Toate cele de mai jos sunt constatate la o singură îmbarcare.
👉 Oameni care pur și simplu treceau peste sau pe sub cordonul ăla care delimita culoarul pe care se stătea la coadă la check-in. Nu unul, nu doi, nu trei, o grămadă de oameni se băgau în față fără să aibă nici cea mai mică problemă. Erau atât de mulți încât mi s-a făcut scârbă, pur și simplu am renunțat să mai spun ceva.
Nici nu aveam cum să protestez, pe unii îi vedeam băgându-se undeva mult mai în fața mea, era absurd să mă apuc să zbier sau să fac pe paznicul cozii. Iar cel mai trist este că nimeni, absolut nimeni nu le spunea nimic. Jur că mintea mea nu concepe cum te poți uita la unul care se bagă cu tupeu în fața ta și să asiști placid ca o oaie, fără să zici absolut nimic.
👉 Oameni care se băgau la coadă la controlul corporal. Două dudui, cu evidente probleme de glandă, au trecut pe sub cordonul ăla exact în fața mea. Pur și simplu l-au ridicat și s-au băgat direct la jumătatea cozii. M-am uitat cu scârbă la ele, s-au uitat sfidător la mine, și aia a fost. Totul sub ochii omului de la security.
👉 Oameni care, după aproape doi ani de pandemie, habar nu aveau că le trebuie niște documente sau formulare suplimentare dacă vor să călătorească cu avionul. Pur și simplu habar nu aveau ce e ăla PLF sau de ce nu mai e valabil un test PCR făcut în februarie. No fucking joke.
👉 Oameni care se așezau în avion pe locuri care nu erau ale lor. Ce dacă îți apare scris pe boarding pass locul pe care trebuie să te așezi. Dacă tu vrei să te așezi în față și la geam, acolo te așezi, chiar dacă locul tău e în spate și la culoar. Și mai faci și-o față ofensată când vine titularul de drept al locului și-ți spune că el stă acolo. După care trebuie chemat cineva din echipaj să rezolve situația, că doar n-o să pleci de bună voie la locul tău. Plm, n-ai cum, efectiv, n-ai cum.
👉 Oameni care se duc la toaletă, în avion, și trag ca disperații de ușă, deși semnul de „ocupat” e aprins mare, se vede din fundul avionului. Și trag, și trag, și trag de ușa aia până vine stewardesa să le spună că e ocupat. După care aceiași oameni intră la toaletă și nu încuie ușa. Dacă nu încui ușa, nu se aprinde nici semnul „ocupat”, prin urmare intră peste ei, în timp ce se pișă, alți oameni care au nevoie la toaletă. Din nou ofensare, că de ce intră lumea peste ei. Noaptea minții, vă spun.
Vă dau cuvântul meu de onoare că toate cele de mai sus sunt reale și sunt constatate vineri, în doar patru ore (două în aeroport și două în avion).
Băi, nu sunt absurd, știu că atunci când alegi să zbori low cost trebuie să-ți asumi că vei da cu nasul și de pătura mai puțin educată a populației, dar știți ce? Am zburat cu low cost și din alte părți, pe curse care n-aveau nicio legătură cu România, și-am dat cu ochii de pătura mai puțin educată a altor țări (unele cu mai multă apă caldă). Ăia de ce nu făceau măgării din astea? Sau, dacă făceau, de ce făceau într-un procent atât de mic, încât eu nu le-am sesizat?
Nu știu cum să vă spun, dar exact ăsta este unul dintre secretele civilizației: când o să educi și pătura needucată să nu mai facă mizerii din astea, abia atunci vei face cu adevărat un pas mare spre civilizație. Dacă nu, vom trăi veșnic in bula noastră și ne vom scârbi de fiecare dată când dăm piept cu realitatea. Exact cum am făcut eu vineri.
Ca să închei totuși articolul într-o notă pozitivă, o să vă zic că am trecut de toate formalitățile pentru îmbarcare într-o oră și cinci minute. Și de data asta n-a mai fost zbor de seară, a fost zbor în creierii dimineții, cu aeroportul full de oameni. Iar chestia asta mă miră teribil pentru că, dacă e să citești ce postează lumea pe Facebook despre îmbarcările de la Otopeni, trebuie să te duci la aeroport resemnat ca la tăiere.
Chiar atât de norocos să fiu eu de fiecare dată?
Despre educație și postări pe FB despre orice, foarte pe scurt: ne lipsește simțul măsurii.
Comentariu beton!45
Ai un typo la „bun-simț”, Victore.
Zboară și tu de pe Timișoara. Eu nu am avut niciodată astfel de probleme de aici. Poate sunt eu norocoasă.
Se dezbate încă. Ce zici?17
Lasă c-am avut eu, de pe Timișoara, da.
Faptul că folosesc extrem de des avionul a fost unul din motivele mutării mele în Austria. Fac 15 minute de la intrarea-n aeroport până la poarta de îmbarcare.
Dobitoci care nu știu să citească un bilet de îmbarcare găsești în Turcia cu nemiluita. Sau poate doar eu am pățit asta. Asta a fost motivul ca după un an de călătorit la economy class să trec la business class. Acolo fiecare-și știe locul.
Se dezbate încă. Ce zici?34
Asta zic și eu, proști și nesimțiți sunt în toată lumea, că n-avem noi exclusivitate pe ei, dar la noi parcă a explodat curba demografică.
@MV: când mergeam la București la „Henri Coandă” mi se strângea carnea pe mine că știam ce mă așteaptă.
În Viena, când am văzut că nu trebuie să stau la coadă la control pașapoarte, ci pot s-o fac la automat am crezut că-s în Rai. 15 fuckin’ minute??? Râdeam singur ca prostu’ de fericire că am făcut alegerea care trebuie.
Comentariu beton!28
Acum, pentru că eram fără copii, am trecut și noi prin porțile de control automat a pașapoartelor. Dar nu acolo sunt problemele, ci la check-in și la control corporal.
@MV: asta cu băgatu-n față la check-in și control corporal am pățit-o pe aeroportul din Doha unde 3 negri au încercat o șmecherie și le-am zis frumos: we’re not in the jungle and if you can’t see me then you need an eye-check. Au îngâimat un „sorry” și au plecat la altă linie. Agentul de securitate m-a întrebat care-i problema și le-am spus că cei trei au un miros ciudat. I-au puricat de dracii i-au găsit. 😀
Comentariu beton!105
Ce educație visezi, la noi e cu buluceală, cu cozi pe care să le fentezi, cu de-astea…
Comentariu beton!29
Băi, la check-in m-am trezit cu doi care s-au băgat exact în fața mea chiar când urmam noi. Evident, i-am întrebat de ce nu stau la coadă. Mi-au răspuns că s-au băgat în față pentru părinții lor care sunt bătrâni și nu pot să stea la coadă. După care și-au chemat părinții. Doi „bătrâni” zdraveni, cu maximum cinci ani mai mari decât mine. Doi bătrâni pe care ultetior i-am văzut la destinație cărând două trolere imense, cele mai mari din aeroport. Păreau că nu fac vreun efort deosebit.
Daca nu exista bun simt, se poate invata. Si ne putem asigura ca se invata si respecta, din nou si din nou, cu sanctiuni si cu presiune din partea celorlalti. Da, la noi nu se aplica sanctiuni, nu exista, companiile nu au curaj, autoritatile nu au curaj, mai sunt cativa „haiduci” care mai vocifereaza si ii invata pe oameni bunul simt.
Zilele trecute, am fost din nou haiduc. Satula sa vad mai multi oameni fara masca intr-un magazin care vinde mancare fara bazaconii, sa reactionez eu, dar nu vanzatorii, am facut rost de numele si adresa de e-mail a directorului companiei si i-am scris, intreband ce are de gand sa faca. Pentru ca refuz sa mai sprijin companiile care nu respecta legea si imi pun in pericol sanatatea. Si daca nu raspunde, scriu mai sus, pana ajung la directorul din strainatate. Poate acela e mai deschis la sugestiile clientilor.
Comentariu beton!69
Am fost si eu in Iulie pe Otopeni exact asa cum descrii numa ca nu zburam cu low costul…la coada de bagaje nu se facea buluc sau se bagau in fata dar la security ridicau fara jena banda aia si se bagau in fata.Pe Otopeni este oricum haos nu exista culuoar pt cei cu green pass si pt cei cu teste separate cum am vazut prin alte tari.Pana si pe aeroportul din Cracovia care este mic fata de Otopeni au poti separate pt green pass si cei fara de ca sa nu ii tina pe toti buluc la coada.Pe Varsovia nu mai spun ca treci singur iti scaneaza pasaportul si codul QR si ai trecut in 5 min.La Treviso pe aeroportul ala cat o nuca am mai vazut ce spui tu haos si marlaneala.La Turci totul rapid si civilizatbenzi separate formular online etc si zicem ca aia sunt in urma EU iaca ca se poate …Dar da mai avem mult pana departe
Comentariu beton!19
Nu știu, dar în urbea mea băgatul în fața nu exista, nici în market, nici în aeroport. Cred ca doar la piață se mai întâmplă, dar și acolo extrem de rar. Asta nu înseamnă că nu sunt multe cefe late. @costicamusulmanul cred ca poate sa confirme, oare nu ii vad eu?
Nu îi vezi din cauza cefelor 🤪
Idiocracy a început de ceva timp. Peste tot. Doar resemnați-vă, nu puneți la suflet, într-un număr de ani, în funcție de vârstă, istoricul medical, stil de viață, bulan, vom scăpa si nu o să mai fie problema noastră.
Comentariu beton!38
Educația bate genetica.
Rata analfabetismului funcțional la noi este dublă față de media europeană și de 8 ori mai mare ca în Finlanda.
Comentariu beton!33
Tu pleci de la premisa greșită. Crezi că dacă scrie mare ”Ocupat”, ăla care trage ca disperatul de usă știe să citească?!
Comentariu beton!51
Nu, din nefericire, tu pleci de la premisa greșită c-ar scrie undeva „ocupat”, dar nu scrie. E cu semne și cu culori ca să poată înțelege și o maimuță analfabetă când e liber și când e ocupat.
Cînd ,, simți,, că ,,te trece ,,
Nu mai știi nici să citești , nu mai aplici nici politețuri….,simți ca vine că la,, Rovine ,,,
Se dezbate încă. Ce zici?6
@MV, adică tu te aștepți ca ăia să fie mai presus de o maimuță analfabetă. Cred că ai așteptări prea mari.
La fostul job aveam la baie mai multe cabine cu semn de ocupat/liber. Pe culori: roșu/verde. Și când traversezi: roșu=stop, verde= go Planet. Sunt aproape sigură că scria și cu vorbe „ocupat”.
Și băteau unele la ușa închisă care arăta semn de ocupat. Într-o clădire în care erau joburi doar pt alfabetizați. N-am înțeles niciodată.
Ce credeau că se întâmplă, „nasc” mai repede dacă știu că țopăie la ușă?!
Comentariu beton!16
Ultimul meu zbor a fost la Cluj, în iulie, tot cu un low cost. Deși eram pregătită de ce-i mai rău, totul a mers destul de smooth, nu s-a băgat nimeni în față, ba dimpotrivă, am observat alt fenomen. La check-in, coada era destul de mare, dar deschiseseră oamenii vreo 8 ghișee. În mod frecvent, după ce se elibera câte unul, angajatul companiei trebuia să strige ”veniți și aici”. Când m-am apropiat și eu de zona ghișeeleor i-am atenționat pe cei din fața mea că pot merge la ghișeul numărul cutare, că e liber. Asta pentru că ei căutau ceva pe telefon și nu observaseră. O altă fază, însoțitoarea de zbor de la intrarea în avion ținea în mâini un coșuleț cu niște pliculețe, ambalate individual. Lumea saluta, trecea. O tipă a întrebat dacă sunt șervețele dezinfectante, însoțitoarea a confirmat și a avut genul acela de limbaj corporal care invită la auto-servire. Pasagera s-a auto-servit, precum și mulți dintre cei din spatele ei. Foarte plăcut zbor, chiar nu aș avea nimic să-i reproșez. Asta nu înseamnă, desigur, că alte zborururi nu pot fi diferite.
Comentariu beton!39
Acum vreo 6 ani la aeroport Copenhaga, intrai frumos, bagajul pe aparat care îți dădea eticheta de lipit pe el, boarding pass scanat, stăteai doar la Control la o coada mică. Erau 5 culoare, nu 1 ca să fie cozile kilometrice.
Acum 5 ani, low cost, Madrid Timișoara.
Doamne, cât de frumos ne-a zis nenea de la îmbarcare: deschid ușa, dar așteptați să vă facă semn băieții și când fac semn, veniți.
Buluc nene, cum a deschis ăla ușa, grămadă toți. Am și fost certați că stăm la coadă când ușă e deschisă. Cum pana mea să fii certat că ești civilizat?!???
I-am lăsat pe toți să treacă, eram clar în I ferioritate numerică. Nu plecau ăia fără mine, fiind acolo.
Nu mai suport lipsa de bun simț, mă calcă pe nervi.
Comentariu beton!21
Pana nu faci un zbor pe India, cu localnici, nu știi ce înseamnă cu adevărat un zbor cu arome tropicale. Acolo chiar iti vine sa îți bagi vata în nas și sa deschizi geamul. Restul sunt fleacuri.
Sau sa încerci sa cobori o scara la un obiectiv turistic, pe care vor sa coboare sau sa urce 250 de turiști chinezi.
Mai e mult pana departe, dar se poate și mai rău.
Noi suntem undeva median cu nesimțirea.
Comentariu beton!47
Apăi pe sistemul ”răului mai mare” și zborul pe India cu localnicii mi se pare tot un fleac. Nu e ca și cum mirosul urât îți amenință viața sau ceva. 🙂
Nu cred ca trebuie sa ne consolam cu ideea ca „se poate si mai rau”.
Nu e vorba de consolare, ci de a privi o situație din mai multe unghiuri. Mie mi se pare distractiv. Plus că poate fi și foarte util/constructiv în a ajusta/echilibra nivelul de dezamăgire/supărare/indignare/revoltă/ scârbă/dispreț sau ce mai simt oamenii în diverse situații care-i afectează negativ.
Am ceva zboruri interne in India (95% indieni in avion) si in Asia SE (niciodata mai putin de 1/4 chinezi in avion).
Nu mi s-au parut exagerat de dezordonati nici unii nici altii si foarte important.
Indienii au un respect genetic pentru orice fiinta in uniforma. Poate si pentru ca cel mai frecvent intalnite uniforme in viata lor de zi cu zi manuiesc niste respectabile bastoane de vreo 3-4cm grosime si 1.5m lungime ce care nu se sfiesc sa altoiasca pe cei care „nu se misca cu talent” .
La body odor, da, indienii conduc detasat, unii iti pot provoca vertij.
Chinezii mai rar, asta pana cand se descalta si atunci intelegi ca exista o competitie intre cele mai populate doua natiuni din lume, pe mai multe planuri decat ai fi crezut…
Manifestarile de nesimtire si indisciplina, prin care treceau peste rand si peste ceilalti, erau aproape inexistente la indieni (aglomeratia tip gramada rugby e insa o stare naturala, la fel cum si la romani a sta cu nasul in cwrwl celui din fata este sport national) atata vreme cat o uniforma se afla in proximitate.
Chinezii insa, nicio treaba, pot trece prin tine la nevoie ca si cand ai fi invizibil iar de cele mai multe ori sunt incredibil de zgomotosi si enervanti cand sunt mai mult de 3 la un loc. Dar o mana pusa pe piept sau umar ii opreste instant (si ei au dresura sociala in sange, asa ca nu-s necesare multe gesturi ca sa inteleaga mesajul).
Dar si la chinezi exista diferente, una sunt cantonezii, alta sunt ‘dacii adevarati’ din nord.
Dar, noi care traim in inima Europei civilizate nu avem nicio scuza sa ne comportam asa si nici nu putem atenua impresia pe care o lasam lumii civilizate comparandu-ne cu diverse natii asiatice.
Se pare ca majoritatea concetatenilor nostri nu au evoluat prea mult de la abolirea sclaviei/iobagiei acum 165 ani. Prostimea, tot prostime a ramas.
Iar din cum merge sistemul de educatie, „sentinta” e pe viata.
Comentariu beton!56
@Tom, iti mulțumesc pentru acest comentariu.
Am lucrat ani cu indieni de toate felurile, și un chinez 😉
Daca nu le zici nimic la cei care se baga in fata inseamna ca meriti sa ti se bage in fata mai multi .Deoarece mitocanii te considera inferior daca nu iti aperi drepturile …si poate ca asa si suntem .
Se dezbate încă. Ce zici?19
Vezi că ai niște cuvinte scrise cu roșu. Încearcă și tu un click pe ele, dacă nu e un efort prea mare, desigur.
Dacă nu le zici nimic celor care se bagă în față mai poate însemna și că detești conflictul mai mult decât nesimțirea.
Nu cred că se referea la tine, Mihai, ci la ”oile” care lasă pe alții să li se bage în față.
Comentariu beton!22
Am vazut cele scrise cu rosu .Si ,da , comentariul meu ni se aplica multora din bula ta ( prea educati , prea cu bun simt fata de societatea actuala )
Eu ,in situatiile respective uneori le zic , uneori nu le zic nimic , depinde de multe circumstante , in general nu zic de frica (frica de a nu-mi agresa copii / de a nu ma agresa pe mine , frica de a nu-mi strica ziua pentru un bou etc ) caci am patit-o si politia romana ne a amendat pe amandoi , ca fiecare avea martori si nu putea distinge cine are dreptate.
Am zburat prima oara la Praga, inca nu se inventasera low costurile. Mi-am dat seama care e coada pt Romania dupa papornitele de rafie. Cand am auzit si un „hai fa incoa” nici nu am mai verificat daca sunt la poarta care trebuie
Comentariu beton!55
M- am resemnat. E prea multă nesimțire și a devenit tot mai greu să educi. Da, mai avem mult până departe, dar majoritatea nu cred că și-a dorit „acest departe”.
1.Păi da, că dacă te bagi în față, poți să ocupi cel mai bun loc…de pe bilet.
2. Cei ce se bagă în față sunt ăi mai credincioși, ca să aibă timp să se roage mai mult să nu pice avionul.
3. Ăia care trec pe sub cordon fac simulare pentru trecutul pe sub masă, la biserică.
4. „Ce test PCR vere? Da’ ce-s comunist ?!”
5. „haidi bă, eși din veceu, că suntem deasupra lu’ casa lu’ varu’ Costică și vreau să maăă pișșș pe casa lui, mânca-ți-aș !”
Comentariu beton!42
Vasilescule, da’ di ce nu te mai dai cu trotineta, a? Ai numai avioane în cap 🤭 Sper să fii cuminte!!! Să nu ne faci de ocară p’acolo pe unde plimbi dieta ☺ Poate îți aduce moș Crăciun și ție un avion … de hartie 🤪
Comentariu beton!17
N-ai tu idee ce bună ar fi fost o trotinetă pe străduțele astea. 😁
N-ai tu idee ce bun ar fi fost un review la trotineta aia 🤪
Ps. În moș Crăciun aproape că mai cred, da’ în review …
Dortmund. Un aeroport cat o batista. Pleaca si vin multe zboruri de Romania.
Fix cum zice @Zanghe: nu e nevoie sa citesti placuta de la ghiseu. Unde e coada mai dezlanata, mai vocala si mai aromata, acolo e ghiseul tau. Si unul nu ajunge la ghiseu cu toate maglavaisurile in mana. Cand ajunge acolo, incepe sa se scobeasca in toate buzunarele in cautarea documentelor. Care documente, daca sunt 5, sunt in 5 buzunare diferite.
Pe biletul de imbarcare scrie si pe care usa trebuie sa intri. Si, ce daca? Se bulucesc toti la usa din fata si, pe urma, blocheaza saracia aia de culoar, ca sa ajunga la randul 24 din coada avionului. Iar in timpul zborului, forfotesc pe acolo din spate in fata si inapoi, numai asa… ca sa se dezmorteasca. In conditiile in care un zbor Dortmund-Iasi dureaza 2,5 ore.
Comentariu beton!23
Circul saptamanal cu „aparatul zburator” dar nimic din ce scrii acolo nu imi este cunoscut. 😉
Faza cu asezatul pe alt loc decat cel de pe bilet, este incredibila. Oamenii aia nu au mai circulat niciodata cu avionul?! Romania, tara tuturor posibilitatilor! 🤨😔
Stai să-i vezi p-ăia care nu vor să plătească locul (da, la low cost plătești dacă vrei să alegi unde stai), își iau locurile random, unul hăis și unul cea, după care ajung în avion și încep să se milogească de oameni: nu vreți să facem schimb ca să stau și eu lângă nevastă-mea?
Da @Mihai, chiar ieri m-am intors in Perth cu o cursa low-cost, la care mi-am platit locul $22 (la iesire de urgenta, pentru spatiu mai mare la picioare). Atunci cand zbor cu Qantas, imi aleg locul cand imi fac check in-ul online (gold frequent flyer). La Qantas/Virgin suntem invitati cei cu Gold sau Platinum sa ne imbarcam primii.
Cei de la Virgin de exemplu, incep imbarcarea cu cei de pe locurile din spate, apoi cei din mijloc, i-ar ultimii sunt cei din fata. Asa se evita imbulzeala si pierderea de timp aiurea.
Este incredibil ce ai scris.
@MV: 😀 😀 😀 😀 😀
Priceless! Mi-a dat cafeaua pe nas și era să-i fac duș laptopului.
@Emil, ce descrii tu e fix identic si in America, dar acolo mai sunt alte prioritati inaintea celor cu card cum ai tu, si anume, #1, soldatii :”we honor our troops…”anuntat la megafon” si apoi #2 cei cu dizabilitati care sunt in scaune cu rotile, si la fiecare zbor vezi intre 3 si 8 scaune d’astea. Apoi aia cu cardurile, apoi pe sectiuni de avion.
@Emil
Iar in America Latina sint companii aeriene unde se imbarca mai intii cei care au locuri la geam, apoi cei de la mijloc, ultimii find cei care au locuri la culoar. Si chiar se evita imbulzeala de la imbarcarea pe sectiuni.
@Cucurigu, si aici cei in carucioare sau familiile cu copii bebelusi se imbarca primii, apoi noi cu cardurile.
@Libelula, excelenta chestie, caci de cele mai multe ori cel de la margine se imbarca primul, iar cel de la geam, ultimul (legile lui Murphy)!
Mi-e teamă că fără bici, unii dintre români n-ar reuși să priceapă cum e cu regulile de îmbarcare.
Dacă efectiv s-ar verifica biletele și oamenii de la verificări s-ar ține tari și n-ar ceda la milogeli/țipete/scandal, după vreo 2-3 ani de aplicare la sânge a regulilor, n-o matter what, poate s-ar mai obișnui un pic poporul.
„…companii aeriene unde se imbarca mai intii cei care au locuri la geam, apoi cei de la mijloc, ultimii find cei care au locuri la culoar.”
Sunt tot felul de studii pentru a vedea care e modul optim* de imbarcare.
*Optim inseamna – cel mai ieftin pentru compania aeriana, care inseamna de cele mai multe ori, dar nu intotdeauna, cel mai rapid.
Poate parea contraintuitiv, imbarcarea geam, mijloc, culoar sau radurile din spate urmate de cele din fata e mai putin rapida decat imbarcarea random.
Asa incat unele companii (de obicei low cost) nu doar ca tolereaza gramada de rugby dar chiar o incurajeaza.
Bineinteles, e si o chesite culturala: De mai multe ori in SE/UK am vazut situatiile in care pilotul roaga publicul sa grabeasca imbarcarea/elibereze culoarul ca sa prinda slotul de decolare are tocmai s-a eliberat si lumea se conformeaza ca ajunge mai repede … acasa.
Cică mai nou pe Otopeni se bagă în față pe sub cordon și de către tănțicile alea cu veste albastre cu test rapid Covid-99 lei pe principiul „stați dom’le că pierde avionul”🤣🤣🤣 Păi să nu îi vaccinezi cu un șpiț în dos ? Pe testatelea 👿
Cand eram mai tanara credeam ca sunt cozile din comunism care ne-au defectat ca natie. Intre timp vad oameni tineri, care n-au prins cozile alea, taind cozile si bulucindu-se – si n-am nici o explicatie… decat ca nu i-a invatat nimeni chestiile astea elementare, ca e nepoliticos sa te bagi in fata la coada, ca e frumos sa respecti spatiul personal al oamenilor si sa nu le sufli in ceafa de la cinci centimetri… Lipsa de sapte ani de acasa, asta e. (eu mor, mor cand sta cineva la coada lipit de mine ca timbrul de scrisoare … pentru numele lui dumnezeu, lasa-ma sa respir… nici macar la bancomat nu suntem in stare, e absolut incredibil… avem o cultura a sardelei de nu ne-o mai scoate nimeni din sange; cred ca derivata din teama ca se baga altcineva in fata ta daca nu stai lipit , dar lipit , de ala din fata…). Nu ne mai facem bine.
Comentariu beton!38
Și să vezi ce, dacă nu stai lipit de ăla din față aproape întotdeauna se va băga cineva în spațiul ăla liber. Am pățit de nenumărate ori. Pe autostradă, la fel, dacă lași spațiu de trei mașini între tine și ăla din față, aproape întotdeauna se va băga cineva acolo.
Asa e , Mihai. De asta zic, nu ne mai facem bine…
Marturisesc onest ca mie mi-a luat ani de zile de eforturi constiente sa nu ma asez la o coada prea aproape de persoana din fata mea. Adica acum las spatiu decent ca asa imi vine instinctiv, dar a durat sa ajung aici, sa scap de teama aia (fie ea si justificata..) ca se baga altcineva in fata, crezand ca eu doar am venit sa admir peisajul la institutia X sau supermarketul Y….
(si imi e dor un pic de toate dambovitenismele , cald familiare oricat de enervante ar fi ; dar asta e alt subiect…)
Asta cu statul la coada lipit de ala din fata ta imi aduce aminte de o intamplare din 2008, cand eram insarcinata bine de tot cu fata cea mica: eram la o coada de 6-7 persoane la casieria de la cimitir sa platesc taxa anuala. In spatele meu o madama 65+, care se tot impingea in mine. Cu burtoiul ala nici sa vreau n-aveam unde sa ma misc, asa ca m-am intors si i-am zis: doamna, suntem la cimitir, unde va grabiti? A dat in marsarier instantaneu.
Haha! I-ai uitat pe aia de au locuri la randul 28 si urca prin fata sau au la randul 2 si urca prin spate. Bineinteles, taraind un bagaj de cabina care depaseste lejer dimensiunile stabilite. Si bine ca nu ai asistat la controlul de securitate la urcatul pe banda al unei genti masive (care se voia luata in cabina), moment in care s-a auzit un zgomot de raft de camara daramat. Pe cel de la SRI l-a umflat rasul : Ce-aveti doamna acolo ? Borcane. Nu aveti voie doamna cu sticle, borcane etc. Da’ nu-i lichid, e zacusca.
Comentariu beton!27
Nu i-am uitat, doar că de data asta n-am dat și de ei.
Bai deci am avut si experiente pozitive cu conationalii, culmea.
Zburam de la Bucuresti la Paris cu Air France, cu doamna si cu fata care avea un anisor. Si am platit loc extra 25 Euro sa stam langa usa, si mumu loc, ne-a dat ultimul rand lipit de buda, pe motiv ca daca ai copil mic nu ai voie sa stai langa usa. Si mumu bani inapoi chiar dupa ticket deschis si sunat din 6 in 6 luni la ei pana au desfiintat nr de tel la callcenteru din Romania. True story.
Dar, partea pozitiva a fost ca eram pe scaune langa un conational de al nostru un baiat mai colorat care mergea sa aduca o masina de afara. Cum fiicamea era la primul zbor, a cam miorlait tot zborul de imi era jena de oamenii din jur. Iar baiatu asta de langa noi, 2h 30 cat a durat zborul, s-a chinuit sa o distreze ca sa nu mai planga. Nici nu stiam daca doamna de langa el era cu el sau nu, ca a fost ocupat sa stea doar cu noi si sa ne ajute sa facem copilul sa se simta comfortabil.
Deci ce sa mai zic, uneori EQ tine loc si de educatie inalta si pluseaza unde nu te astepti.
Am zis sa o scriu pe asta ca prea sunt numai stiri negative aici pe blog lately :D, inclusiv vacantele sefului care afecteaza moralu’ folowerilor 😀 care tre sa m,unceasca de acasa 😀 😀 😀
Comentariu beton!42
In iunie, pe Otampeni, am avut cea mai mare dezamagire cand am stat la coada frumos. In fata mea un barbat cu un copil de 5-6 ani cu handicap, nerabdator ca un copil si neascultator dar STA LA RAND! Au venit doi cocalari( parca asa li se spune) si s-au dus in fata; nu m-am putut abtine si am facut scandal. Au plecat si dupa 5 minute au revenit cu fetzele alea de ” da-o’n p**a mea pe aia de face scandal” si au intrat iar in fata. Ceea ce m-a revoltat si m-a facut sa tip a fost ca personajul ala( singurul de fapt la ghiseu desi era o coada infernala!) le-a acceptat biletele, si le-a facut check-in ul desi eu (singura!!!) tipam la el… I-am spus ca e un imbecil atata vreme cat oameni cu copii, batrani, omul acela cu copil cu handicap, toti stau frumos la rand si el ACCEPTA pe cei ce intra in fata…se uita la mine bovin, sunt sigura ca in pasapoarte aia au bagat o hartie de 100 de lei. ..si nimeni altcineva nu a mai comentat. Am plecat dezgustata de atata nesimtire…
Comentariu beton!31
Si eu-s tare-n gura, pana o sa mi-o fur.
De ce nu oi fi plecat de pe la miorita pana acum, habar n-am. Un singur raspuns imi vine in cap, de proasta.
Comentariu beton!19
Asta e problema.
Ar putea să instituie companiile reguli și alte alea privind prioritățile la îmbarcare, cum zic @Emil și alții mai pus, atât timp cât ăla/aia care verifică bilete permite accesul, fix degeaba sunt regulile.
Raspuns pentru Sonia : plecatul iti rezolva niste probleme, dar iti creeaza alta si mai mare si asa, eterna. Ca iti place sau nu, ca imi place sau nu, avem un sentiment de apartenenta la tara si neamul asta (imbulzit, necivilizat, pe jumate analfabet functional si cum o mai fi el). Nu stiu sa explic in cuvinte, cred ca trebuie traita lipsa lui ca sa-l intelegi , dar crede-ma pe cuvant … Te trezesti intr-o zi ca nu mai ai nici un concept de „acasa”. Orice emigrant de prima generatie poate confirma, daca are curajul sa se priveasca onest in oglinda. Eu cred ca ne consolam cu totii ca le-am oferit un „acasa” mai bun copiilor nostri… (si ne luam portii mai mari sau mai mici de „acasa” care unde putem , cum ar fi pe blog la Vasilescu aici 🙂 )
Comentariu beton!19
@Cami: io m-am simțit „în sfârșit acasă” când am ajuns în Austria. Acum merg în România doar dacă-i neaparată nevoie (cum a fost anul ăsta pentru a-mi reînnoi C.I. și pașaportul). 10 ani nu mai am treabă, dar sper că-ntre timp să-mi iau cetățenia austriacă. Nu simt deloc lipsa agitației, prostiei și mizeriei românești. Io nu spun că România n-are și părți faine, dar alea-s infime.
@ john temple : sper sa te tina luna / anii de miere. Pe mine m-a izbit dupa ceva ani, sentimentul de dezradacinare. Iar sotul meu e plecat din tara de 25 de ani , a trait practic in US toata viata lui adulta, si impartaseste acelasi sentiment. Imi e greu sa descriu exact despre ce vorbesc – nu e dor de tara, n-am mai fost din 2016 si nici nu pot sa zic ca mi-e dor. E pur si simplu o stare de apartenenta, pe care nu o mai am (n-are legatura cu cetatenia sau cu situatia socio-economica sau cu gradul de integrare in comunitate ; pe hartie suntem foarte americani ; dar eu tot am un of pe suflet, care parca se adanceste cu varsta…).
Comentariu beton!16
Ce mă enervează pe mine rău ,da rău de tot ,e lipsa de reacție a celor care trebuie sa se ocupe de ordine în instituții ! Că de tăcut ,eu nu tac . Și ce bine te simți când și.o ia un ceafălată la muie ! Dar și când „câștigă ” cu acordul tacit al tuturor , ce mic și umil te simți !
Comentariu beton!20
@oviwan, exact asa m-am simtit si eu pentru ca am fost singura care s-a certat la randul ala…Problema e ca m-am dezobisnuit, dupa 20 de ani „afara” si ma sufoc atunci cand vad nesimtire. Zaventem sau Charleroi(aeroport national sau unul mic) nici un angajat nu ar servi pe cineva care nu a stat la rand…
Mda … la noi pă Belgia 🤣🤣🤣 … cum ar zice un preten d’al meu : mai mereți mă-n plm cu vicilizația voastră 🤪
„… După care aceiași oameni intră la toaletă și nu încuie ușa…”
Asta e la ordinea zilei prin toaletele magazinelor din Romania. Mi s-a intamplat, nu o data, sa vad usa neincuiata si… neinchisa (era intredeschisa). Inauntru, musteriul care isi facea treaba si care urla ca de ce intri peste el. El crezand ca-i la buda lui de acasa fara sa inchida si sa incuie usa.
Astia ar merita niste bate pe spinare.
Creca era doar foarte increzator in puterea lui de a-si marca teritoriul ocupat doar cu ajutorul unor stimuli auditivi si olfactivi suficient de puternici…
Am zburat anu asta de 4 ori cu LC pline de nemti. APLAUDA si astia de anu asta. Nu.NU! Nu erau roamani, erau nemti sau olandezi.
Suntem deja departe. Dar ,,departe celălalt”: departe de civilizaţie. Şi pare că ne îndepărtăm tot mai mult pe zi ce trece, în loc să o luăm în sens invers ca să ajungem la departe ăla din titlul tău.
Ca o oază de speranţă, zilele trecute eram, doar eu şi un copil de vreo 12-13 ani, la casa la magazinul din cartier. El avea doar 2 îngheţate de plătit şi i-am zis să treacă în faţa mea. A scuturat energic din cap şi a spus: ,,nu, mulţumesc, stau la rând!”.
Comentariu beton!36
Io nu-s cu avioane și fonfleuri, da’ cum nu mai conduc decât arar din cauză de trafic imposibil, mă bag la tren. Pe lângă îmbulzeli, înghionteli, întârzieri și alte alea, lucruri ce denotă o super civilizație, pe mine mă intrigă plăcerea românului de a mânca pe oriunde. Nici nu te așezi bine pe scaun și jbam, toată lumea începe să morfolească, sandvișuri, patiserie, covrigi, shaorme, cartofi prăjiți, zici că nu au mai mâncat de un secol. Te simți și prost că tu așa ca saraķul nu ai nimic de ronțăit la tine, că nu te-ai gândit că ptr 3 ore îți trebuie ceva sau pur și simplu nu îți este foame. Civilizat e să să îți agăți o desagă de gât, plină cu de toate, că doar călătorești cu picnicul, nu cu trenul.
Comentariu beton!47
@Mona: și-n Austria se mănâncă pe tren. Nu contează că-i local sau regional.
Deci mâncarea și trenurile fac „masă bună”.
@John Temple,
Păi nu i-am civilizat noi și pe habsburgii ăștia? :)))
@Mona: am observat că McD e foarte popular în tren. 😀
I feel you bro. Acum câteva zile am avut ghinionul sa nimeresc într-un zbor overbooked și sa fiu pus în stand by pana vad ei dacă mai au locuri în avion. Asa ca o ora si ceva am stat lângă biroul de checkin așteptând vesti și observând oamenii de la coada:
1) Incredibil de mulți oameni fără PLF, chiar dacă Wizz a trimis vreo 2 emailuri înaintea zborului. Noroc ca îl poți completa pe telefon și e valabil instant.
2) Din cei fără PLF o buna parte nu erau în stare sa completeze formularul vieții.
3) Pățit exact aceeași chestie la toaleta.
4) Au mai fost încă 2 familii puse în stand by și s-au pus pe făcut scandal „cum e posibil asa ceva? Eu mi-am luat bilet de acum 10 ani. Hai Maricico la avion ca vedem noi. Doar la romani se întâmplă asta”. Săracă tipa de la birou le-a explicat de vreo 3 ori cu calm ca ea nu are nicio vina și ca trebuie sa mai aștepte puțin pana vad câte locuri mai sunt libere. Eu am deschis frumos site-ul cu drepturile pasagerilor, am verificat ce zboruri mai sunt în acea zi și am fost Zen de când mi-am dat seama ca cei 250 de euro compensație îmi acoperă costul altui zbor și o noapte de cazare. După ce s-a clarificat treaba și au mai găsit niște locuri, ghici cui au oferit întâi locuri între cei calmi și cei puși pe scandal?
Cui?
Celor puși pe scandal.
Stai, stai un pic, cum adică „hai Maricico la avion și vedem noi”?!
Ce credeau că fac, se postează la scara avionului și numără câți urcă?!
Se urcă-n avion ca-n rata de Cocârlați și așteaptă să se așeze toți pe scaune sau cum?!
Înțeleg iritarea, la naiba, e complicat să pierzi avionului, îți dă peste cap tot, dar își imaginează că sunt în tren „ne suim, stăm în picioare până la Ploiești, acolo sigur coboară câțiva și găsim și noi locuri”.
Efectiv nu reușesc să înțeleg genul de gândire pe care îl presupune „hai Maricico la avion și vedem noi”.
Și asta o spune un om care în copilărie a călătorit la vagonul de marfă, pe lada cu purcei, că-n vagoanele pt călători nu mai era loc nici în buzi.
Eu ii înțeleg aici pe cei care au făcut scandal. Pățit overbooking acum hă hăt ani, am fost revoltată, dar pașnică. 400 eur compensație, de parcă poți compensa cele vreo 7 ore întârziere și disconfortul unei escale prin Paris. Niște nemernici KLM. N-aș mai accepta acum așa ușor stand by-ul, chiar și de-ar fi să iasă super scandal.
@pepeman @solandi: După ce tipa de la ghișeu a primit confirmarea de primele locuri mi-a făcut semn discret sa ii dau buletinul în timp ce ceilalți erau încă prea agitați.
@Ady: și eu încerc sa îmi imaginez ce voiau sa facă. Doar am auzit „le arătăm rezervarea și trebuie sa ne lase”. Nu știu ce s-a întâmplat între timp dar după vreo 5 minute erau înapoi.
@Anduta: da, e nasol sa fi pus în stand-by și sa îți dea planurile peste cap. Compensația aia poate (sau nu) sa îți aline suferință. Ideea e ca făcând scandal nu rezolvi absolut nimic și mai bine îți folosești energia aia sa cauți alternative.
Ce ma mirase și mai tare la situație e ca oamenii aia aveau abilitati de adaptare 0. Le-am zis ca au un zbor 3 ore mai târziu către un aeroport la 1-2 ore distanta cu trenul de destinația inițială ce rezulta in total la 6 ore întârziere (not great, not terrible). Răspunsul lor a fost ca eu au mașina în primul aeroport și ca nu au cum sa ajungă acolo fără mașina 🤦🏼♀️🤦🏼♂️🤦🏽♀️🤦
@Anduta: și dacă nu accepți standby ul ce faci? Stai în picioare pana la următoarea stație și vezi acolo dacă se mai eliberează un loc?
Ce-aș face? Bun exercițiu de gândire. Păi, în primul rând, i-aș arunca ”mesagerului” fix la picioare banii/cardul/voucher-ul sau ce se dă în astfel de situații celor puși în stand by. După care aș cere explicații și aș înregistra, poate chiar video. Să fie. Ba nu, aș merge pe transparență totală, să fie frumos, elegant: aș face un live pe social media, explicând ce tocmai se întâmplă/s-a întâmplat, din punctul meu de vedere. Respectiv pișare planificată și intenționată a companiei aeriene pe anumiți clienți, selectați Dumnezeu știe cum. (Bine, aș vorbi frumos, nu așa cu pișat și din astea). Aș înfiera această practică meschină, de a încasa bani pe mai multe locuri decât ai în avion și de a-ți bate joc apoi de cei rămași pe dinafară, umilindu-i cu ”compensație”. Era cât pe ce să mi se întâmple din nou, acum ceva ani, pe aeroportul din Creta. Zbor over booked, dar am fost întrebați dacă dorim să renunțăm la locurile noastre și să luăm un zbor a doua zi. Casă, masă pe banii companiei, nu ne-ar fi displăcut o prelungire a vacanței. Dar am refuzat, totuși, ne încurca alte planuri. Și eu una am apreciat nespus abordarea. Orice altă abordare mi se pare acum că nu trebuie ignorată. După care m-aș ocupa frumos de partea cu alternativele. După care, în tihnă, m-aș ocupa de partea legală a situației, pentru singura compensație acceptabilă.
Am lucrat 12 ani pe Otopeni la check-in, pentru majoritatea companiilor de linie dar și unele low-cost. Există o explicație pentru overbooking și este perfect legal, și anume că sunt statistici care justifică asta, fiind mulți no-show la alte curse. În principiu rămân pe jos cei care nu au loc rezervat sau check-in online. Uneori se caută voluntari sau e pe regula: ultimul venit, ultimul rămas. Am văzut și auzit multe în acești ani, a fost un job foarte mișto dar prost plătit, iar programul….mi-a nenorocit sănătatea.
Ceva muște pe căciulă ?
Hă?
motto:
ca românu’ nu-i niciunul
unde-s doi, putea fi unu’…
primo, ami cer skuze pentru lipsa de pe cîmpii vasilescieni da’ ieri mi-a fost rău de la vin; vin din concediu…
în rîndu bemic, nu cred că ne facem bine curînd, și vă dau două exemple:
nevasta plecată în țara frîncilor, cu autocar confort redus (ceva ansamblu folcloric, ea traducătoare), io plecat cu dubița în poland; zic să ne-ntîlnim la wien, să merem împreună acasă; așa că, trec în slovacia și văd pe hartă ceva vamă d’aia in the middle of nowhere; bineînțeles că (îs 14-15 ani de atunci) m-am rătăcit, pe niște dealuri împădurite; taman mă gîndeam să dau drumu la 3G, pe roaming, să văd cum se numea locul ăla de înțărcat prunci de drac, cînd… apare; un tinerel, blond, ochelari Lennon, o salopetă care cîndva avusese o culoare (probabil) și un tractor… băi, vă jur, pe spate cu roți d-alea doar din metal; am zis că m-am întors în timp; în 1930, mai exact; și cu singurul neuron intact, bălmăjeam ceva la el: granicja, ostereih, pomoj…
și aud cea mai de oxford engleză ever:
– do you speak English?
cred că începuse să-mi curgă din gură sau arătam de parcă tocmai suferisem un AVC, că tînărul holbează ochii și repetă, mai blînd:
– d o y o u s p e a k…
anfa, m-a scos la liman, am ajuns în OMV-ul ăla mare de lîngă viena însă tot drumul am trăit o senzație de rușine pentru faza de mai sus; dacă (eu) am trăit în semisălbăticie, un tip în salopetă, cu un tractor, nu poate vorbi vreo limbă de circulație, darămite să fie un student la psihologie, cum s-a dovedit a fi al meu (în elveția, încă!)
la oemve aveam de stat vreo 5-6 ore; colegii de parcare, doi băieți din brașov, camionagii, m-au invitat la o pălincă; am declinat pălinca (voiam să ajungem la oradea) dar am acceptat invitația; așa am aflat „ce oamini faini îs enlejii ăștia, dom’ne! cum te văd cu numere străine, gata, îți fac semn să treci, mai ales că ai volanu-n partea ailaltă… într-un giratoriu mic, dintr-un sătuc, unu’ s-a dat jos și a blocat circulația, să pot trece eu…” băieții s-au dus la somn, eu să mă bărbieresc, la baie; și cum mă spumuiam io cu sîrg în baia aia mare, de la subsol, cu dușuri, începe scandalu’! femeile de serviciu (una strîngînd prosoape și săpun de prin baie, alta ascunzînd farfurioarele cu monede):
– rumanien! rumanien!
n-apuc să gîndesc „futu-vă-n… de naziste!”, că-n baie s-a revărsat o companie de compatrioți; toți odată! în mijlocul lor, o femeie tînără, de la țară…
– făăă, ci cauți aiciiiaaaa?!
– păăăăi, n-ăi zîs să merg la baie, uăi?
– făăă!!! aicia-i di bărbațî!!!
mă rog, s-a lămurit situația, eu mi-am terminat treaba, urc;
sus, la magazin și restaurant… nu știu ce cuvînt ar descrie situația; „haos” e… pantaloni scurți; austriecii, cu inimile cît un purice, asistau siderați la urletul ăla generalizat
– uăăăi, da’ ci prețuri au aișteaaaa!!!
– io-ti ci ciucalatîîî!!!
– „voi pi undi ățî intrat?” striga una la prietenii aflați deja în dreptul caselor de marcat, în timp ce izbea compulsiv turnichetul blocat, de ieșire; „ei, lasî cî m-oi descurca io”, și, zbang, în patru labe, tîrîș pe sub turnichet, hop, în magazin…
mi-am făcut cruce și am plecat să mă ascund în mașină, nu înainte de a-mi cere scuze, în gînd, de la cele 2 îngrijitoare…
păi, cînd ai fost deja de cîteva ori „afară”, ai și 2-3 kile de „mălai” și lanț de jmecher, te mai face pe tine un cordon? ăla-i pentru „fraeri”, băjeții și duamnele n-are voie să stea la rînd, cu pwlimea…
Comentariu beton!36
PS ca să fiu cinstit, există si reversul medaliei; rar, dar există;
știu un tip venit de la coada vacii (la propriu) într-un domeniu unde se lucrează cu zecimea de milimetru; și-a construit un utilaj (i-a luat 15 ani) iar acum lucrează pentru el și facturează 2-4k euro în 2 zile de muncă…
și tipul ăsta îmi zice la un momentdat „oricum, trebuie să fii un pic deștept ca să-ți dai seama cît de prost esți…”
Comentariu beton!35
Eu am zburat de pe Otopeni spre Viena miercuri dimineață pe la 06. A fost civilizat. La ghișeele de check-in era o singură coadă și când îți venea rândul te duceai la ghișeul care se elibera. (Același stil de stat la coadă și când am zburat spre Creta cu o săptămână înainte). În niciuna dintre dăți nu m-a by-passat nimeni, nici la check-in, nici la controlul de bagaje/pașapoarte. A mers totul super rapid. Deci experiențe pozitive (mai puțin show-ul clasic cu conaționali înfipți unul în altul la poartă să nu care cumva să plece avionul fără ei😁).
În avion de asemenea clasicele sărit în picioare de cum a aterizat și scos bagajele de sus și aplaudatul (charter Creta). Pe zborul de Viena erau majoritatea străini, așa că a fost liniște.
Concluzie finală: Da, mai e mult până departe..
Da da… La intoarcere oameni care nu aveau dovada ca au facut vaccin ok inteleg nu vrei sa fii cipat.. Dar nu aveau macar nici un test… Si cu gura mare la angajatul DSP… In rest aplauze, loc ocupat de o familie întreaga am înțeles situația nu sunt absurd,apa netrasa la baie..
Boss, tu vorbești de PLF când sunt români care pleacă în vacanțe în afara țării dar nu știu ce este o adresă de email sau cum se face un cont pe baza acelei adrese.
Da, șef, știu. Dar mă gândeam că în cazul călătoriilor cu avionul scade procentul de analfabeți digital.
https://www.facebook.com/bogdan.b.radulescu/posts/10161217528773098
Scuze de link dar am zis că poate îl ratezi pe jegos.
Gizăs fucking craist! Ce mizerie împuțită.
WTF! Chiar nu ma asteptam la asa ceva de la el. Surprize, surprize, cam asa a decurs pandemia asta… 🙁
Ăla nu-i vibratoru’ nevestei? 😀 😀 😀
Să dea naiba… citesc comentariile pe aici și mă crucesc. Mă nene, am zburat și eu de vreo câteva ori cu low costu’, dar eu nu am pățit în viața mea așa ceva ce povestiți voi pe aici. Ce citesc pe aici pare desprins din rata aia obosită de Cocârjații din Deal, știți voi aia unde îți lași sacoșa de plastic la 1 leu sau o bluză de trening pentru a ocupa două locuri!
Bine, eu am zburat mereu light și de fiecare dată am avut bagaj de cală. M-am îmbarcat ultimul în avion deci nu am avut treabă cu coada… Loc îmi iau mereu în față și la culoar… deci nu am deranjat pe nimeni. În plus am niște căști, care au un NC decent…
Sunt tot felul de persoane necivilizate, bine că nu erau români.😀
Avem 50% din populatie analfabeta functional.Daca adaugi si pe cei fara cei 7 ani da acasa…Ce te mai miri atunci?
In una din cursele low cost spre / dinspre Turcia am avut revelația ca suntem unii dintre cei mai cretini și indisciplinați pasageri aerieni. Dacă nu om fi chiar primii la aceasta categorie . Păcat . Ne dau clasa mulți alții , considerați in urma noastră.
Sunt de acord cu ceea ce ai relatat,mai putin ultima parte.
Eu sunt printre pasagerii care nu au reusit sa urce in avionul pt care avea biletul cumparat cu 2 luni inainte si nu pt ca nu as fi avut toate documentele necesare inclus check in online,ci pt ca era o singura angajata pt facturarea a trei curse cu o diferenta de 15 minute.
Si cum doar in Romania se poate intampla, odata ajunsa la ghiseu pt a factura valiza de cala,ne a zis sa o luam la fuga cu bagaje cu tot si poate avem noroc sa urcam in avion.
Si ne punem ca nebunii sa alergam cu copii si valize prin tot aeroportul,sa aruncam tot ce era lichid ,ca doar acum valizele de cala erau considerate bagaj de mana, cu niciun angajat competent de a raspunde intrebarilor,sa vedem cum zboara avionul in fata noastra.
Fara explicatii,fara solutii,doar cu jandarmeria pe langa noi ca sa nu ne agitam prea mult.
Asa ca , am ramas peste 100 de pasageri de la cele trei zboruri,ca prosti in aeroport dupa o coada si o cursa infernale.
Stii ce e cel mai trist? Ca aceste „specimene” nu citesc ce ai scris tu aici si chiar daca o fac, cuvintele tale vor trece pe langa ei ca frunzele in vant.
Exmple de nesimtire in Romania sunt mii (daca nu chiar milioane).
Trist, dar „csf”? – asta ca sa termin intr-o nota mai amuzanta
Faza cu trasul de usa toaletei ma scoate din minti. Eu cred ca o fac special ca sa iesi mai repede. Unii continua si in momentul in care strigi ca e ocupat in 3 limbi. Incredibil!
Ieri am venit din Creta. In așteptarea îmbarcării, acolo la greci, vine angajatul Ryanair si anunță in microfon ca lumea să ia loc fiindcă avionul a avut întârziere la plecare din Buc si va mai dura 20 de minute până începe imbarcarea. La un semn parca, 99% dintre cei dr față s-au ridicat si au format o linie pe vreo 10 randuri asa, buluciti in fata ghișeului in timp ce omul încerca sa explice ca nu se imbarca acum. Apoi a pelcat evident. A început romanu sa se agite, toți dubioșii dând din umeri si încercând sa afle din față și din spatele lor, ce se întâmplă, ca a plecat nesimțitul! Kafka, jur.
A trecut asta si am zburat si ajuns chiar la ora de pe bilet. Moment in care s-a aplaudat cu patos si apoi s-au bulucit la loc pe scara aia rulantă.
Apoi s-au mai bulucit o dată, la vamă unde nu aveau formulare și se tot adunau precum niște găini amețite, ciudat, pentru ca era întoarcerea in țară și ai fi zis că trecuseră deja prin acelasi proces.
Dar, overall, am experimentat low cost intre New Delhi si Kuala Lumpur, nenicule ai impresia că ești într-o rată, undeva orin Cambodgia, comparativ cu ai noștrii, e o experiență in sine.
Da boss ,da’ la noi se face învățământ obligatoriu , sa ne educe …
Acum doi ani, aterizarea cursei wizz între Dortmund și Iași. Cum a atins avionul pista cu roțile au început pasagerii să aplaude. Moment în care individul din spatele meu, având telefonul la ureche deja de câteva minute, începe să vocifereze superior: „băă, doar o nație ca a noastră poate să aplaude când aterizează. Români, mă!”
Nu m-am putut abține și am zis, ca pentru mine „și tot românii sunt ăia în stare să vorbească la telefon în timp ce avionul încă se mișcă.”
S-a făcut că nu m-a auzit și s-a întors la convorbirea lui, în timp ce se ridica de pe scaun…