Șoferul de taxi vorbește non-stop și conduce de parcă se pregătește pentru marele premiu de la Le Mans. Are și ceva noroc, l-a băgat aplicația numai pe străduțe unde poate s-o calce liniștit.

Cu viteza n-am treabă, din partea mea să-i dea până-și rupe loganul în două. În schimb, mă termină nervos că nu-i mai tace gura. Și cel mai nasol e că pare să nu-l deranjeze absolut deloc că nu scot niciun cuvânt, chestie care mă face să mă gândesc extrem de serios să cobor înainte s-ajungem la destinație.

Dar sunt născut într-o zodie norocoasă. N-apuc să-i spun să tragă pe dreapta, că ne oprim la un semafor unde în dreptul nostru era alt logan. Se face verde și-odată-l văd pe-al meu cum se învârtoșează tot și-o turează până-n roșu. Celălalt loganist s-a prins că e groasă și nu rămâne nici el mai prejos. Așa a început liniuța. Și dă-i blană, amândoi, portieră la portieră, urlau ambele motoare ca strungurile de la imgb pe vremuri în schimbul trei.

Din păcate pentru echipajul din care făceam parte fără voie, cursa se încheie cu un dezastru pe toată linia. Ălălalt a ajuns primul la următorul semafor și se uita la al meu cu un rânjet imens pe toată fața. Ăsta a fost și momentul când am vorbit pentru prima dată. M-am uitat condescendent și l-am întrebat calm:

– Ești pe gaz?

– Da, pe gepeleu. De ce?

– Ai fost lent, n-ai văzut cum te-a făcut ăsta?

Restul călătoriei s-a desfășurat într-o tăcere mormântală, cu maximum treizeci de km la oră.

După care am ajuns acasă, m-a anunțat fashionista că trebuie să mă duc la easybox unde ne așteaptă o sticlă de Gitana Lupi, și viața a devenit din nou frumoasă. Ceea ce vă recomand și vouă, dacă v-a luat toamna asta pe nepregătite și vreți să vă relaxați.

Nu trebuie să fie neapărat Gitana Lupi, că are eMAG-ul o colecție impresionantă de vinuri roșii. Iar dacă temperaturile încep să coboare brusc, tot eMAG o să vă ajute să vă încălziți ca să porniți cât mai târziu centralele de apartament.

Atât pentru azi, over and out.

sursa foto: freepik.com