Am fost să duc fetele la țară, la bunic-su, iar acolo am făcut „greșeala” să intru în grădină. Băbăieți, prieteni, am mâncat zmeură direct din tufă (da, exact, nespălată, dar ce oroare) de mi-a năvălit toată copilăria la loc în cap. Jur că n-aveam mai mult de doișpe ani când făcusem asta ultima oară.

După ce m-am umflat de zmeură de m-am făcut cât un țâfoi, când să plec, am dat cu ochii de răsadurile cu roșii. Roșii d-alea cu gust de roșii, da? Și m-am apucat să culeg, tot io cu mânuțele astea două care nu mai știu decât să bată în tastatură. Rezultatul îl aveți în poză.

Treaba e că nici asta nu mai făcusem de pe vremea când îl mințeam pe taică-meu că nu pot să merg cu el la țară, să-l ajut la cules, că am teză la matematică. De parcă a învățat cineva vreodată pentru teza la matematică, dăăă. Și-a fost bine, boșilor, a fost atât de bine.

Nfine, ce voiam să vă spun e că imediat voi fi în drum spre piață să-mi iau brânză și pâine d-aia caldă cu coajă crocantă și miez aburind. Poate și niște parizer. Cu alte cuvinte, vă mai caut io, dacă e.