii. Orice sport e bun! Mens sana in corpore sano, nu mecdonald shake 🤪
Am locuit vis-a-vis de curtea școlii primii 6 ani. A fost magnific: vara, fotbal și tenis de picior, iar iarna, derdeluș.
Apoi ne-am mutat în alt cartier, unde aveam o grămadă de arțari în care ne cățăram cu spor. Școala era la 15 minute de mers pe jos, iar liceul la 20 minute. Am jucat fotbal și baschet în curțile lor în draci.
În cartierul nou aveam o curte imensă betonată în spatele blocurilor așa că aia devenise terenul de fotbal preferat sau pentru „rațele și vânătorii” sau „țară, țară vrem ostaș”, vânătoarea cu „tuberman” de umplusem curtea de cornete de hârtie, pe care ne-au obligat părinții să le strângem chiar în ziua aia. S-a lăsat chiar cu niște confiscări de „echipament” atunci. 😓
ar mai fi de mentionat ghena de gunoi si parcurile care erau intre blocuri inainte de 89. dar esenta este ca nu ne pazea nimeni, mergeam de capul nostru la fotbal, in parc , pe strazile din jur sau unde ne mai traznea, lucru de neconceput azi.
Da, mi-aduc aminte de parcurile din cartier pe care le colindam zilnic în căutare de aventuri.
Eu la vârsta de 34 de ani încă nu pot purta o fusta din cauza cicatricilor provocate în curtea scolii când făceam adevărate campionate de handbal între scoli 😁. Copii au nevoie de socializare, de competiție, de stimulare.
Pai iti zic eu de ce pe vremea noastra erau deschise curtile scolilor. In primul rand ca nu exista gardul ala de puscarie, cam pe oriunde veneai aveai cum sa intri. Apoi nu erau atatea „Karen’s” care sa urle ca puiul s-a lovit si „unde e conducerea? Sa raspunda cu capu”. Si erau suficiente accidente, unele nasoale rau, capete sparte si oase rupte.
Pe de alta parte „conducerea scolii” avea si alta treaba decat sa isi protejeze regatul. Ati observat ca in multe institutii se intra pe o usa din dos pentru ca aia mare se deschide doar la ocazii speciale? Sa nu cumva sa se uzeze. Era ceva de genul asta si pe vremea mea, doamne fereste sa intri pe „la profesori” ca te urecheau de nu te vedeai.
Dar sa fim seriosi, si noi daca aveam la dispozitie tehnologia pe care o au copiii acum, n-am fi avut aceleasi experiente.
Fix spiritul românului: dacă nu se face, de ce nu se face? Dacă se face, de ce se face? Băi, nu degeaba se spune despre români că sunt ăia care se supără dacă nu-i inviți, iar dacă-i inviți, nu vin.
am fost surprins sa vad ca in scoli inca exista scara profesorilor (unde sunt tablouri e mai curata si elevii nu au voie).
Ma gandesc cum o fi in caz de evacuare cand in loc sa foloseasca orice cale de acces elevii cu comportamentul indus se vor ingramadi catre scara lor.
@zanghe: curtea liceului pomenit de mine anterior avea gard, cu țepușe, înalt de 3 metri. Cu o pânză de bomfaier am tăiat într-o zi un loc prin care intram acolo. Au pus apoi gard și tablă, dar degeaba. Apoi s-au săturat sau au obosit de putea intra oricine. Culmea, intrau doar copiii dornici de joacă.
un om, pe langa siguranta in caz de evacuare de urgenta cred ca este ingrijorator si mesajul pe care il transmite copiilor organizarea asta gen apartheid.
Nenea, îmi dau și eu cu părerea. Majoritatea problemelor încep de la părinți, disprețul sau minimizarea impactului educației fizice este prezenta în majoritatea familiilor românești. O să fii surprins dar cu cât crește nivelul academic creste proporțional și disprețul față de sport. Românul este în stare să se ducă cu mașina și in pi. zda ma-sii, să intre cu ea în școală, în market, copilul asta vede, ce vrei să transpire copilul, boss? După accident diferența între a face sport și a nu face, este anchilozarea. Copiii nu mai știu să alerge, au o postura și biodinamica de oameni bătrâni, au articulații și tendoane laxe.Bine că ducem copiii de la 3 ani la meditații.
Eu fac genu, planks.si altele cu băieții. Nu îi oblig, pur și simplu fac ce vad și am impresia că vor să își facă de căcat pe bătrânul lor tată. Să se deschidă, să se amanajeze terenurile de sport. Eu la 12 ani când am fost la centralizare, l’am cunoscut pe Vastag, bine el era jupan, mai mare, dar băiat de treaba. Pai numai în o sală de box erau mai mulți copii ca pe 5 terenuri De sport de azi.
Comentariu beton!18
Da, șerif, știu. Dar nu TOȚI părinții sunt așa. Dă-le opțiunea asta, cu curțile școlilor, și hai să vedem ce se întâmplă. Că la ora asta n-o ai, deci putem să vorbim doar pe presupuneri.
Știu, boss, copiii mei simt nevoia să se joace baschet, de ex cu alți copii. Au panou în curte dar copiii de la țară sunt prea ocupați să fie exploatați de părinți. Îi mai duc în parc unde s panouri,ca se joacă ei cu mine, dar vor să se joace cu alți copii. În școlile din cartier sunt panouri noi. Dar sunt închise cu jde lacăte. De ex la școala unde sunt ai mei, nu este de acord conducerea scolii și mulți din părinți. Și asta cu mult înainte de pandemie .Ar trebui impusă măsură asta la nivel național și chiar mai multe.
@Edelweiss: ar trebui să-l rugăm pe șăfu’ de la blog să organizeze un concurs de planck. 🤘😎🖖
Iar fetele să ofere prăjituri câștigătorului. 🤪
Acum vreo 2 ani am participat la un concurs, printre care era inclus și plank, varianta pe coate și cu ambele vârfuri pe sol. Recordul meu personal, motivată de o colegă balerină luată ca etalon, a fost de puțin peste 4 minute. La voi cât a fost maximul? Ca să știu dacă mă bag la concurs sau nu.
Anduta, fac 12 minute acum, peste 3 luni o să sar de 15,goalul meu este jumătate de oră.
No bun așa, succes la concurs, atunci! Oricum prăjiturile alea îngrașă! :-))
Comentariu beton!14
@Edelweiss: o să mă uit, cu balele curgând, la tine cum o să înfuleci prăjiturile. 😓 Abia ating 10 minute. 😬
Aveți liber la prăjituri, bănuiesc că ar trebui să o șpăguiți pe Didina să vă servească cu ceva bun. Eu o să mănânc, ceva echivalentul a unei lingurițe, că sunt defect și nu le am cu dulciurile, de când mă știu. Mă obliga, fără mișto, mama pe vremea celui lovit de plumbi, cu ciocolata. Trimitea tata din Libia , Iraq, Rusia, tot felul de dulciuri, le mâncau copiii cu care mă jucam sau era folosite ca șpăgi la doctor, din astea.
Eu am o mare problema și destul de serioasa cu fructele.
Bine, dacă e vorba de ceva bun, mai ales după sport, o salată cu frunze de spanac, cu lămâie, mozzarella și mix de semințe. Salivez numa’ când scriu. Sau un smoothie cu broccoli din belșug.
Dar dacă a propus John prăjituri ca premiu, aia e, să fie primite, nu s-o face gaură-n cer de la atâta lucru.
Ce timpuri! Prinselea, ascunselea, țară țară vrem ostași, rațele și vânătorii, șotron, statuile- un joc unde unul ramânea în poziție fixă iar alții nu mai știu ce făceau. Flori, filme, fete, băieți. Asta afară. În casă șah, table, cărți, remi, tenis de masă …eram patru copii care trebuiau să-și umple vacanțele cumva.
Eu jucam tenis de câmp uneori. Toți copiii erau pe stradă, în curțile școlilor. Asaltam câte un topogan, leagăne…Ar trebui învățați copiii zilelor noastre acele jocuri! Problema este că nu prea sunt copii. Mă uit în jurul meu: multe parcuri foarte mișto, pentru copii, dar niciun copil. În curțile școlilor …doar ce zice școala. Văd uneori câte o oră de sport. De când cu pandemia nu văd nimic.
Excelenta initiativa! Sper sa fie dusa la bun sfarsit, aprobata si pusa in practica.
Ma bucur sa aud ca exista si idei bune la Primaria sector 2. Bravo!
Ideea e bună, cred că s-a discutat şi prin oraş la noi, nu știu dacă s-a şi aplicat. E mai complicat în ziua de astăzi cu accesul în şcoli. Din cauza diverselor incidente grave, şcolile au devenit adevărate fortăreţe. Şi pe bună dreptate. În esenţă ai voie să intri într-o şcoală dacă eşti elev acolo. Iar dacă nu, prezinţi un act la poartă, agentului de pază.
De curiozitate am intrat pe regulamentul stabilit pentru sectorul 2. E cam aşa:
Articol 5. Este permis accesul tuturor copiilor în vârstă de până la 18 ani, domiciliaţi în sectorul 2 şi care studiază la o unitate de stat de pe raza sectorului 2 […] în curţile şi terenurile de sport, cu condiţia ca aceştia să se încadreze grupei de vârstă din care unitatea de învăţământ face parte (preşcolar, primar, gimnazial, liceal).
Articol 6. Programul se va stabili în funcţie de programul agentului de pază din unitate (12 ore pe zi în majoritatea şcolilor). Programul va începe la o oră după închiderea orelor de curs, a examenelor, etc, cu condiţia ca acesta să se încadreze în cele 12 ore stipulate mai sus. În weekend şi vacanţe programul va începe la 8.”
Mai spicuiesc din regulament:
– Copiii sub 10 ani să fie însoţiţi de părinţi. Părinţii pot veni cu toţi copiii lor de acasă, dar cei care nu se încadrează în grupa de vârsta a şcolii respective nu pot intra pe teren.
– Echipamentul sportiv folosit pentru deplasare (biciclete, role, skateboard, trotinete) nu va putea fi folosit în incinta şcolii, ci doar depozitat în apropierea locurilor special amenajate.
– Paznicul va supraveghea activitatea copiilor şi va lua măsuri în caz de conflicte, apelând în ultimă instanţă la 112.
Deci curtea şcolilor nu va la dispoziţia copiilor chiar aşa cum era pe vremea noastră. Dar da, cum spuneai tu mai sus, şi eu sunt curioasă ce va fi când copiii vor avea acces acolo în timpul liber (al lor și al scolilor).
Şi depinde foarte mult de fiecare scoală în parte. La unele şcoli (vorbesc din oraş de la mine) o problemă ar fi şi programul paznicului, care nu are program de 12 ore, iar în weekend nici nu e acolo. Asta înseamnă bani în plus şi ştim cu toţii cât de greu se scot din buzunarul statului.
În încheiere, nu pot decât să urez succes iniţiativei, să fie o reuşită şi să se extindă în toată ţara.
Comentariu beton!15
Poi s au inchis curtile scolilor dupa terminarea orelor?Ca nu inteleg….Stiu ca au facut niste terenuri cu iarba artificiala pe care le inchiriaza ,mai scot si scolile un ban,mai bat si astia mai batrani si mai burtosi mingea dar mai era loc si pentru copii de alergat dupa balon.Nu i mai lasau?Vin destul de rar acasa si chiar nu am mai fost atenta la asta dar inainte stiu ca era liber.In Anglia se inchid si parcurile cred ca dupa ora sase ….safe and security ,probabil….
Stai linistit ca nu o sa se schimbe nimic.
In sectorul 1 e votat in consiliul local de 5 ani. Ai vazut scolile deschise pentru copii?
Raspund tot eu: NU pentru ca se impotrivesc directorii scolilor. Primaria nu are cum sa le impuna nimic asa ca scolile raman inchise in continuare.
Uite aici si documentul: https://primariasector1.ro/download/hotarari-consiliu-2016/hot.161.2016.docx
A, bun, păi dacă ai zis tu că nu se poate, atunci o să șterg articolul ăsta și scriu altul în care le spun să-și bage inițiativa în fund.
Nu înțeleg, jur, nu înțeleg cum altfel ai putea face lucrurile să se miște dacă nu așa? Contestând în spațiul public o lege tâmpită. După care, când ai strâns suficiente adeziuni, încerci să schimbi cumva legea aia.
Pot să-ți confirm, p-aci am văzut copii la locurile de joacă și pe terenurile de sport ale instituțiilor și în afara orelor de școală. 🙂 Mă rog, nu chiar peste tot. Liceul fiică-mii, de exemplu, este în afara zonei de locuințe, în cartier de birouri, și are curtea încuiată. Oricum, periculos de jucat acolo, nici eu nu aș fi lăsat curtea deschisă, m-ar speria să știu puștani care aleargă ca bezmeticii printre sutele de fiare din parcarea de biciclete.
Inițiativa celor de la sectorul 2 e excelentă. Am locuit acolo și este nasol rău de tot și pentru pitici, și pentru părinți. Efectiv nu aveam cum să îmi las copilul singur afară, eram nevoiți să facem cu schimbul și să ieșim măcar o oră în parc, să poată alerga fără să facă slalom printre mașini. Iar în afară de parcul de la Obor sau de Lia Manoliu nu prea aveam opțiuni.
Degeaba, @didno, n-auzi că e degeaba ințiativa? N-or să iasă copiii să se joace că vor să stea pe telefoane.
@Vasilescule, de ceva vreme nu mă mai uit pe comentarii decât pe diagonală, din păcate. Am obosit să tot citesc despre oferte de jupuire, castrare, împușcare, mațe scoase sau alte mizerii.
@didina: hai că azi n-am fost așa rău. 🤪
@JT, nu-s vreo păpușică sensibilă și, în general, țin la glumă, da-n ultima vreme lucrurile au devenit neplăcute. Intram aici la prima oră, citeam repede articolul, apoi comentariile. Acum am rămas numa’ la prima parte, intru pentru scriiturile Vasilescului, dar mi-s sătulă de nervi.
Combinația de prea mult timp liber, lipsa simțului măsurii și o oareșce doză de egocentrism a unora dintre utilizatorii de internet nu e deloc pe gustul meu. Mi-ajung pandemia și problemele cotidiene, nu vreau să-mi fie greață și aici.
@didina: promit solemn și cu mâna pe prăjitură s-o las mai moale cu torturile. 🖖😎🤘.
Din ce spui, mă bucur că n-am fb. 👍
E atat de buna initiativa asta ca nu stiu cui sa ma adresez sa se intample asta si la Valcea.
Bine, aici nu o sa mai fie spatii verzi ca ne ”dezvoltam” cu blocuri si spatii comerciale inutile.
Aici e nefolosit un intreg liceu… ce visez eu?!
L-ați votat pe Vecinu’, aia e…
Am citit comentariile de aici… Băi, să-mi bag pwla dacă nu suntem cea mai prăpăstioasă nație de pe pământ! Da’ dacă n-or ieși copiii să se joace? Da’ dacă n-o să-i lase mă-sa? Da’ dacă….?
Bă, nația lu’ drobu’ de sare, hai să deschidem nenorocitele alea de curți ale școlii, hai să facem parcări ca să reducem din rable, și să mai eliberăm din trotuare și spatele blocului, hai să facem terenuri, săli, bazine, patinoare, parcuri, și după aia vedem dacă ies copiii afară sau stau pe smartphoane în continuare!!
Două chestii:
Prima – Nu uitați că au trecut vreo 20 de ani de când curtea școlii a fost închisă pentru copii în marile orașe și de când aglomerația a pus „stop” la joaca din spatele blocului. Adică minim o generație de părinți de acum habar n-are cum e să te bucuri de curtea școlii sau de spatele bocului. Habar n-are! Aveți impresia că ei își vor lăsa copiii imediat liberi în curtea școlii? Va trebui timp, poporul ăsta trebuie reînvățat să fac sport, să facă mișcare, să știe cum să „utilizeze” curtea școlii, fiindcă nu mai știe, a uitat. Eu am mai amintit p-aici de programul de 15 ani al ungurilor care abia acum, de câțiva ani, dă rezultate, scot campioni la sporturi la care nici nu visau înainte, copiii lor fac sport, organizat sau nu, la vârsta la care nu știu încă să vorbească. Dar asta cere timp, cere re-educarea poporului în această direcție, nu bătut din palme și gata! din nație de gratargii burtoși ne transformăm toți în usaini bolți.
A doua – Copiii și smartphoanele. Am doi copii dependenți de gadget-uri. Dacă i-aș lăsa, ar sta pe ele nonstop. Obsesie! Dacă nu știți ce e aia obsesie, vi-i arăt pe ai mei cu gadget-urile. Dar… Dacă le dau o minge și un loc unde să o bată, uită de ele instant. Am umflat acu’ o săptămână un balon, așa, fiindcă mă plictiseam. Aveau obiceiul ca, în pauzele dintre ore, să stea pe telefon (ce dracu’ să faci în casă în pauză?). După ce au văzut balonul, nu au mai stat pe telefon, ci au început să se joace până s-au făcut fleașcă de transpirație. În fiecare zi, în fiecare pauză, un nenorocit de balon i-a făcut să uite de gadget-uri. Asta se întâmpla și înainte de pandemie, asta se întâmplă și cu alți copii.
Da-ți-le o minge și un loc unde să o bată și mai vedem dacă preferă smartphoanele sau nu.
Lăudabilă inițiativă doamnei consilier de la sectorul 2, aș vrea să văd asta în toate sectoarele și în toate orașele unde curtea școlii a fost închisă sau e folosită ca parcare pentru mașinile profesorilor (am poze din 4 școli cu curtea transformată în parcare). Sper ca nebunul ăsta de Ciucu de la sectorul 6 să o preia, sunt convins că o va face, că e băiat de cartier, știe ce și cum.
Și, la final, ca să nu rămân dator cu jenga aia săptămânală 😜: ai mașină? Vezi roșu în fața ochilor când un copil o atinge cu mingea sau cu mâna? Te deranjează când copiii fac gălăgie în spatele blocului în timpul „orelor de liniște”? Scoți scutire la sport pentru plod, ca să aibă mai mult timp pentru matematică și română? Știe cu ochii închiși drumul până la mall la Mec, dar nu l-ai dus niciodată pe un stadion, într-o sală de sport, la un meci, la o cursă, la un eveniment sportiv? Atunci, taci, în pwla mea, din gură, și nu mai vorbi despre generațiile de copii care stau pe smartphone. Fiindcă tu, mwistule, îi silești să facă asta.
Comentariu beton!27
Băi, @Ioane, mie nu-mi vine să cred, jur. Pur și simplu nu-mi vine să cred că la această inițiativă există oameni care zic „mai bine nu facem nimic, că și-așa nu vor ieși copiii în curtea școlii”. Noaptea minții!
Sunt curios daca Ciucu il poate convinge/obliga pe rectorul ala tolomac de la Politehnica sa permita accesul vizitatorilor.
@pvladc, sper. Era unul din locurile unde ajungeam repede cu ai mei, pe jos, și le plăcea acolo. Din câte văd la Ciucu pe pagina de Fb, el se zbate, lumea pune presiune pe el, dar tolomacul se lasă greu. Lacăt pe parcuri și locuri de joacă – țară de cretini, ce poți zice.
Va spun una si mai buna care pe mine m-a lasat masca: la scoala baiatului meu nu ies copiii in curtea scolii in pauze (si nu ma refer la anul asta ca au motiv cu pandemia ca nu ii pot supraveghea). Motive: sunt mici (clasa pregatitoare), dureaza mult pana ies si intra, se lovesc si e responsabilitatea scolii/invatatorului/directoarei, transpira si racesc (!!!!). Majoritatea parintilor sunt foarte bucurosi de aceasta abordare. Sunt sincer curioasa daca mai exista si alta scoala unde se intampla asa ceva.
Bomboana de pe coliva a fost anul asta cand paznicul i-a dat afara pe copii care isi asteptau cat se poate de linistiti colegii de la afterschool in curtea scolii ca sa nu se ingramadeasca cu hoardele de parinti de pe trotuar. Motive: calca gazonul din curtea scolii, daca se lovesc e responsabilitatea scolii deci e mai bine sa stea toti 20 pe trotuar langa strada ca e responsabilitatea altcuiva.
Orele de sport se fac bineinteles in sala de sport acum pe perioada pandemiei, chiar si in zilele in care este soare si 15 grade afara desi exista teren de sport amenajat si afara cu tot ce trebuie.
Eu in curtea scolii nu..ca erau golanii cu mingea vesnic..
Dar „la colt”.. zi de vara pana seara..bobite, coarda, elastic, ascunselea,frunza,cred ca si ceva fotbal..
App de murdarit..iese baiatul meu cu un prieten cu mingea…vin repede inapoi, al meu murdar alalalt curat.. de ce ati venit repede,zic..pai nu ne-am mai jucat..pai de ce te-ai murdarit..pai m-am ofticat si m-am trantit jos..pai Luci nu s-a ofticat?
La care el ,excedat: nu,ma!! El se oftica si pt ca nu se oftica luci…asa-s si acum..au 23 de ani, amu nu se potrivesc alde iubi..alte probleme..
Si se spala mai des decat prevede legea..
„De-aia sunt convins că asta este una dintre cele mai bune inițiative ale unui om politic din România post-decembristă:
”
Cine le-a închis? De ce le-a închis?
Dacă nu e retorică întrebarea, n-are rost să cauți vreun răspuns aici. Serios, mergi spre zări mai liniștite dacă întrebarea e pe bune.
@Boros,
Că bine zici. Eu azi am aflat de asta. O aberație.
Întreb cât se poate de serios, fără batjocură, fără miștocăreală.
Jur ca nici eu nu stiam ca s inchise curtile scolilor si ca trebuie initiative legislative pentru a se deschide.Chiar….cand s au inchis si de ce?
Da cu ce-am gresit, domnu Mihai?
Mie nu mi-a plăcut fotbalul, nici handbalul. Daaar…barele din curtea școlii..eu le-am tocit. Erau o serie de bare: O bârnă, o bara pe care trebuia sa te urci si apoi sa te balansezi in mâini de pe o bara pe alta, apoi 5 bare ca o scară, una pe sub care trebuia sa treci, si ultima era ca un gard sau ceva. Ei, în ORICE minut pe care-l aveam liber pe timp de vara eram călare pe ele. Făcusem bătături mai rau ca de la sapă 😁. Dacă nu eram pe bare, eram in copac, sau la tunel. Intram în casa numai cu forța, nici mâncare nu-mi trebuia. Bine, cand nu se auzea unul strigand: Băăă, DESENEEE! Atunci se evapora toata gașca, sa vada alea 10 minute de desene animate. Oare daca se dădeau atunci desene animate 24/24, ca acum, mai stăteam atât pe afara? 🤔
La noi aicisha,la tara,sa facu de sa facu un teren f mishto in curtea scolii,cu gazon sintetic, nocturna, tribune…mandatu trecut veni nea primaru, de la psd, se shtie,si o pus lacat la poarta,ca sa nu se strice,normal…asa frumos au decupat gardu,chiar pe langa poarta..
La mine la școală era o curte imensa. În fața scolii era beton. Acolo se făcea careul până întrai la ore și se țineau orele de sport de handbal și baschet. În spatele scolii, era un teren imens cu iarbă. Aici se juca fotbal și era și groapa de nisip unde făceam sărituri.
Curtea scolii era spațiul nostru de joaca când nu erau ore. Mi se pare excelent sa se reia aceste obiceiuri, doar că noi am înfrânt cu piedone la alegerile de anul trecut. Si el e preocupat sa pună citate zilnice, dimineata și seara, cu niște mizerii d-alea demne de explodat vene la cap.
M-aș bucura sa apară și la noi în sector asa ceva. Pentru tenisul ăla cu piciorul, mi-aș juli iar genunchii. 🙃
E o măsură bună, dar trebuie adaptată la timpurile de azi. Pe vremea mea nu găseai în curtea școlii copii mai mari de 16 ani, ceilalți fiind pe la licee, la serviciu ori în armată. Acum, fără reglementări, s-ar umple cutea școlii de indivizi adulți, ,,liberi” de vreun serviciu, și nu m-ar mira să mai apară și câte un dealer de tentații psihoactive. Așa că ăia mici și-ar lua-o în freză și ar elibera terenul în primele cinci minute. Dar, să mă înșel eu și să fie toate bune.
Pe vremea mea se jucau cu noi în curtea școlii și oameni în toată firea. Să nu ne amăgim, vor fi destui părinți care își vor supraveghea copiii în curtea școlii, destui bunici pe la geamurile blocurilor care dau în curte etc. etc.
Nu va fi mai periculos în curtea școlii decât în locurile alea de joacă sau în fața blocului. Dimpotrivă.
Tot ce se poate face e să se pună niște camere de luat vederi pentru a evita vandalismele gratuite și, eventual, niște măsuri de bun simț pentru cei care le fac. Adică să nu bagi omul la pușcărie fiindcă fi-su a spart un geam cu mingea, dar nici să nu-l lași așa. O muncă în folosul comunității, o amendă modică, ceva de genul, care să învețe omul și copilul să respecte proprietatea altcuiva.
Legat de copilărie nu mai are rost să povestesc și eu despre cât fotbal se juca prin cartier sau în curțile școlilor, plus campionatele între școli sau ce mai organizam noi între blocuri. Fotbalul se mânca pe pâine la orice oră din zi și până noaptea târziu. Am ales fotbalul ca fiind cel mai reprezentativ, dar erau toate jocurile posibile. Revenind în zilele noastre, tu ca părinte îl înveți de mic cu tehnologia (un lucru bun de altfel), dar nimic altceva. Pe urmă te plângi că stă doar cu telefonul/tableta in brațe și că nu iese la joacă și alergat, că nu știe cu mingea, că nu știe cu paleta de badminton sau orice altceva. Desigur și locurile de joacă dintre blocuri nu mai există, dar apar inițiative de genul și ce să vezi, tu ca un părinte responsabil incepi să te plângi că nu are cum, că nu e bine, că își julește genunchii, că murdărește hainele, că transpiră, că orice altceva, dar să nu facă pic de mișcare. Mai bine tabletă și emcidonaldț.
Chiar aseară am ieșit oleacă și era o minge într-o curte interioară/parcare și dau de câteva ori în ea. Imediat 3 prichindei (2 băieți și o fată) au auzit și s-au activat. Mi- au făcut cu mâna și au coborât să mă chestioneze și să rupă mingea. Exact că in vremurile de odinioară. Da și aici, curțile școlilor sunt închise, dar au alternative si că cei de aseară, bat mingea pe unde au loc.
Am jucat fotbal toată copilăria, restul fetelor se jucau cu păpușile și eu mă faultam cu băieții, ne certam și apoi râdeam. Aveam vânătăile la picioare una lângă alta, numai culori eram. 🤦♀️
Pe terenul scolii, sau în curtea Ocolului Silvic… Ce vremuri…
Tenis de picior jucam în cimitir, ca avea ceva plăci de beton turnate și era gata delimitat terenul. 🤣
Plus de-a v-ați ascunselea, tot în cimitir, printre tufe, pe morminte, unde apucam. Nu vrei sa știi cum erau iar picioarele, după ce luai vreo 7 cruci alergând să nu te vadă ala de număra.
Copilul meu are 4 ani și se joacă pe un trotuar mai lat în fata blocului, lângă linia de tramvai. Ar fi minunat să deschidă terenurile școlilor. E trist ca dracu’ că nu sunt spații unde sa fie în siguranță, sa nu stai ca scaiul după el non stop.
Aici nici măcar o mizerie de gard nu e lângă linia aia de tramvai, nimic protecție. Și e pliiin de copii de toate vârstele. Ma uit la ăia mai mari decât al meu, cum stau pe scaune în fata blocului, pe telefoane fiecare. Doamne ce trist…. Nene, își aduc scaune din casă…. 🙄
Nu pot să înțeleg ce s-a întâmplat de nu s-a mai dat voie… Prin 90-2000 numai prin curtea școlii stăteam…
Cu tristete va spun ca toate scolile din Constanta au lacatul pe portile de la terenul de sport. Exclus sa poata calca copiii pe acolo. Cu exceptia scolilor care au inchiriat terenul unor firme private, care au instalat baloane, pentru fotbal. Si, in cazul asta, daca vor copiii sa intre sa se joace, trebuie sa plateasca.