Azi dimineață, după ce-am predat camera de hotel, l-am întrebat pe domnul de la recepție unde găsesc o spălătorie auto în Perpignan. Știți, n-am mai spălat mașina de hăăăt, din Slovenia, nu pot să merg cu ea în halul ăsta, ca sălbaticii

Domnul de la recepție s-a uitat la mine să vadă dacă nu fac mișto. După ce s-a prins că nu, s-a dat mai aproape de urechea mea și mi-a comunicat pe un ton extrem de grav:

– Monsieur, je suis désolé, la noi sunt închise autolavage-urile. Știți, din cauza secetei avem beaucoup de problèmes cu apa și trebuie raționalizată.

Băi, vă zic, mi s-a făcut rușine de mine în secunda doi. Oamenii ăștia au probleme nasoale și vin eu cu cereri din astea puerile. De jenă, nici nu mă puteam uita în ochii recepționerului.

Deja mă simțeam vinovat pentru dușul făcut dimineață. Ce m-o fi apucat să stau sub jetul ăla de apă caldă? Nu puteam să plec fără să le mai iau și eu din porția raționalizată? Vă zic, mă rugam să nu-mi citească vinovăția în ochi și să mă pună să plătesc până la ultima picătură de esența vieții.

– Ah, atunci très bien, am bălmăjit. Nu ne jucăm când e vorba despre lucruri atât de sérieuses ca apa. Au revoir et bonne journée!

– Bonne journée, monsieur.

Mes amis, nuș’ ce să zic. Ori că și-a bătut joc de mine, ori că cine știe cine și-a bătut joc de el, dar câteva minute mai târziu am trecut pe lângă un autolavage din ăsta cu apa raționalizată din cauza secetei.

Nu vreau să insinuez nimic, dar francezii care-și spălau mașinile lângă mine nu păreau să sufere de secetă sau ceva. 🤷

P.S. Pentru conformitate, v-am lăsat poze „înainte” și „după”. Ca să nu ziceți că doar am dat-o cu spumă și-a rămas ca atunci când se oprește apa și tu tocmai ai dat cu șampon pe păr.

…