Cred c-am mai zis pe-aici asta, iar dacă n-am zis, o spun acum: urăsc anii pari. Mereu se întâmplă nasoale în anii pari, iar ultimii doi ani pari au ținut să nu mă dezamăgească. În 2020 a început pandemia, iar în 2022 a prins-o din urmă și războiul.

Și-am pomenit doar chestiile care ne-au afectat pe toți, că dacă mă apuc să enumăr ce mi s-a întâmplat mie, personal, de-a lungul timpului, în anii pari, ne apucă următorul an par.

Nfine, bine că s-a dus 2022, n-aveți idee cât mă bucur.

Trei lucruri îmi doresc tare de tot să reușesc să fac în 2023. Mă rog, de dorit îmi doresc eu mai multe, dar astea trei sunt prioritare:

Primul. Să mă țin mai cu spor de canalul de YouTube.

Al doilea. Să reușesc să dau drumul unui proiect mișto, tot video, împreună cu Dima, un băiat care o să vă placă mult de tot. Dacă reușim să ne învingem lenea (mă rog, mai mult io), promit c-o să râdeți cu muci.

Al treilea și ultimul. Să ajung la Nordkapp.

În rest, le iau pe toate așa cum vor veni, pe modelul văzând și făcând. Sunt prea bătrân ca să mă mai grăbesc undeva.

Altfel, voi bine sănătoși? Care pe unde ați petrecut? Că la mine s-a respectat cu sfințenie tradiția ultimilor ani, fie ei pari sau nu: am stat cu fetele până m-a luat somnul, după care m-am băgat la pătuț și aia a fost.

Și dacă tot ne-am luat cu vorba, poate ziceți și voi care sunt cele două-trei chestii pe care vi le-ați dori pentru 2023.

P.S. Vă rog io mult să nu mă luați cu „rezoluții”, că-mi iese urticarie și mi se înfundă ciacrele de la cuvântul ăsta. Hai să lăsăm rezoluțiile pentru ăia care-și vor redescoperi sinele sau au aspirații mărețe. Noi, aici, suntem mai pe prozaic.