Când aveam job de birou la un moment dat am renunțat să mai particip la cele două „obiceiuri” corporatiste pe care le consideram efectiv odioase: Secret Santa și donatul de bani pentru zilele de naștere.
Habar n-am dacă ăia din jur au crezut despre mine că sunt chitros, dar n-am mai suportat. Cu Secret Santa mai era cum mai era, că până la urmă se întâmpla o dată pe an, deci a fost mult mai ușor să-mi susțin neparticiparea la acest obicei barbar care făcea orice, mai puțin să „lege relațiile în echipă”.
Mult mai agresat mă simțeam de faptul că începusem să primesc aproape zilnic email-uri de genul „dragi, toți, astăzi colega/colegul Țuțurică aprinde încă un ghiocel în cununa anilor…”.
În funcție de poziția pe care Țuțurică o ocupa în organigrama companiei, email-ul venea de la HR sau de la secretariat. Mai rău era că și sumele erau altele când vorbeam despre o „persoană cheie” sau despre unul dintre băieții de la depozit.
Ajunsesem să nici nu mai citesc email-urile, le dădeam delete direct, dar marea problemă e că nu scăpam atât de ușor. Dacă nu dădeai nimic pentru colega/colegul care aprindea încă un ghiocel, undeva spre prânz apărea una dintre secretare care-i întreba în șoaptă pe toți cei care nu contribuiseră:
– Tu nu dai nimic pentru Țuțurică?
Ce naiba era să mai faci? Dădeai. Ca să nu zică lumea „uite și la chitrosul ăsta”.
Până într-o zi în care am cedat și i-am explicat cu voce tare, nu în șoaptă, că nu vreau să dau nimic pentru Țuțurică. Că suntem peste 100 de oameni în companie și că nu mai suport, deja mă simt de parcă muncesc ca să am cu ce contribui la zilele de naștere.
După care, ca să fie treaba ca la carte, am dat și email către toată lumea din firmă, inclusiv cei doi owneri. Din acel moment, ca prin farmec, au încetat email-urile cu zilele de naștere. Și nici la Secret Santa n-am mai participat vreodată.
Și-acum vine, desigur, întrebarea: se pune c-am fost chitros sau necheltuitor?
Acest articol face parte din, poate, cea mai inedită campanie de educație financiară pe care am văzut-o în online: Necheltuitorii. Campanie care este o inițiativă prin care BCR și-a propus să fie alături de toți necheltuitorii.
Cine sunt ei? Cei care și-au propus să nu mai cheltuie din cauza presiunii sociale. Care sunt banii cheltuiți aiurea din cauza presiunii sociale? Ăia pe care n-ai nici cea mai mică intenție să-i cheltui, dar o faci pentru că există „gura lumii”.
Dacă ai cheltuit vreodată bani doar ca să nu se supere gura lumii, intră pe necheltuitori.ro și spune-ți povestea. Sau măcar citește poveștile celor care au ales să nu mai cedeze în fața presiunii sociale.
Iar dacă vrei să mergi la nivelul următor, dacă vrei să înțelegi cum se poate normaliza cheltuiala și să citești sfaturi financiare de la oameni care cu asta se ocupă, ai la dispoziție scoaladebani.ro. Sunt ani mulți de când BCR pune, gratuit, acest instrument la îndemâna oricui vrea să-și schimbe relația cu proprii lui bani. Ceea ce recomand oricui.
sursa foto: freepik.com
Din experiența mea ,LINGĂII sunt cei cărora le place sa „organizeze” astfel de „acte de binefacere” ! Nu ,nu ești zgârcit doar că urăști visceral sa faci parte din categoria mai sus menționată!
Comentariu beton!25
eu niciodata nu am fost si nu am sa fiu un pupincurist fara personalitate
Necheltuitor. Inteleg sa contribui pentru colegii apropiati, cei din acelasi birou. Dar pentru restul pana la 100 sau 1000 un „La multi ani” cred ca e suficient. Asa cred eu. Un mare bravo pentru actiune- nu cred ca as fi avut curajul sa o fac- cel putin nu atat de hotarat.
Comentariu beton!18
Eu doar personal ,la cine vreau eu și pentru cine am ceva”simțăminte”,mai dau sau cumpăr ceva ,in rest …..nu am interese de astea pentru nimeni
E și ăsta un fel de CAR. Doar că trebuie să fii atent să nu pleci din firmă până la ziua ta.
Și, mergând la un nivel superior, nu pe același sistem se fac nunțile la români?
Comentariu beton!31
Eu am terminat cu acest obicei prin firma. Erau numai discutii, tu cat dai, ala de ce nu da, etc. Asa ca am renuntat pur si simplu, de fapt le-am zis la doamne sa renunte. In mod exceptional strangem bani la inmormantari ( foarte rare), nasteri ( la fel de rare) sau casatorii ( de astea nu au fost) pe baza de voluntariat si anonimat. Atat. In rest sunt cheltuieli inutile si care dau nastere la discutii la el de inutile. Asta cu Secret Santa este o mare prefacatorie. Nimeni nu o vrea, dar toti o accepta ca sa arate ca craciunesti sunt. Sa fim seriosi, cum poti sa iei cadou la cineva la intamplare, pe care nici nu il cunosti bine.
La fel si eu pe când înca lucram in Ro la marea corporație am mazilit aceste ibiceiuri tâmpite. De fapt era o rotatie de bani între noi si cel mai nasol era lunca in care eram vreo 4 din acelasi departament cu zile de nastere. Secret Santa alta mizerie pe care am mazilit-o tot eu.In Cracovia nu exista aceste obiceiuri asa ca nu am mai avut motiv sa fiu Grinch ul de Secret Santa sau anticadoriseala de zile de nastere.
comentatorii neplătiți pot pune mărturie,
că tu, bănuții tăi munciți, păzești cu strășnicie!
PS cum să refuzi, mă, Sictirsanta, cum? unde-i interesul pentru gusturile și preocupările lui dorin de la magazie sau clara de la hașer? tu știi ce bucurie îți poate aduce un desfăcător de bere cu sirenă topless? sau cartea „ascultă copilu’ din tine! maindfulnes & pozitiviti”?
și nu, nu ai ghicit, desfăcătorul nu l-a cumpărat dorin!
Comentariu beton!23
Dau la schimb două căni cu Moș Crăciun pentru un desfăcător cu sirenă.
Comentariu beton!20
Ce urasc cadourile astea. Nici nu poti sa le dai mai departe, nici nu poti sa le folosesti. Bani aruncati. Poti sa zici ca sunt chitroasa, pentru ca nu vreau sa dau bani pe asa ceva.
Pe sistem belgian sau neerlandez (ei sunt chitrosi de fel 😉), nu se dau bani decat daca se naste un copil, la casatorie sau inmormantare. Si evident nu te obliga nimeni. Ba se si specifica: „da cine vrea”. Secret Santa nu se face la noi. Sincer, urasc sa dau bani pentru oameni pe care abia ii cunosc sau ii urasc. Ca la o adica, nici ei nu ar da pentru mine.
Comentariu beton!11
Eu zic ca ai fost chitros 😁
Ma rog, nu am facut vreodata parte dintr-o corporație, dar mă gândesc ca oricum ar trebui sa contribuie la cadou, colegii imediați, nu toată șandramaua.
Pe mine, în general, nu mă apasă presiunea socială. Am grămezi de haine făcute de mama, m-am cosmetizat întotdeauna singură și, am dat de inteles ca nu e nevoie sa ma viziteze toti finii de Crăciun și Paște 😬
Presiunea asta socială îi apasă mai mult pe tineri, noua ăstora, care ținem buchetul de ghiocei cu două mâini, a început să ni se cam rupă de ea.
Comentariu beton!23
Io zic că dacă n-ai făcut parte dinttr-o corporație nu știi care e treaba cu presiunea socială de la locul de muncă. Nu e un reproș, dar e ca și cum ai zice „eu nu știu să înot, dar parcă mi se pare că nu respiri corect”. Până nu trăiești lucrurile respective, nu știi cum e cu bârfa la nivel de corporație.
Nu am participat la astfel de donații, dacă vreau să cadorisesc pe cineva o fac asta personal.
La firma unde merg eu la prășit de ani buni banii pentru ziua de naștere, nunți, botezuri (nașterea unui copil), deces sunt prevăzuți în contract, din când în când șeful anunță tot poporul: mâine comandă fiecare ce are poftă că fac eu cinste! așa de pur și simplu, da’ mno, e firmă cu puțini angajați. Oricum sunt diferiți șefii mei de alte specimene, ei știu că dacă sunt civilizați și colectivul se poartă corespunzător. La un moment dat aveam niște cunoștințe care leșinau dacă nu ieșeau la restaurant în fiecare weekend ca să arate că au cu ce… era neplăcut pentru că nu îmi place să îmi fac program după dorințele altora și sunt altă specie, merge chestia asta dacă îți face plăcere nu doar să etalez cardul Platinum și să fac figuri în cârciumi, așa că am fost catalogată drept zgârcită și figurantă 🤪. Îmi place să fac doar lucruri care îmi fac bine nu care dau bine, starea mea e importantă.
Comentariu beton!21
Hai să o luăm pe îndelete: chitros însemna să nu fi dat niciodată bani la de-astea,iar necheltuitor înseamnă econom in orice context.Ce mă miră, că și eu am avut colectiv de oameni veseli,e numărul colegilor.Una e să dai pentru 30 de oameni, că așa a fost o vreme la Ploiești,și alta la 100 la București.La capitală eram 100 in tot etajul open space in care lucram ,dar 20 maxim in același departament ,cu un șef.Deci maxim 20 pentru care se strângeau bani,la vremea aceea 10 lei de persoană.
Recunosc că mi-au plăcut obiceiurile corporatiste până au început restructurările de personal,sau mutarea 5 birouri mai încolo, când deja aveai alți colegi și șef.
mai demult la un loc de munca erau cativa care nu voiau sa participe la secret Santa asa ca m-am alaturat lor
La noi în firmă situația a devenit cam așa: de la pandemie incoa` se lucrează și de acasă, în sensul că, după un program foarte complicat, unii vin în anumite zile, alții în altele și foarte puțini, zilnic. Ei, in conditiile astea, aproape cu regularitate se intâmplă că ești la birou când vine secretara cu șoptitu` și cheta dar nu te nimerești și în ziua când sărbătoritul dă de mâncat/băut. Sau invers. Mna, joac-o p-asta!
Eu de dat, dau, sunt mână-largă cand vine vorba de alții dar mi-e o jenă să mă înfig la prăjituri când știu că n-am dat nimic…
La noi in firmă aste obiceiuri cu ziua de naștere nu erau. Se sărbătoreau colegii în cadru restrâns, un birou sau 2, cu colaboratori apropiați. Noi eram 8 si ne cunoșteam suficient de bine pentru a cumpăra un cadou țintit pe gusturile celui cu încă un ghiocel. La Secret Santa limitam strict suma ce urma a fi cheltuită, cam cât o cutie de ciocolată, ceea ce se si cumpăra de obicei, fără bataie de cap.
Mie mi s-a dus vestea de zgârcioabă fiindcă refuzam să donez zecilor de preoți si calugari pe care portarii nu-i opreau.
Acum vreo….uhm…multi ani, un coleg destul de nou in firma s-a suparat ca nu se organizeaza nimic de zilele de nastere. :)) Firma s-a sesizat si pentru o perioada angajatii au primit un cadouas din partea firmei. Am si acum cadoul primit in anul ala. Apoi s-a trecut la cheta. Din martie 2020 habar n-am care mai e faza, ca de atunci lucram de acasa. Eu n-am mai primit niciun mail cu „e ziua lui…”, dar cadouri stiu ca s-au mai facut. Unii dintre colegi se mai si vad la fata din cand in cand, eu doar de Secret Santa si in teambuildinguri ma intersectez cu ei.
In schimb, trebuie sa iau cate o jucarica copiilor de la gradinita copilului. E mai rau decat la munca.
Primul meu loc de munca a fost intr-o multinationala in care in fiecare zi era un motiv sa dai bani: ba era ziua de nastere a lui Xulescu, ba era ziua onomastica a lui Vasilescu, ba era ziua plecarii lui Popescu, ba se imbolnavise Ionescu, ba se casatorea Protopopescu sau i se nascuse un copil lui Cartarescu etc., efectiv era in fiecare zi un prilej sa dai bani. Si nu era vorba de o suma lasata la latitudinea fiecaruia, ci existau anumite praguri in functie de aniversare. Fiind si incepator pe piata muncii nu aveam un salariu foarte mare si calculand cam cat as fi dat pentru fiecare eveniment mi-am dat seama ca nu imi ajungea salariul intreg sa platesc lunar pentru toate aceste aniversari, trebuia sa mai fac si un imprumut bancar ca sa pot participa financiar (asta considerand ca nu as fi cheltuit nimic in scop personal). Daca plateai sub pragul stabilit sau, mai rau, nu plateai nimic, toti se uitau urat la tine si te considerau cel mai josnic om, astfel ca nu am stat foarte mult la acel loc de munca si am plecat altundeva. Acolo am dat de situatia diametral opusa – nu se serbatorea nimic si salariul era mai bun 🙂
Comentariu beton!19
Secret Santa, pro! Dar să fie secret, nu cum vor anul asta să facem, nominal. Că nu mai intru în horă. (Cănilii se interzice prin lege). Sumă impusă, la noi iese fun. suntem vreo…40, să zic.
Zile de naştere? Sănătate le urăm, nu mai strângem bani să le luam prostii, că o facem deja la Santa. Dacă vor să ia bombon, mulţumim, dacă nu, nu! Eu cumpăr mereu prăjituri şi dispar de ziua mea de la munci. Nu aştept plocon.
Asta cu nunţile…mă iertaţi, dar dacă nu particip la nuntă, nu dau plic. Plus că mi se pare de porc să faci nuntă după ce ai deja case, maşini, amante. Ajutorul de nuntă nu mai e necesar, din punctul meu de vedere, dacă nu merg să beau şi să mănânc noaptea un meniu suprataxat.
cea mai nasoala treaba este la scoala. cand „trebuie” sa dai pentru orice rahat inventat pe grupul de mamiki. uneori stau si ma intreb daca aceste „organizatoare” de profesie au alte preocupari in viata, sau linsul dosurilor invatatoarei, profului de sport, dirigintei, etc este singura activitate multumitoare.
si noi inca suntem la nivel de invatatoare, nici nu vreau sa ma gandesc cand vom evolua (banchete, petreceri, o groaza de profesori, brrr)
Comentariu beton!14
Amin
600-700 lei pentru banchet, album de poze si flori. Clasa a VIII-a, oras de provincie.
Se ocupa o mamica specialista in colecte/relatii cu profesorii sa adune banii, dam lunar 50 de lei, restul in iunie.
Si eu sunt corporatista, strangem bani pt zilele colegilor si am facut si Secret Santa :))) dar doar la nivel de echipa, ne cunoastem intre noi destul de bine.
Pt ca mix de lucrat de acasa si de la birou, banii pt zilele de nastere se pun in cont.
De Secret Santa am folosit un site ca sa ne organizam, care site avea si optiune de wishlist acolo. Cei care nu au mai vrut a 7a cana sau a 20a pereche de sosete de Craciun, au trecut acolo ceva mic ce i-ar bucura. A iesit chiar foarte bine 😀
Eu zic ca esti necheltuitor si cu mintea acasa.
Am participat o vreme la „car-ul” cu zilele de nastere, apoi din pricini diverse l-am sistat. O perioada am fost fericiti. Apoi a venit o noua sefa si a reinviat obiceiul. Vreo 3 din vechea garda am zis ca noi nu participam, ca e naspa, ca o sa vezi tu. Dupa 2 ani, s-a lasat de sportul asta. 😁
Daca se da o masa de sarbatorit, n-am nicio jena in a ma duce sa infulec. Cand era ziua mea, bagam concediu. mno…stiu…de bucă, dar ani de zile am cotizat (principiul pensiei de stat 😆) ….
Nasteri si inmormantari sunt rezolvate prin CCM de la firma.
In rest, noi sa fim sanatosi!
Eu lucrez in Germania. Sunt in firma de un pic mai mult de un an. Am inteles prima data cand s-au dat bani pentru un practicant ce a terminat perioada de practica la noi. Am inteles a doua oara cand s-au strans bani pentru o zi de nastere (prima si singura intr-un an, probabil tipul era „alesul” FML). Ce nu am inteles, ca de’ eu sunt probabil antisocial, a fost cand s-au strans Bani pentru colega X careia i-a murit mama la 97 de ani. Timp de 2 saptamani a trebuit sa aud „strangem Bani, nu e presiune, dar 5 Euro, 10, ar cam trebui sa dai”. Mentionez ca nu am avut privilegiul de a o cunoaste pe stimabila decedata, iar pe colega X am vazut-o de 3 ori intr-un an.
Secret Santa am făcut o singură dată, în liceu. Nici nu mai știu ce i-am luat colegului pe care l-am tras la sorți, dar am primit o lumânare parfumată (pe care au aprins-o ai mei după ce am plecat la facultate și au zis că miroase nașpa 😁). Tot în liceu ne organizam de zilele de naștere, în clasele a XI-a și a XII-a. Am primit un set de căciulă plus fular (pe care le-am purtat până de curând), respectiv un cățel cântător (care începea concertul la cea mai mică atingere, evident în timpul orei cu cel mai morocănos profesor).
După ce am intrat în câmpul muncii, am avut mai multe obiceiuri: la prima secție în care am lucrat, făceam cu rândul de Moș Nicolae să punem bomboane în încălțări. În alte trei locuri ne organizam de zilele de naștere, dar eram puțini (20 de persoane maxim).
Din fericire la companiile unde lucrez acum nu există asemenea obiceiuri. Dar și dacă ar fi m-ar lăsa rece..
O singură dată am participat la Secret Santa iar la colegi rareori s-au luat cadouri. Nu am înțeles niciodată pe ce criterii se alegeau colegii cărora li se faceau cadouri. Nu se luau la toți. Probabil lua initiativa unul care era mai apropiat de respectivul.
Acum marea problemă cu care mă confrunt sunt cadourile de la școala copilului ( de Moș Nicolae, Mos Craciun, 1 și 8 Martie, ziua doamnei, sfârșit de an). De, părinți care vor să epateze…Doamne, ce se supară mamikile dacă ești chitros…uită să dea și „bună ziua”🙄 Dar nici profesorii sau învățătorii nu atrag atenția că se exagerează, le place.
Mihai, un articol pe această temă ar fii interesant.
„ar fi”- neatenția
Nici eu nu suport cadourile de zi de naștere de la birou. Nici să dau, nici să iau. Ce să fac cu al 15lea fular? Oamenii m-au observat că port fular sau eșarfă și au decis să port fular și eșarfă de parcă aș fi dragonul din poveste și am 10 capete. Nu mai bine ne ținem fiecare banii acasă? Apreciez și urarea de mi-ai trimis-o pe chat cu o meme.
O singură dată am participat la Secret Santa iar la colegi rareori s-au luat cadouri. Nu am înțeles niciodată pe ce criterii se alegeau colegii cărora li se faceau cadouri. Nu se luau la toți. Probabil lua initiativa unul care era mai apropiat de respectivul.
Acum marea problemă cu care mă confrunt sunt cadourile de la școala copilului ( de Moș Nicolae, Mos Craciun, 1 si 8 Martie, ziua doamnei, sfarsit de an). De, părinți care vor sa epateze…Doamne, ce se supară mamikile dacă ești chitros…uită să dea și „bună ziua”🙄 Dar nici profesorii sau învățătorii nu atrag atenția că se exagerează, le place.
Mihai, un articol pe această temă ar fi interesant.
La noi e și mai distractiv. Se adună bani aleatoriu, nu e clar de ce doar pentru unii… Anul ăsta de Crăciun am făcut o chestie faină, un fel de „gunoi Santa“ unde fiecare putea să se debarasează de chestii pe care le avea pe acasă și care nu îi plăceau. Cel mai interesant cadou a fost un cocos împăiat (imitație) foarte bine realizat. Am râs de se mira tot restaurantul de noi. Aaa, schimbul de cadouri s-a făcut la cina de Crăciun printr-un joc cu zarul unde am amestecat la ele cadouri (încă împachetate) de am amețit. 😄
Cât am urât sistemul ăsta de haită. E ca-n politică, dacă nu intri în „sistem” înseamnă că ești împotriva lui.
La fostul serviciu nu dadeam bani de zilele de nastere, dar faceam Secret Santa, suma maxima 50 lei parca (era acum ceva ani) si eram cam 10 persoane. Cadouri dragute, de bun simt. La actualul serviciu, si zile de nastere si SS. Pana acum vreo doi ani, cand am propus sa nu mai facem SS si s-a votat in unanimitate. Asa ca acum punem vreo 20-30 lei pt zilele de nastere si suntem 5 oameni. Am facut si un excel in care fiecare a pus ce ar dori: bani, un voucher colo sau dincolo, everybody happy. Am primit si un mesaj pt ziua cuiva din alta echipa, persoana simpatica, dar cu care nu interactionez prea mult, asa ca am ignorat mesajul cu desavarsire.
Ooo, am crezut ca doar eu urasc si Secret Santa, si stransul de bani pentru diverse care nu ma privesc.
De felul meu, nu prea sunt o persoana expansiva si care sa agreeze efuziunile sentimentale, mai ales cand se vede de la o posta ca sunt facaturi. Adica ma apuca asa o scarba…Si cam asa iese de obicei Secret Santa. Am primit o cana? Vaaaai, dar de cand mi o doream si n am reusit niciodata sa mi o cumpar. Un breloc? Supeeerb, de vis. O pijama? Doamne, cat speram la asa ceva.
Jenant, va zic. Mai bine sa faca schimb de cadouri oamenii care chiar vor sa si daruiasca ceva.
Iar aia cu banii de zile, nunti, botezuri, cumetrii…nope. Not for me.
Zice lumea ca-s aroganta si antisociala. Nu sunt. Clar nu sunt nici vreun people person, dar ce rost are sa te prefaci, oricum?
Pe mine nu ma deranjeaza datul de bani, ptr ca noi suntem 7 colegi plus directorul care vine pe la munca cand vrea si nu participå la prostii din astea oricum. Ma enerveaza ca se invart 7 euro (1 euro de persoana) de la o zi de nastere la alta. Avem o colega ce a ramas singura acum un an (a lasat-o sotul) si de atunci a inceput sa ne streseze pe toti cu activitati in afara serviciului, cu Secret Santa, cu sarbatorirea zilelor de nastere (cu baloane si o felicitare), ca sa ne readucem fericirea in viata…Cum nimeni nu ia baloanele acasa, le refoloseste la urmatoarea sarbatorire. Mi se pare super kitch .. daca tot vrei sa faci ceva, macar fa-o bine sau nu o mai fa deloc. Chiar azi e ziua lu sefu si ma chinui sa-l conving/pacalesc, pe Teams sa vina påna la birou, ptr ca i s-au pregatit baloanele (sasele mai mic decat doiul ptr ca unul e refolosit) si o cutie de bomboane.
E al 5- lea an de cand muncim impreuna si niciodata seful nu a adus la birou o prajitura sau orice altceva de ziua lui. Il doare la banana ca e ziua lui.
Dintre toti, eu sunt singura care a adus in fiecare an tort, si nu ptr ca am asteptat vreodata ceva de la colegi, ci doar ptr ca asa m-am invatat de copila (mama era sefa si imi aduc aminte de mica, bucataria plina de prajituri de ziua ei, ptr ca ducea la toata fabrica, de la birouri påna pe sectie la muncitori)
Crăciunul ăsta am făcut SS cu fetele de la pilates, vreo 10-15 toate, la cină. Pe principiul fiecare aduce un „ceva” de maxim 15€. Îți cade ce ai noroc. Au făcut și un joc cu zarul: 1- dăm tot 1 la dreapta , 2- dăm tot 2 la stânga, 3- schimbăm cu cel din față, 4- alegem ce ne place etc. Am făcut 2 ture de masă din astea, pe urmă am schimbat între noi, că cineva a vrut sarea de baie și altcineva lumânările etc. Eu m-am ales cu un set de niște cosmetice de la care a păstrat fi-mea borseta și restul am dat mai departe în alt ambalaj – chiar nu mai vroiam încă o cremă de mâini și nu mai știu ce. Total, a fost fun.
Acuma, și pe mine mă termină „industria ceva-urilor” Chiar mă uitam că nici cadourile de Crăciun nu prea m-au nimerit anul ăsta. Ce naiba să fac acum cu ele? Intră în dulap și sper să le dau mai departe înainte să expire, cui i-ar putea fi utile.
Iar la serviciu, dacă grupul este relativ mic, marcatul momentului poate fi ok, crează niște amintiri acolo. Dacă grupul este prea mare și relațiile tensionate, nu are sens. Mai bine ne liniștim.
Când lucram intr-o multinationala in Bucuresti, am socat lumea pentru ca nu am vrut sa contribui pentru cadoul unei colege care se marita. Eram 30-40 in departament, dar cu colega respectiva nu ma intersectam prea mult, simteam ca nu ma place. In plus, câtiva colegi erau invitati la nunta, ceilalti nu. Am spus clar ca nu si de ce si m-au lasat in pace.
Unde lucrez acuma (Franta) nu se organizeaza Secret Santa. Pentru ziua de nastere sarbatoritul nu primeste niciun cadou. Cine vrea aduce croissants sau pains au chocolat sau galette des rois (e perioada in ianuarie) sau bomboane de ciocolata sau prajituri de casa. Sau nimic. Uneori se aduce câte ceva fara vreun motiv special. Se dau bani pentru nasteri, daca e prevazut sa ne fie prezentat copilul. Daca nici macar nu primim „faire-part”, nu da nimeni nimic.
Acum am înțeles de ce ai renunțat la job, de fapt. Ca să nu mai cotizezi la zilele de naștere 🤣 Unde lucrez eu acum e ok, este contribuție standard și ne vine tuturor rândul. Și suntem putini, 11 oameni.
la fost loc de munca mai strangeam bani pentru cand se pleca. Ai plecat, ia un cadou.
Dar, se facea asta numa pentru oamenii din echipa. Si, cand zic oamenii, zic de aia care ne stiam de macar 1-2 ani.
acum, am participat la un SS. din pacate nu si la ziua cand s-au dat, ca eram in vacanta.
dar, sa particip la ziua de nastere a tuturor din firma ar fi caterinca maxima. Aia e prostie deja