54 din 100 și 53 din 100.
Vă întrebați ce reprezintă toate cifrele de mai sus? Nu e nevoie să vă zbateți ca să descoperiți misterul, că vi-l deslușesc eu acum. Cele două numere de mai sus (54 și 53) sunt punctele pe care le-au obținut fetele mele la testele de literație digitală, din totalul de 100 disponibile.
Ce este literația digitală? Ce sunt testele de literație digitală? Cum și de ce au ajuns ele să dea testele astea? La toate aceste întrebări vă voi răspunde pe rând, iar dacă aveți copii, sfatul meu e să citiți până la capăt.
Literația digitală este denumirea mai pe științific pentru alfabetizarea digitală. Ca în orice alt domeniu, dacă nu stăpânești bazele acelui domeniu (alfabetul), nu vei avea cum să dobândești abilități pentru acel domeniu. Mai simplu spus, dacă nu cunoști alfabetul, nu vei ajunge niciodată să știi să scrii și să citești. Punct.
Ce sunt testele de literație digitală?
Anul trecut Brio® în parteneriat cu UiPath Foundation au lansat primul instrument de diagnosticare și evaluare a literației digitale în rândul elevilor din România, care constă într-un chestionar cu întrebări din domeniul digital, disponibil gratuit elevilor din clasele I-XII.
De ce era nevoie de acest instrument? Ei bine, abia asta este întrebarea fundamentală. Era nevoie pentru că potrivit unui raport recent Eurostat privind competențele digitale ale tinerilor din Europa (16-24 ani), cei din România se clasează pe ultimul loc în UE. 56% dintre aceștia dețin competențe digitale de bază, față de media UE de 80%. România este pe ultimul loc și la nivelul populației generale, doar 10% dintre români având abilități digitale superioare (vs 33% media UE), în timp ce 43% au abilități reduse (vs 28% media UE). Cam astea ar fi motivele pentru care era nevoie de un astfel de instrument.
Și acum ajungem la motivul pentru care am considerat că ar fi bine să se testeze și fetele mele. Pentru că testele măsoară competențele elevilor legate de interacțiunea cu diferite device-uri și programe digitale, în contextul unor scenarii variate: școală, casă și familie, prieteni și hobby-uri.
Acum o să vă dau câteva detalii tehnice despre testarea în sine.
Se efectuează pe 5 direcții de competență, adică exact direcțiile pe care se bazează și rapoartele Eurostat:
➡️ Literația informațională și a datelor
➡️ Comunicarea și colaborarea
➡️ Crearea de conținut digital
➡️ Siguranța
➡️ Rezolvarea de probleme
Fetelor mele le-a luat în jur de o oră să răspundă tuturor întrebărilor. Dar durata crește odată cu vârsta elevilor testați, pentru cei din clasele terminale se ajunge până aproape de trei ore.
La final, primești pe loc un raport extrem de amănunțit care, pe lângă punctajul general, conține punctele acumulate pentru fiecare capitol din cadrul fiecărei direcții de competență.
Uite, ca să înțelegeți mai exact, pot să văd în raport că Ioana a obținut cele mai bune punctaje la „Interacțiunea prin intermediul tehnologiilor digitale” (71) sau la „Protejarea datelor personale” (76), în timp ce la abilități de programare l-a luat pe cel mai mic (41).
Iar Maria a obținut un maximum de 77 de puncte la „Protecția sănătății și a stării de bine” și un minimum de 38 la „Soluționarea problemelor tehnice”.
Pe scurt, raportul este extrem de amănunțit și indică foarte clar care sunt abilitățile sau competențele unde elevul excelează sau, dimpotrivă, nu înțelege mare lucru.
Am fost extrem de curios să văd ce punctaje obțin doi copii care practic au acces nelimitat la tehnologie și digitalizare. Doi copii care interacționează aproape zilnic cu mediul digital din toate cele patru scenarii de mai sus: și acasă, și la școală, și cu prietenii, și în timpul lor liber. Ai zice c-ar fi trebuit să treacă testele fluierând, cu punctaj aproape de maximum.
Doar că, după cum puteți observa și singuri, teoria este foarte departe de practică. Rezultatele obținute de fete sunt aproape modeste, ceea ce ne spune nouă cum stau lucrurile cu adevărat în alfabetizarea digitală din România.
Pentru alfabetizare digitală, nu e suficient să știi să folosești un laptop, o tabletă sau un smartphone. Nu e suficient să știi să accesezi jocuri, diverse aplicații sau progrămele de editare video. Vă dați seama cam ce rezultate ar obține la testare niște copii care n-au acces la internet și tehnologie?
Cam astea ar fi motivele pentru care zic să profitați și să vă testați copiii. Mai ales că testele de literație digitală sunt GRATIS și vor rămâne așa. Tot ce aveți de făcut este să intrați pe platforma Brio®, să vă faceți cont (dacă nu aveți deja), să alegeți testele corespunzătoare vârstei lor și să-i rugați să se testeze. Nu au nimic de pierdut, dimpotrivă.
O să vă întrebați, desigur, care este scopul final. Bine, bine, ne testăm copiii, dar cu ce finalitate, care este rezultatul? Se va schimbă ceva? Iar răspunsul este aproape surprinzător, aș zice. Da, se vor schimba lucrurile fix cu ajutorul rezultatelor la teste ale copiilor noștri. Iată:
Acest instrument va fi disponibil gratuit, celor peste 2,8 milioane de elevi, de clasele I-XII, din România. Cu ajutorul lui, inițiatorii își propun sa realizeze mai întâi un diagnostic al situației, iar apoi sa cuprindă rezultatele într-un Program Național pentru Evaluarea și Dezvoltarea Competențelor Digitale ale copiilor și profesorilor din România.
Mai precis, ca să știi unde și cum trebuie să intervii, trebuie să acționezi „țintit”, să strângi toate datele ca să știi cum stai, atât la nivel local, cât și la nivel național. Tocmai pentru acuratețea acestui diagnostic, este extrem de important ca acest instrument de testare să fie accesat și parcurs de o masă cât mai mare și mai eterogenă de elevi, inclusiv cei din medii vulnerabile – provenind atât din mediul urban cât și din mediul rural.
Nu știu ce-aș putea să vă mai spun în plus ca să vă conving să vă testați copiii. Viitorul va fi digital, indiferent dacă ne dorim sau nu asta. Ține doar de noi cum ne vom adapta la el.
În încheiere, o să vă mai las niște cifre, de data asta împărțite pe zilele săptămânii. Dacă ghicește cineva ce reprezintă cifrele astea, îi fac abonament pe trei luni la Brio®, ca să-și testeze copilul la toate materiile din platformă. Sunt atât de sigur că nu veți ghici ce reprezintă, că sunt în stare să le fac abonament Brio®, pe câte trei luni, tuturor celor care ghicesc ce sunt cifrele astea. Și nu glumesc.
Hint: cifrele au legătură cu fetele mele, dar și cu ne-digitalizarea învățământului din România.
Iată-le:
Luni: 5.97 ↔️ 5,78
Marți: 5,56 ↔️ 5,74
Miercuri: 4,90 ↔️ 4.80
Joi: 5.72 ↔️ 5.85
Vineri: 3,50 ↔️ 3,70
Cred că cifrele indică kg ghiozdanelor.
Mulțumesc de pont, o să testez și eu fetele mele.
Comentariu beton!35
Neata!
Kilogramele pe care le cara fetele, in fiecare dintre zilele saptamanii, in ghiozdanele de scoala 😠
ai cântărit ghiozdanele pe zile?
mulțumim pentru informație, chiar sunt curioasă și îl voi pune să parcurgă testul.
Mulțumesc, Mihai! Voi testa și io copiii.
P.S. De kg ghiozdanelor vorbim, așa cred.
Eu cred că sunt notele date pe IMDB, la filmele văzute, în săptamâna respectivă… 🙂
Comentariu beton!16
Adică io mă uit la filme care au sub nota 6.00 pe imdb? Pfff…
Bazil, acelea sunt orele petrecute la calculator/telefon zilnic.
Asemenea rapoarte am și eu. 😁
@Sfinte, dacă tu crezi că eu le dau voie copiilor să stea câte 5-6 ore la calculator sau pe telefon, ZILNIC, înseamnă că nu mă cunoști deloc. 😀
Ținând cont că de regulă vinerea orarul școlar cuprinde dirigenție, religie și eventual educație fizică- materii care nu necesită manuale-, eu merg tot pe greutatea ghiozdanelor.
Eu nu am de zis decât atât: mă topești când spui fetele mele🥰. Mereu mă gândesc la cât ești de norocos. Și fetele. Toate trei.
Comentariu beton!43
® … how mijto 😋
Buni Brio, buni, din ce în ce mai buni 👍Oare vor ajunge cândva ceva standard de testare obligatorie integrată în procesele și procedurile învățământului românesc! ? Să sperăm că DA !!! Gânduri bune !
Ps. Acele cifre reprezintă notele date de cele două mini-profe elevului Vasilescu în ” dietizarea” lui 😋🤪 Ești aproape repetent, bo$s! 🤭🤣
Păi exact pentru asta luptă. Să sperăm doar ca nu va dura până la Paștele Cailor cum durează orice vrei să faci bun în țara asta. 🙁
Meam, îmi vine să mă testez și eu. Da’ n-aș vrea să le stric oamenilor acuratețea rezultatelor. Au teste pentru elevi, au teste pentru profesori, dar pentru restul? Păi?
Comentariu beton!20
Well, n-au, dar sunt de acord cu tine că ar trebui să aibă.
@Anduța, punând așa problema, rezultă că le-am stricat eu acuratețea asta pe 2.10.2022 la testele pentru clasele IX-XII.
Că sunt de ceva vreme testele de literație digitală pe platformă.
Acum citesc că deocamdată sunt cu titlu experimental până la versiunea finală (care va fi lansată în aprilie). Deci mai ai puțin timp să te testezi fără mustrări de conştiinţă că vei strica scorul centilă.
,,Această iterație a testelor BRIO de Literație Digitală este una experimentală, urmând ca testele să fie dezvoltate și optimizate continuu. Versiunea finală și completă a testului va fi lansată în luna Aprilie a anului 2022.
De fapt nu. Citind mai atent, de când n-am mai fost pe platformă, se pot testa acum doar elevii. Cu un profil de elev precis completat.
,,Pentru a putea genera un test BRIO, vă rugăm să completați profilul elevului pe care doriți să-l testați.”
Va trebui să aşteptăm testele pentru părinţi.
Nu vreau sa iti stric fegshuiul dar prin intrebarea ta, dai oarecum semne ca mai e loc de imbunataire a competentelor digitale. Stii ce zic? Poti sa cauti chiar tu raspunsul la intrebare, dar nah, asta presupune niste competente, pe care posibil sa le ai dar sa nu le folosesti ca e mai simplu sa intrebi acilea 😀
ca noi toti de altfel
https://epale.ec.europa.eu/en/blog/oer-digital-skills-competences-adult-learners#:~:text=Five%20Competence%20areas%20identified%20to,creation%3B%20Safety%3B%20Problem%20solving.
La problem solving mai ales 😀
https://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=en&catId=1146&furtherNews=yes&newsId=10116
Mhm, dar poate că eu vreau să mă testez cu BRIO. Poți s-o rezolvi pe-asta? :))
Sigur, testeaza-te cu Brio. Dupa sa ne spui si noua ce a iesit :D.
As putea sa o rezolv daca ar fi jobul meu si ar corespunde cu strategia Brio. dar nu e.
Intotdeauna vrem ce nu se poate pentru ca asa am fost programati. Si asta se poate rezolva.
Ce chestie, n-aveam de gând să vă spun, dar ok. Pentru când s-o putea face testare pentru non-elevi/ non-profesori. Desigur, după ce spuneți ce-a ieșit la voi, ca să vedem la ce digital masters am putea apela, ca să nei îmbunătățim rezultatele, dacă va fi nevoie. Bravo, super idee ce-ai avut! 😛
Anduta, pare ca insisti, dar unde nu trebuie. Daca vrei ceva cere. Si cere acolo unde ti se poate oferi. Ceea ce faci aici aduce cu sealioning. io ma opresc. Ai facut mult prea multe analogii fortate ca sa ma mai obosesc.
Dacă nu te obosește prea tare, recitește-ți reply-urile. Și poate, pe viitor, nici măcar nu te pornești să nu vrei să strici fengshuiurile oamenilor.
Orele petrecute în fața unui ecran? Dar sâmbătă și duminică nu ne-ai dat cifre?
Păi pentru că nu înseamnă ce crezi tu. 😉
N-aș fi niciodată de acord să stea copiii câte 5-6 ore, PE ZI, în fața ecranelor.b
Comentariu dublat, rog nu lua în seamă
Păi NU EXISTĂ cifre de weekend.
Auzi, citește și tu comentariile anterioare, că sunt vreo câțiva oameni care au ghicit.
Greutate ghiozdane, clar, dar se poate și mai rău în gimnaziu. Mulțumesc de pont, sper să mă asculte copilul și să facă testul ăla de competențe, acum, în vacanță 🙂 chiar sunt curioasă.
Fețele mele au strâmbat din nas când au auzit cuvântul „test”. Acum se roagă de mine să le mai testez o dată. 😀
A mai făcut teste Brio, dar nu a fost entuziasmată. In școala primara era mai receptivă, acum este doar foarte sătula de teste la școala, este îngrozită de teste, așă că nici măcar ăsta standardizat nu a impresionat-o, tot o corvoada i s-a părut. Poate fetele tale sunt mai entuziasmate pentru că se pot compara între ele. L-a făcut si i-a ieșit 63 scor general (12 ani). E binișor, cred, acum ar fi bine să aflăm exact cum își poate imbunătăți scorul. Nu prea mi-a plăcut raportul, probabil mă așteptam la altceva, dar e și ăla standardizat. Adica îți dă scorurile individuale în cifre, dar apoi descrierea nu e specifică, personalizată. Și e exagerat ca scorul de 100% să fie ceea ce ne dorim la 12 ani de la un copil, chiar și în era digitală, adică ar trebui sa facă programare, editare in Wikipedia, aplicații tip Cloud, VPN, drepturi de autor și licențe, funcții avansate Microsoft Office… Acest presupus standard dorit pentru copii de 12 ani pare complex și pentru un adult, chiar și pentru unul care lucrează zilnic în mediul online. Așa că aș zice că 63 e un scor bun 🙂
Interesant articol! O să-i dau și Dariei să facă testele, mai cu seamă că petrece cam mult timp pe device-uri. Măcar văd dacă e și cu folos. P.S. Deja s-a scris despre greutatea ghiozdanelor, dar același gând l-am avut și eu, înainte să mai citesc din comentarii.
Dacă o rogi să se testeze, o singură rugăminte am: să revii aici sau pe mesageria privată cu scorul pe care l-a obținut. Că Daria deja e mare și sunt EXTREM de curios.
3 aspecte:
1. Felicitări inițiatorilor, o idee lăudabilă. Mă înclin.
2. Accesul la deviceuri nu e o condiție sine qua non pentru a atinge acele competente. Drept dovadă stă și publicarea online a cursurilor celor mai prestigioase universități din lume, fara sa ridice nivelul de educație a celor ce le pot accesa.
3. In telefon ai o secțiune digital wellbeing, unde poți verifica cate ore petreci zilnic și pe ce aplicații. Sper din suflet că acele cifre sa nu reprezinte timpul petrecut de fetele tale pe zi.
In rest, țin să vă anunț că a avea competente digitale implica învățare și matematică nu tiktok și Instagram. Exista tot mai multe voci care susțin că aplicațiile de socializare tâmpesc populația. Aștept un studiu serios pe tema. La tiktok nu am dubii că e așa.
Meam, deja al treilea comentariu care zice același lucru, despre blestematul ăla de timp pe device-uri. Tristuț.
Zice BRIO că a avea competențe digitale implică:
➡️ Literația informațională și a datelor
➡️ Comunicarea și colaborarea
➡️ Crearea de conținut digital
➡️ Siguranța
➡️ Rezolvarea de probleme
Tiktok și Instagram mi se pare că se încadrează destul de bine la „Crearea de conținut digital”, dar și câte puțin la celelalte. Ce fel de conținut digital, aia e altă poveste.
Clar e trist mai ales ca vine de la cineva care crede ca are competentele alea. Dar nah, când scriu un comentariu lung nu dau refresh sa vad ce alte comentarii s-au mai publicat de la initiera comentariului.
🙂
Anduta, tiktok si instagram se incadreaza doar la posibilitatea de creare de garbage digital.
si nu presupune competente digitale sa pui niste filtre si sa te strambi ca maimuta in poza.
Sunt businesuri care se promoveaza pe acele platforme dar asta nu inseamna ca promoterul are mega competente digitale.
Nu știu ce să zic. Pe Instagram își expun creațiile și pasionații de artă vizuală – fotografie/pictură etc, unii chiar foarte buni. Nu mi se pare corect să spunem că „se incadreaza doar la posibilitatea de creare de garbage digital”. Și probabil și pe TikTok se găsește conținut de calitate, dar poate că e nevoie de niște competențe (sau interes) pentru a fi găsite.
Amu’ să mă ierte Musiu Pascal, dar nu văd importanța abilităților de programare, decât în contextul în care vrea copilul s-ajungă programator.
Dpmdv, fetele tale se descurcă de minune.
P.S. N-am mai pus cap la cap un batch file de 27 ani. Atunci ajunsesem să le editez cu ochii închiși, azi ar trebui s-o iau de la zero.
Să știi că dacă asiști la un test, o să constați că abilitățile de programare nu sunt doar pentru copiii care visează să devină programatori. Mai ales când sunt în clasa a patra. Arată-mi tu un copil NORMAL care visează să se facă programator în clasa a patra. 🙂
@MV: io am tras concluzia cu pricina pe baza celor scrise de tine, că io n-am făcut testul respectiv.
Copii, o fi vreo doi, dar nu cred că cele două domnișoare admiratoare Chanel din dotare sunt chitite să devină programatoare, dar s-ar putea să mă înșel. 🤭
> Arată-mi tu un copil NORMAL care visează să se facă programator în clasa a patra.
Ala am fost eu. Si nu într-a patra ci a treia, si asta se întâmpla în 1989, pe vremea lui răposatu’. Cum am avut eu acces la calculator pe vremea aia? Un noroc absolut chior, mă dădeau ai mei la toate cercurile posibile, să vadă ce îmi place să fac, și au dat la un moment dat si de un nene care se oferea să învețe copiii cum e cu calculatorul (HC90 pe vremea aia, si programarea era in BASIC 🙂). No, eu din secunda în care am dat de calculator am știut că aia o să vreau să fac, mi se părea fascinant (si încă mi se pare) cum face ce îi spui si exact ce îi spui (deci daca nu-i spui bine, ghinion).
Multi copii știu de la vârste mici ce îi pasionează, și uite, eu am avut noroc să fie asta. N-as zice insa că asta ma face copil anormal 🙂
Comentariu beton!14
@Kay, nu contest. Și ca tine or mai fi câțiva, dar voi sunteți excepțiile. În general, un copil de 10-11 ani visează să devină cu totul și cu totul altceva. La mine, una vrea să se facă prințesă, dar să aibă și un adăpost pentru animale. Cealaltă vrea vânzătoarela cofetărie. So, mai durează până or să vrea să devină programatoare.
Greutatea ghiozdanelor.
🙂
Bună dimineața!
Susțin ce scrie @Anduța mai sus: un test şi pentru foştii elevi non-profesori 😀
Altfel, savurez toate poveştile legate de mini-fashioniste, relația voastră este adorabilă ❤
Cât despre cifre, m-am lămurit din comentarii-dar mă nedumereşte de ce sunt diferențe între ghiozdane..duce una dintre fete câte un caiet sau alt obiect în minus? Sau depinde de ce au în pachețel de mâncat/băut?
Da, m-am întrebat și eu de ce este diferență între ghiozdane. Până la urmă am lămurit misterul. Probabil dacă le cântăream dimineața, aveau greutăți mai apropiate. Dar le cântăresc după ce le iau de la școală. Una dintre ele își mânâncă pachețelul, cealaltă nu.
Eu suspectez că are legătură cu modelul ghiozdanului în sine, plecând de la premisa că nu au ghiozdane identice (din ce am mai văzut prin pozele lui Mihai cu fetele, nu sunt tipul de gemene care se îmbracă/accesorizează identic).
Dau și io cu părerea, că e gratis 🤔 😂
@(alta) Iulia, ba da, merg la școală cu ghiozdane identice. Nici nu vor să audă să aibă diferite. 😛
Doar de îmbrăcat nu se îmbracă la fel, dar ca lucruri, tot ce le cumperi trebuie să fie în dublu exemplar. Nici măcar de Sfântul Ion sau de Sfânta Maria, când teoretic doar una dintre ele ar trebui să primească cadou, nu se poate altfel. 😀
@Mihai, serios? OMG, cuteness overload 🥰 Chiar aveam impresia că nu au chestia asta cu „la fel”. Ce drăguț! ❤️
@mihai sunt foarte curioasa de ce trebuie cumparate toate lucrurile in dublu exemplar.
Adica, fetele nu ar prefera sa aiba mai multe haine diferite pe care sa le poarte amândouă pe rand decat sa aiba totul in dublu exemplar? Nu ma refer aici la ghiozdane, geci, chioti, ci la tricouri, rochii, bluze, etc. Mereu m-am gandi ca la gemeni e o oportunitate de a avea o paleta mult mai larga de haine decat in mod normal 🙂
Oricum daca au haine la fel nu stiti care este a cui, banuiesc. Asa ca daca se rupe 1 tricou din 2 identice nu ramaneti tot cu unul bun?
@kat, pentru că încă sunt prea mici ca să-și dea seama de avantajele unei garderobe duble. Dar mă aștept să înceapă foarte curând să-și dea seama. Deja la încălțări au început să aleagă culori diferite, când le cumperi. Doar că încă nu fac schimb între ele. 😀
Greutatea ghiozdanelor pentru școală.
Greutatea ghiozdanelor per domnisoara in fiecare zi.
Nu vreau abonament la Brio ca mi-e frica sa ma testez :)))
Cifrele alea cu kg de manuale și caiete sunt horror. Noi suntem abia la clasa I-a și mi se pare greu ghiozdanul (3-3,5kg) pentru așchia de copil. Mai au o cutie pentru AVAP pe care o cară 2 zile pe săptămână. Presupun că de asta au apărut în ultimii ani ghiozdane cu roți.
Sunt curios de test, pentru că eu am expus copilul la aplicații, a făcut școala și cursuri online, în schimb nu are access la social media.
Boss, și eu merg tot pe greutatea ghiozdanelor. Nu am avut curiozitatea sa cântăresc zilnic, dar de vreo două ori am suspectat-o că a pus și o bilă de bowling acolo. Ia te rog in considerare că, până în clasa a 5-a, cât a fost la liceul de coregrafie, in fiecare sfântă zi trebuia să își ducă și echipamentul de balet, precum și salteluța pentru exerciții la sol, pentru că la școală nu aveau dulăpioare decât pentru cei din clasele mai mari. Pentru cine se întreabă, echipamentul de balet nu înseamnă numai un dres și un tulu (care se pot face ghemotoc și înghesui in buzunar). Echipamentul profesionist include botoșei (numiți așa, dar fiind de fapt un fel de cizme cu talpă moale) care au rolul de a le ține gleznele încălzite, pantaloni de trening și bluza de trening (același scop, să mențină încheieturile încălzite in momentele de repaos). Aia trebuia să care zilnic.
Cât despre analfabetismul funcțional/digital, eu cred că se leagă. Dacă majoritatea populației nu e capabilă să înțeleagă un text pe care îl citește, cum ai putea sa te aștepți la rezultate mi bune în înțelegerea tehnicii digitale, chiar daca o folosesc, practic, toată ziua???!!!!!
Ma gandesc ca cifrele reprezinta greutatea ghiozdanelor fetitelor tale. Stiu ce zici – am si eu 2 fetite, cam la fel cu greutatile ghiozdanelor… Ar fi SF sa mearga copiii la scoala doar cu o tableta (sau un laptop), nu?
Bietii copii…
Zici că, citez: „Pentru alfabetizare digitală, nu e suficient să știi să folosești un laptop, o tabletă sau un smartphone. Nu e suficient să știi să accesezi jocuri, diverse aplicații sau progrămele de editare video.”
Dar cam ce trebuie să știe copiii să facă pt a trece testul de alfabetizare digitală?
Website uri?
Magazine online?
Campanii de FB ads?
Am scris în articol. Dar dacă nu e suficientă informație, poti intra să dai testul. Îți alegi pentru ce clasă vrei și te pui pe treabă. E gratis și-ți va lămuri misterul.