Nu, că trebuie să vă zic asta. Ia fiți atenți aici!

Zilele astea merg la bazin cu un prosop de culoare roz. Mă rog, dacă e să fiu corect, numele adevărat al culorii este „roz pudrat”, dar am zis să nu vă dau rușine prea mare, așa c-o să convenim că e un prosop roz.

Nu-l iau pentru c-aș fi vreun mare fan al acestei culori, dar ăsta era primul de la suprafață când am deschis sertarul unde ținem prosoapele curate, așa că, dacă el era primul, pe el l-am luat la bazin.

Ei, faza e că de jur împrejurul bazinului sunt șezlonguri, ca la orice piscină, unde poți să stai să te odihnești, unde să-ți lași prosopul (fie el roz sau nu) sau orice alte chestii pe care le mai ai la tine. Fix pe un șezlong din ăsta mi-am întins prosopul cel roz și-am dat să intru în bazin.

Moment în care cetățeanul care avea șezlongul de lângă se întoarce spre mine, apucă cu două degete și plin de scârbă (cum ai apuca un șervețel plin de muci) marginea prosopului meu și-l împinge spre mine.

Să ne înțelegem, prosopul meu atingea tangențial doar marginea șezlongului omului. Și când zic „tangențial”, exact așa era, în niciun caz nu ajungea la el. Pur și simplu prosopul meu atingea din lateral șezlongul lui. Ar fi fost greu să NU-L atingă, având în vedere că distanța dintre șezlonguri este de sub un centimetru.

Mă rog, revenind, mă uit la cetățean cum îmi împinge plin de scârbă prosopul și zic:
– Îmi pare rău! N-a fost cu intenție, n-am vrut să vă deranjez.
Știți, deși nu par, sunt un individ destul de politicos.

La care, prieteni, ăla ridică privirea spre mine și spune:
– Ah, nu vă faceți probleme, doar că nu SUPORT EU CULOAREA ROZ!
😳 Șah-mat. N-am știut ce să mai răspund la asta.

Dar partea extrem de amuzantă este că cetățeanul alergic la roz este unul dintre cei care nu are nici cea mai mică problemă să se plimbe pe culoarul din bazin marcat clar cu „speed” (adică cel pentru înotat cu viteză). Și când zic „să se plimbe”, apăi exact asta face, merge pe picioare, încurcându-i pe toți cei care sunt acolo să înoate tare.

Ceea ce-mi spune mie că omul nostru o avea el alergie la roz, dar n-are nici cea mai mică problemă cu nesimțirea proprie. Treabă care nu mi se pare foarte avantajoasă pentru noi, cei nevoiți să interacționăm cu el. Că la o adică eu mâine o să iau alt prosop la mine, dar el tot nesimțіt o să fie.

Atât am avut de zis.

Acum o să-mi iau prosopul meu cel roz pudrat și-o să plec acasă.