A existat o foarte lungă perioadă în care românii nu au mai vrut să aibă de-a face cu nimic din ce era produs în România. Mă refer aici la produsele alimentare, să știți, adică la mâncare.

După mulți ani de privațiuni în care procurarea unei simple ciocolate chinezești era o întreagă aventură, au urmat alți ani mulți în care magazinele au fost invadate de produse de import. Produse pe care noi le cumpăram în neștire pentru simplu motiv că până atunci ne fuseseră interzise.

Nici nu conta dacă erau mai bune sau dacă aveau o calitate mai ridicată decât produse asemănătoare fabricate în țară, pur și simplu nu ne interesa. Tot ce conta era că acum aveam acces la ele, prin urmare ne umpleam coșurile.

În ultimii ani, de când mă tot plimb prin Europa asta a noastră, am constatat că în țările prin care trec se încurajează consumul de produse locale. Mă rog, acolo unde înțeleg cât de cât limba țării respective, mi-am putut da seama de asta.

În  Franța, Italia, Spania sau Portugalia am văzut și am auzit (ascult radio în mașină) nenumărate reclame care îndemnau consumatorii să cumpere produse locale, produse făcute în țările lor.

Treabă despre care aș putea să jur că e valabilă și-n țări precum Germania, Cehia sau Danemarca, de exemplu, dar cum nici germana mea, nici ceha, nici daneza nu sunt ce trebuie, o să iau de bun rezultatul studiilor. Studii care spun că în toate țările UE câștigă teren consumul de produse locale.

Trend care începe să fie vizibil și în România ultimilor ani, să știți. Nici n-a durat mult, n-au trecut decât mai bine de 30 de ani. 😊

Cert este că nu aveam nevoie de studii ca să-mi dau seama de acest trend, pentru că-l observ cu ochiul liber și la mine, dar și la cei din jurul meu. Oamenii cu care mă intersectez, dacă au de ales, vor alege aproape întotdeauna un produs made in România. Lucru care, vă zic cât se poate de sincer, mă bucură tare de tot.

Am făcut această introducere ca să va pot spune despre una dintre cele mai mișto inițiative, din domeniul alimentar, de pe întreg teritoriul carpato-danubiano-pontic: TripluRO (3RO).

Ce înseamnă TripluRO? Fix asta: produse cu ingredientul principal provenit din România, procesate și ambalate în țara noastră. Produsul alimentar, că despre el vorbim, trebuie să fie cultivat, crescut, extras (sau fabricat) în țară și să fie procesat și ambalat în România.

Unde se întâmplă toate astea? În rețeaua de magazine PENNY, acolo se întâmplă. Dacă nu le-ați văzut deja, cu siguranță o să observați pe rafturile PENNY o mulțime de produse marcate cu eticheta 3RO. Ei bine, toate aceste produse fac parte din campania „provenit, procesat și ambalat în România”.

Cred că nu mai e nevoie să explic de ce mi se pare una dintre cele mai mișto inițiative, dar o s-o fac.

Atunci când alegi de la raft un produs 3RO, alegi de fapt să susții producția în România. Alegi să încurajezi economia circulară, adică cea care va genera plus valoare pentru această țară.

Să ne înțelegem, nu vorbim despre idealizatele produse marketate ca fiind provenite de la țărani, din zona rustică, nu vorbim despre rețetele tradiționale ale tușii Aglaia, despre coșuri de răchită si bucate ca odinioară așternute pe ștergarul lucrat de mâinile bunicii.

Nu, prieteni, vorbim despre produsele specifice supermarket-urilor, produse pe care le cumpărăm cu toții, produsele care ajung în coșurile noastre de fiecare dată când le călcăm pragul. Carne, lapte, brânză, ouă, unt, pâine și derivatele lor. Pe scurt, produsele pe care le cumpărăm, cei mai mulți dintre noi, când mergem să ne aprovizionăm cu ce vom mânca săptămâna viitoare.

Astea sunt cele care contează, la nivel de economie, despre ele zic că provin de la noi.

Iar PENNY are deja o rețea de peste câteva sute de furnizori locali, al căror număr crește în fiecare an. Datorită acestor furnizori, în prezent, 100% din carnea proaspătă de vită, pui și porc vândută în magazinele PENNY îndeplinește condițiile pentru a face parte din proiectul 3RO.

Țineți minte asta: de fiecare dată când o să alegeți de la raft un produs inscripționat TripluRO, să știți că ați făcut un pic de bine României.

Avem un PENNY la fix 650 de metri de casă (serios, i-am măsurat), așa c-am considerat că nu e un efort prea mare să merg cu distinsa stăpână a sufletului meu și să aruncăm un ochi la raft, să vedem cum se prezintă situația. Ceea ce am și executat. Situația se prezintă fix cum vedeți mai jos.