Dragii mei, a venit momentul să vorbim despre un subiect pe care mulți dintre noi l-am vrea trecut cu vederea, dar, din păcate, el există și nu putem să ne prefacem la infinit că nu știm despre ce e vorba: infidelitatea în cuplu. Ce? V-a crescut un pic pulsul? Asta e, trebuie să mai atingem și genul ăsta de subiecte.
Eram copil când m-am lovit prima oară de fenomenul ăsta, dar după-amiaza aia mi-a rămas adânc întipărită în memorie, nimeni și nimic n-o mai poate clinti.
Era o zi din aia care nu anunță absolut nimic deosebit, când s-a apucat maică-mea să facă ordine în dulapul lui taică-meu. Mai punea hainele pe căprării, le mai lua pe cele care i se păreau purtate mai mult decât era cazul și le punea la spălat, d-astea cum făceau mamele din copilăriile noastre.
Eu, probabil citeam sau frecam menta la fel de constructiv, altfel aș fi fost pe-afară, la joacă, la ora aia, când deodată o aud pe mama:
– Mihai, ia vino să vezi ceva.
M-am dus, că ce era să și fac. Maică-mea avea în mâini o geacă de-ale lui taică-meu, pe care se pregătea s-o bage în mașina de spălat. Evident, înainte de asta a căutat prin totate buzunarele, că doar nu pui hainele la spălat așa oricum. Doar că geaca avea un buzunar din ăla pe umăr, cu fermoar. Buzunar care la o primă vedere părea cam umflat, prin urmare mama a aruncat un ochi și acolo.
Nu mică i-a fost mirarea când a scos un sul de bancnote din alea albastre de-o sută, cu Bălcescu pe ele. Le-a numărat, că vorba aia, numeri banii și când îi găsești pe stradă, darămite în buzunar la bărbatu-tău. Erau nici mai mult nici mai puțin de 8000 de lei. Nu știu ce vă spune vouă suma asta, dar more or less era comparabilă cu ce e în ziua de azi, tot echivalentul a vreo două salarii.
Bietul taică-meu n-avea idee ce-l așteaptă acasă când a venit senin ca o floricică de pe unde fusese plecat. Ce-i cu banii ăștia? De unde au apărut De ce-i ascunzi de mine? Au fost câteva dintre cele mai cuminți întrebări ale maică-mii. Prins la înghesuială, până la urmă ăl bătrân a recunoscut: avea salariul un pic mai mare decât știa maică-mea. Diferența, despre care nu știa nimeni nimic, o punea deoparte, ca să aibă bani pentru diversele reparații inopinate care mai apăreau de făcut la mașină. (Aici avea dreptate, că bătrâna noastră Dacie 1300 cam era o aspiratoare de bani). Tot ce apucase să strângă se afla acum în sulul ăla care acum își aștepta soarta în mâinile maică-mii.
Până la urmă, aflată probabil în toane bune, maică-mea i-a dat banii înapoi, nu înainte să mai lovească o dată subtil:
– Ai fi putut să-mi spui de ei, că doar nu-ți luam eu banii de mașină.
Iar asta, dragii mei, poartă numele de „infidelitate financiară”, adică bani cheltuiți fără știrea partenerului.
Dacă vă sună cunoscut, well, s-ar putea să vă sune și pentru că aproape două treimi dintre românii cu vârsta până în 40 de ani, care sunt într-o relație, au cheltuit cel puțin o dată în ultimul an bani fără știrea partenerului. Românii, indiferent de sex, ascund în mod constant unele cheltuieli pe care le fac, cei mai predispuși la acest gest fiind bărbații. Astfel, 6 din 10 bărbați au răspuns afirmativ la întrebarea „ați cheltuit bani fără știrea partenerului în ultimul an?”.
Dar nici femeile nu s-au lăsat mai prejos, aproape jumătate dintre ele dovedindu-se, la rândul lor, ,,infidele financiar’’. N-o spun eu, o spune primul studiu, despre infidelitatea financiară, făcut vreodată în România, la inițiativa celor de la Provident.
Băi, de ce să mint, de-a lungul timpului am avut și eu puși deoparte bani pentru suflețelul meu, bani despre care nu mai știa absolut nimeni, așa că m-am uitat extrem de interesat peste rezultatele studiului. Unele dintre ele sunt foarte-foarte interesante. Adică astea:
➡️ Deși aproape 85% dintre cuplurile din România își pun laolaltă veniturile lunare, când vine vorba despre cheltuieli „secrete”, avem parte un preafrumos procent de 56%.
➡️ 23% dintre repondenți au motivat infidelitatea financiară prin teama că partenerul nu ar aproba cheltuiala secretă
➡️ Tot teama, de ceartă sau chiar de despărțire, îi determină pe 13% dintre români să-și ascundă cheltuielile de partener
➡️ Pe ce se duc cei mai mulți bani cheltuiți fără știrea partenerului? Bărbații: alcool și țigări, electronice și electrocasnice, ieșiri în oraș și jocuri de noroc sau video. Femeile: cosmetice, îmbrăcăminte și încălțăminte, lucruri pentru copii.
Dar cea mai tare concluzie mi se pare, de departe, asta:
➡️ 42% dintre români spun că DAE se numără printre cele mai importante trei aspecte de care țin cont atunci când iau un împrumut. Cu toate astea, 21% dintre cei chestionați au declarat că habar nu au ce este DAE, iar alți 44% doar au impresia că știu ce este.
Well, ca să eliminăm o dată pentru totdeauna această necunoscută din viețile noastre, aveți mai jos un scurt video din care și un copil de șase ani ar putea înțelege ce este DAE (dobânda anuală efectivă) și cu ce se mănâncă ea. Plus toate rezultatele studiului aici.
Iar acum, ca să încheiem ziua în glorie, ia ziceți-i voi lu’ fratele vostru dacă ați fost vreodată infideli finaciar. Iar dacă răspunsul este DA, care e cea mai mare sumă pe care ați cheltuit-o?
Ca să vă încurajez, v-o zic eu pe-a mea: aproape 400 de euro. Bani dați pe-un bilet de avion către un oraș unde se juca o finală de UEFA Champions League la care trebuia musai să ajung, nu de alta, dar aveam deja bilet la meci. Am zis acasă c-am dat în jur de 100 de euro pe zbor, dar el fusese un pic peste 500.
Textul de astăzi este scris în colaborare cu Provident care-și dorește fidelitate și transparență în toate relațiile, cu atât mai mult în cele contractuale.
Clickbait ? 😋
Comentariu beton!24
Dă ce?
Ce titlu e ăsta, dom’le dragă? Păi se poate ? Mă luase cu transpirații 🤪 Zic în sinea mea … ce sursă de inspirație o fii având MV !? Până la urmă m-am liniștit, era Provident 😷
A: Da. 10k. În rest … nu intru în detalii 🤭
Comentariu beton!24
Da’ tot despre infidelitate e vorba. 🤭
Merge si clickbaitul daca e pentru promovare, sa nu cautam nod in papura. Tin minte ca era unul mai ofuscat pe aici legat de ce credea el ca-i reclama mascata. I s-a raspuns cu iritare, si pe buna dreptate, ca asa ceva este imposibil, existand marcaje speciale pentru categoriile astea de articole. Caci chiar exista. Cred ca si acest articol poate intra la una din acele categorii. La un moment dat, ca nu-i bai.
@ventidius, articolul este asignat categoriei „Promo” care este vizibilă, gen o poți vedea înainte să te apuci să-l citești.
Cand am scris eu comentariul era inca la categoria „Din jurul meu”. Ma bucur ca mi-ai acceptat sugestia.
@ventidius, era din greșeală, toate advertorialele de pe acest blog sunt asignate categoriei Promo. Până la urmă, nu am nimic de ascuns, nu?
Sunt ferm convins ca asa si trebuie sa fie. De asta ti-am si atras atentia. In felul meu.
Am avut un algoritm de împărțit cheltuielile casei, așa că fiecare dintre noi avea bani pentru cheltuieli proprii. Totuși uneori mai întreba cât am dat pe o chestie și ziceam „nu vrei să știi”.
În schimb am fost la un concert cu fiica mea și nu am vrut să îi spun cât am dat pe bilete.
Provident? No, thanks. Toți care au avut rate la ei au spus că a fost cel mai stresant împrumut.
Comentariu beton!31
Păi, da, normal c-a fost stresant, că doar n-au știut de la început că trebuie să mai și dea banii înapoi. Plus că nici nu știau cât au de dat, luau împrumutul așa în orb, nu? Băi, asta e exact ca la ăia care se așază la restaurant, se uită în meniu, comandă, după care se plâng că e scump.
Da’ nu sări aşa, oamenii care mi-au spus asta, au comparat cu ALTE credite luate de ei.
Comentariu beton!27
Să înțeleg că are Provident niște credite pe care nu știi că le faci? Te trezești că ești dator și nici măcar nu știi cât ai rata? Că nu mă prind.
@Gabil vrea să spună că suma rambursată în cazul împrumutului de la provident a fost mult mai mare decît în cazul unui credit bancar sau credit furnizor; da, este adevărat însă provident își asumă riscuri pe care instituțiile bancare nu vor/pot să și le asume; cum o parte din dobîndă servește la acoperirea riscului, în cazul unui risc mai mare, este de așteptat o dobîndă mai mare, nu?
sau, dacă-ți place adrenalina, există varianta cămătarilor…daaar…
îți sîngerează gingiile? nu mai împrumuta de la cămătari…
Se dezbate încă. Ce zici?19
@costicămusulmanu, eu știu exact ce-a vrut să spună @GabiI. Doar ziceam că împrumuturile alea s-au făcut în deplină cunoștință de cauză. Când cineva a decis că vrea să ia un împrumut de la Provident știe de la început câți bani are de dat înapoi și ce valoare are rata lunară. Nu e ca și cum se trezește după ce a luat împrumutul că are de rambursat alte sume.
În plus au fost niște situații în care agenții care ridicau banii de la clienți nu i-au depus și s-au dat puțin dispăruți, a fost un scandal acum ceva timp, sper să se fi rezolvat aspectul ăsta între timp.
Comentariu beton!22
@Vasilescu, și ce sari, bre, așa la gîtu’ nieu? vezi că io-s nevricos șî ma spariu răpidi…
dar nu, nu ai dreptate, alegerea nu se face, de către cei care se plîng ulterior, în cunoștință de cauză; la provident apelezi cînd ai de făcut o cheltuială urgentă iar problema pe care o ai de rezolvat îți ocupă toți mega de RAM, nu mai procesezi informația; iar dacă te duci la cetelem, vorbește aia ca televizorul led de 102 pe care îl visezi tu, îți trece totul pe lîngă urechi…
„Vasilică, s-a terminat mîncarea pentru peștișori!” asta s-a auzit în amfiteatru și toți am ridicat pixurile pe la „vasi” și am belit ochii la prof…
dacă vă dictam „identificarea nevoii de cumpărare” nimeni nu și-ar mai aminti cursul ăsta, a zis profu de „studiul pieții și comportamentul consumatorului”…
și, uite așa îmi aduc aminte chiar după mai bine de douăzeci de ani de cele 5 etape ale procesului de cumpărare conștientă; în mod normal, un cumpărător needucat arde etapele II și III (căutarea informațiilor, respectiv evaluarea alternativelor), ajunge la IV imediat (achiziționarea) dar aproape niciodată la V (evaluarea post-cumpărare)…
după care face spume pe bloguri
Comentariu beton!30
@costică, n-am sărit, bre, ce-ai.
Da, nu suntem perfecți. Dar facem toate eforturile să îmbunătățim procesele și procedurile de verificare, astfel încât să reducem genul acesta de incidente. Am minți dacă am spune că ne iese întotdeauna. Iată, anul acesta am identificat nereguli la 54 de agenți, cu o valoare totală de 74.000 de lei. Și nu sunt bani pe care îi pierd clienții, ci este suma înregistrată ca prejudiciu pentru noi, Provident, pe care nu o recuperăm de la clienți, ci de la agenți. Evident, niciunul dintre agenții implicați în fraude nu mai lucrează cu noi. Oricât de mici ar fi fost ele. Au fost situații în care a trebuit să ne despărțim de o agentă care luase fără să spună câteva zeci de lei din banii companiei ca să își ducă nepoata la o cofetărie (too much? De adevarat, e adevarat). Pentru că atunci când vine vorba de reguli, nu pot exista excepții. Și încă ceva, aproape toate neregulile de acest fel sunt descoperite de noi. Noi le sesizăm la autorități, noi facem investigații și dăm autorităților cât mai multe informații care să ajute în anchete. Acolo unde este cazul. Așa ajungem la un procent de 0,14% contracte cu nereguli din totalul contractelor active din acest an. Dacă vreți să vedeți și mai multe despre noi, intrați aici: http://www.provident.ro/transparent – se numește transparent cu un motiv 😊
Io am pus banii pe masă-n ambele cazuri. De față cu ele îmi luam și eu „bani de buzunar” că doar nu era să umblu-n „curu’ gol”.
Cheltuielile mele „secrete” s-au rezumat la o nouă pereche de mănuși, echipament de sală sau mici atenții pentru ele (mai o grisină, mai o măslină, mai o buruiană :D).
Ce fel de mănuși?Ghinturele/ciapacioange ?
@HM: mănuși pentru sala de forță. 😀
Buruiană e „doamna”aia !?
@oviwan: LOL. „Buruiană” adicătelea flori.
Un subiect delicat pentru cei care citesc blogul tau impreuna cu jumatatile lor
Dacă e vorba de suma acumulată în decursul a câțiva ani de căsnicie(câțiva de pe aici au mulți ani de casnicie) e greu de calculat, dacă e vorba despre suma maximă cheltuită odată e dupa câtă memorie îsi alocă fiecare in privința asta, pentru că vrem nu vrem avem lucruri pe care nu vrem sa rămâna in memoria noastră, in ce mă privește cred ca in jur de 2000€ însă nu sunt sigur, suma aia mi-a rămas mai proaspătă parcă în memorie
„Bărbații: alcool și țigări, electronice și electrocasnice, ieșiri în oraș și jocuri de noroc sau video.” Nu înțeleg primele 4 categorii de articole. Adică „jumătatea” nu știe că bei sau fumezi? O faci pe ascuns ca în liceu? Electrocasnice? Cumperi pe ascuns un frigider sau un tv? Și ce faci cu ele, le ascunzi în garaj sau la părinți în debara? Îți iei alt telefon, dar păstrezi husa de la cel vechi ca să nu se prindă partenerul? Ce fel de relație e aia?🤣🤣
Ca să răspund la întrebare: nu. Adică eu nu consider infidelitate financiară faptul că bag 5 lei pe un bilet la pariuri sau 20 de lei pe un pachet cu hunt gear și training speedups în nu știu ce joc online fără să o anunț. Știe care îmi sunt țicnelile, vorbim despre ele, și știe că nu depășesc anumite limite. Și eu la fel despre ea.
Avem banii la comun (mă rog, pe carduri diferite, că doar n-om sta să-i transferăm dintr-o parte în alta) și amândoi avem acces la ei. Venitul meu este mai mult pentru chestiile curente sau care necesită plată cu cash, al ei merge pe cheltuielile mari gen rate, obiecte scumpe (dar necesare 😜) etc. De obicei ne consultăm când avem de cheltuit sume mari sau când avem de luat chestii care privesc casa sau copiii. Nu există „banii mei” și „banii tăi”. Care iese pe ușă (virtual sau fizic) înșfacă ce card sau cash îi pică la mână și aia e. Oricum, soția e mintea limpede în treaba cu finanțele, că eu sunt cam paralel și iresponsabil. 🤣
Nu ne cerem voie unul altuia să cumpărăm ceva, eventual doar ne consultăm. Dar ne cunoaștem prea bine și suntem conștienți de faptul că partenerul va observa o modificare în finanțele familiei, în obiceiurile de consum sau prin casă. Deci nu înțeleg treaba cu ascunsul de celălalt.
Știu că există și asemenea cupluri care își împart și ultimul leu sau care cumpără pe ascuns chestii. Nu am nici o părere despre asta, nu știu dacă e rău sau bine, știu doar că noi nu facem așa.
Comentariu beton!51
Ai să râzi @Ioane, dar io n-am inventat povestea cu „banii de mașină”. Bietul taică-meu, cât mișto s-a făcut de el, în casă, ani de zile. Și câte cupluri sunt așa și azi.
Man, avem în anturaj niște prieteni. Au fost căsătoriți vreo 10 ani, au copii împreună. Relația lor financiară era ceva de genul: „Vezi că ai să-mi dai 20 lei de ieri, de când ți-am luat un pachet de țigări.” „Plătești tu acum masa și pentru mine și îți dau eu banii acasă, că n-am portofelul la mine? ” etc. Jur că nu reușeam să înțeleg cum funcționau oamenii ăia așa. Au divorțat între timp, probabil prea multă independență financiară strică. Glumesc! 🤣🤣
Comentariu beton!24
Glumești tu, dar nu ești departe de adevăr. Aia nu e relație, man, e ceva acolo, să fie.
Da, de ex recent am pasat bani copiilor. Erau pusi la saltea pt niste renovari investitii pt casa. 1000 lei la al mare penca nu ii ajungeau banii pt o reparatie auto, si tot atat fiica -mii pt ca ceva restante la facultate. De ce am facut-o? Am evitat niste bodoganeli de tipul ,,darr el nu lucreaza pe bani & cum adica sa platesti tu restantele, sa faca bine sa isi castige banii”. Dar vedeti voi ,zilele astea , intr-o izolare dupa un contact cu un pozitiv, te gandesti la tot felul de scenarii, si nu toate scenariile sunt happy. Voiam sa ii las scris , daca as fi fost pozitivata, ca in cazul in care nu se finalizeaza ok pt mine, sa faca bine sa le mai bage din cand in cand cate un ajutor financiar, sa isi aminteasca cum era cand salariul era atat de mic , ca nu ne permiteam nici ciocolata Africana. In apararea mea, si el isi ranjeste fasolea cand mai cumpara cate o scula ( fai, ferastrau circular,etc), mereu imi spune ca a gasit banii intr-o scorbura 😃
Comentariu beton!31
Nu vă supăraț, îl puteți întreba pe soțul dvs unde se găsește exact scorbura aia din care scoți bani ? În general … dăcât … băgăm bani în scorbură să îi toace veverița🤪
Comentariu beton!30
@HM: scorbura-i ca la telefon: mai ieftin pe cartelă (și mai multe opțiuni) decât abonament. 😀 😀 😀
HM 😂😂😂
Eu citesc articolele ,doar ca sunt cam prinsa-n valtoarea vietii si nu mai apuc zilnic sa citesc.si nici sa comentez.dar tot singurul blog pe care-l urmaresc ramane.
Intai a facut zoso un articol similar, dupa aia a facut Arhi/Cetin. Acum va luati unu dupa altul ?
Și? E ceva rău în asta? După cum vezi, avem public diferit.
@MV: câinele moare de drum lung, iar zedicus de grija ta. 😀 😀 😀
@zedicus: și arhi are unul! IDENTIC! 😀 😀 😀
Gg JT … bagă bre o corectură că mă apucă paloarea … identic, mimetic și kinetic 🤪🤣
Ps. Vezi ca tătaru’ se scrie cu a mijlociu
Conform orei de apariție, Cetin a fost primul.
Referitor la subiect, avem destulă încredere unul în celălalt încât nici nu se pune problema de așa ceva.
“-Auzi, dragă! Ți-am vândut sculele de pescuit, aveam nevoie de bani.
-Cu cât?
-Păi, cu cât mi-ai zis că ai dat pe ele.”
Comentariu beton!39
Cand l-am luat nu am crezut ca o sa dau peste unul mai zgarcit ca mine :-))) DAR se pare ca acolo unde sunt doi zgarciti cumva se pierde firul. Asa ca am ajuns sa dosesc bani de zile negre de care sotul nu a aflat decat atunci cand s-a stricat masina, sau robinetul la bucatarie etc. In rest fiecare cu contul lui, dar avem fiecare card la contul celuilalt. Gestiunea banilor, indiferent pe al cui cont sunt, este in sarcina mea. In principal salariul lui se duce pe rate si facturi si venitul meu pe hainele copilului, reparatii in casa, excursii.
Probabil s-au inspirat de la fabricantii de masini. Aia au descoperit ca pot vinde rable identice sub sigle diferite, economisind costurile de proiectare. Fraierii aia de clienti oricum nu prea fac diferenta, chiar daca si-ar bate capul. Iar daca merge la masini, de ce nu ar merge si la bloguri. Ce rost ar avea trei articole pe aceeasi tema? Lucrezi in echipa, scrii unul si bun si castigi timp pretios.
Da.
Echipament de pescuit. Au fost cativa dar in transe mici 😛
N-am avut o relație contractuală, dar n-am cheltuit niciodată vreun ban fără să-i spun. Dar aveam obiceiul să ascund niște bani și când eram în impas, îi scoteam. Prima dată s-a supărat, dar a remarcat că ne prinde bine ideea asta, mai ales la modul în care ne gestionam resursele. Și de câte ori mergeam undeva îmi zicea să pun eu deoparte cât cred. Că de multe ori ne prelungeam vacanțele sau ieșirile și era bună rezerva.
Citeam foarte curios articolul și mă gândeam cine e doamna, vecina de vizavi, învățătoarea copilului etc.,când colo…
Vecina se ține pe banii vecinului, nu pe ai tăi. 😛
C-altfel ajungi să-i plătești vecinului și „banii de mașină” 😀 😀 😀
@John Temple, banii erau de la vecina, că de, atunci când ești mascul feroce ești plătit bine, nu ca Minel, vai de capu’ lui
@Anel: dacă te plătește vecina, se cheamă că ești gigolo. 😀 😀 😀
candva aveam banii la gramada, dar erau cam putini si de-aia stiam socoteala fiecarui leu.
de cand cu cardurile si cu multa munca-munca toata ziua, va zic sincer ca nu stim cat are fiecare pe card. avem niste conturi de economii separate, adica fiecare cate unu’, dar sumele sunt egale.
in rest, ce-i in cardul personal nu-l intereseaza pe celalalt. atat timp cat nu ne lipseste nimic, n-avem datorii si pompam la greu in aripa tanara a familiei, e de bine.
eu pot sa-mi iau orice, ca al meu nu-ntreaba si nici nu-s sigura ca vede.
eu stiu mai multe despre banii lui si ce face cu ei fiindca observ si stiu totul in casa. iar el nu se fereste, ca stie ca nici eu nu comentez.
mi se mai ridica spranceana cand vad ca vine curierul cu 5 perechi de pantaloni deodata, dar asa e omu’ meu, fara imaginatie si dorinte excentrice. poarta doar un model de pantaloni, cand considera ca are nevoie, da comanda si-i vin acasa. nici macar nu-i probeaza decat cand ii imbraca prima data. si se potrivesc.
la pantofi la fel, ii place un anumit model, de la un anumit magazin, vine cu 5-6 cutii odata si gata!
o singura data am avut o tresarire: mi-a zis ca vrea sa-si ia un ceas, are pasiune mare cu ceasurile! n-am comentat ca n-avea rost.
dar cand am observat ceasul la mana, mi-a ticait si mie inima mai tare fiindca mi-am dat seama c-a costat mult. cand mi-a zis si cat a costat, ma simteam ca si cum mi-ar fi dat aer cu portia… mi-am revenit si asta e!
nici el nu-mi tine cont, nici n-ar avea cum si nici nu l-as lasa. ca tin la inima lui si-asa il protejez.
Comentariu beton!26
Marca și model ceas, dacă se poate.
Nu d-alta dar și io am boala asta. 😀
atlantic , nu stiu seria, modelul, dar era un open-heart. lui ii plac astea mecanice cu multe mecanisme si ticaieli.
Atlantic sunt super mișto. Tata a avut unul, dar s-a prăpădit. Culmea e că am găsit unul identic pe ebay. Abia aștept s-ajung acasă să-l comand.
P.S. Ceasul luat e foarte fain, iar prețul (din punctul meu de vedere) nu-i chiar așa mare. E decent pentru ce oferă, iar ETA face niște mecanisme faine rău de tot.
Dacă vrei să-ți stea inima-n loc te uiți la Audemars Piguet, Vacheron Constantin, Patek Philippe, Breguet sau Omega. Rolex are doar pămpălăul cu bani.
Infidelitate față de cine, boss? 🙈
Față de propriul buzunar… 😀
Da,am făcut și o să mai fac cu siguranță, dar în a doua relație nu mai e ca în prima,el câștigă bani și după serviciu, mai o țeavă, un robinet, două prize, etc.Dar,la mine banii puși deoparte ,ca si la el,ne-au fost de folos pe timp de iarnă sau la cadou de sărbători, iar cei rămași nedecontați, ca să zic așa, pe mici chestii:o bluza, pantofi mai noi,sau mi-a plăcut din mers la piață tot ceva pentru copii,chiar și o jucărie, să zicem…bine,la mine geme sifonierul, l-am eliberat de haine vechi,dar se mai adaugă câte o chestie peste noapte așa…
Din titlu am inteles altceva si am purces voiniceste sa citesc. Era un banc cu Gheorghe care merge la popa sa se spovedeasca, marturiseste ca si a inselat nevasta si popa il intreaba: cu cine ai inselat o, cu Maria de langa crasma? Nu spun parinte. Atunci inseamna ca ai inselat o cu Viorica din capul satului. Nu parinte. Atunci cu x sau cu y si incepe popa sa spuna numele unor femei din sat. Gheorghe nimic, termina popa sa l spovedeasca si pleaca acasa. La iesirea din biserica se intalneste cu Ion care l intreaba: unde ai fost Gheorghe, la spovedit? Nu, am fost sa aflu niste adrese utile.
Deci sunt dezamagit si dezamagit de modul in care ai manipulat subiectul !
Mama ei de.manipulare, mi a bagat comentariul la cutie.
Comentariu beton!24
Pfffff! Ce dezamagita sunt! Ma pregateam pt o telenovela, imi luasem io si popcornul, cand colo…Pai ce facusi, @MV? Ma lasi asa nesatisfacuta? Cu sufletu’ la gura si ochii pa Provident :-(( ? Si cu popcornu’ ce fac?
Îl mănânci, că nu îngrașă. 😀
@Mișule baga mâine un articol despre înșelat consoarta/consortul, că văd că asta vrea publicul. Nu ne dezamăgi!
Întotdeauna când am fost într-o relație s-au pus banii la comun… nu au existat banii ei sau banii mei. Gen azi am plătit eu, mâine ea și tot așa. Dar întotdeauna am avut o mică rezervă de zile negre… acolo așa de control!
PS. Dacă umbli cu două fete în același timp se cheamă înșelat? Întreb pentru un prieten!
@PiSi BaGheRa dacă umblă ele în același timp … e klar … ai fost înșeuat 🐎
Da, cand eram in Ro, prin ‘98 -2002, mai aveam un job (pe care il faceam in timpul serviciului, cu acordul sefului), si de unde imi ieseau niste banuti care erau cheltuiti cu precadere la schi. Jumatatea stia de toata povestea, dar era bucuroasa ca nu cheltui din banii casei.
Acum, avem cont comun, eu sunt seriful, iar jumatatea mea habar nu are cati bani avem, cat se cheltuie, cat sunt facturile. Atata timp cat stie ca are pe cardul de credit cateva mii bune de dolari, nu o intereseaza restul. Nu poate sa cheltuiasca fara stirea mea nimic, si invers, nici eu nu pot cheltui aiurea (doar ca ea nu deschide absolut niciodata contul). Eu o informez din cand in cand cum stam, dar ea practic, nu ma intreaba niciodata! 😉😊
Nu poate cheltui fără știrea ta nimic?Oh,my God….Adică știi și câte perechi de chiloți și a luat?Multumescu ți ție, mamă că mi ai zis de când eram de o șchioapă….întotdeauna să ai banii tăi, să nu stai să aștepți cu mâna întinsă la barbat
Se dezbate încă. Ce zici?14
@Claudia, da, îți dai seama ca dacă și banii mei și ai ei intra in același cont, și contul de credit este tot comun, nu poate sa cheltuiască nimic fără sa văd.
Dar cine a zis ca sta cu mâna întinsa???
Crede-ma își cumpara tot ce vrea și nu ii reproșez nimic!
@Claudia, ușor tendențioasă interpretarea ta – „să nu stai să aștepți cu mâna întinsă la barbat”? Unele cupluri își țin veniturile la comun (motivația este irelevantă), au acces oricând la bani și la informații despre cheltuieli. Același cont, mai multe carduri. Da, poți* vedea ce cheltuieli a făcut celălalt, dar nu pricep care ar putea fi problema, atâta vreme cât e o chestiune asumată și agreată de comun acord. Zic principial, nu îl cunosc pe @Emil, nu știu care e situația la el.
*Poți vedea = ai acces la informație, prin intermediul aplicației de mobil, nu înseamnă că monitorizezi fiecare bon de cumpărături.
Pe mine nu numai că nu mă deranjează ca domnul meu să știe câte perechi de chiloți îmi cumpăr, ba, uneori, îi mai și cer părerea. 😉
Comentariu beton!27
@didino ai spus-o pe a dreapta! 😊👍
1. In primul rând este o chestie de încredere. Dacă nu ai încredere in partenerul tău de viața…las-o balta!
2. Muncește și ea pe bani, nu pe nasturi, așa ca nu văd care ar fi rostul sa “ii număr perechile de chiloți”.
3. Atâta timp cât eu ii cumpăr cadouri destul de costisitoare, sau sunt de acord sa își cumpere ce este mai bun, nu văd care ar fi logica “sa ii verific bonul de cumparaturi”.
4. Nu vreau sa fiu rău, sau înțeles greșit, dar poate este vorba și de cât “îți ajunge plapuma”. Daca sti ca, “câteva perechi de chiloți” nu “dau gaura in buget”, sau mai bine spus “sunt după virgula”, te doare-n bascheti. 😜😊
Bunicii dinspre partea maică-mii erau în deliciu în acest sens. Mai ales că bunica era un fel de câine de urmă pentru banii ascunși de bunicu. Bătrânu’ avea un atelier de dulgherie și era super căutat. Nu se știa niciodată câți bani câștigă, dar erau destui. Bunica-mea, mare afaceristă, îl mirosea pe bătrânu’ că nu îi aduce toți banii acasă. Știa cam care sunt prețurile, plus că sistemul informatic din sat funcționa la cei mai buni parametri, așa că atunci când venea acasă nea Ionică îl aștepta coana Marița cu mâinile în șold și-i pretindea „banii pe ziua de astăzi, dacă nu știi cât ai luat, las’ că știu eu”. Numai că bătrânu’, căruia îi plăcea să aibă și el un ban în buzunar, că deh, mai voia să-și cinstească colegii de generație pe la „mat” (birtul din sat) făcea ce făcea și mai dosea câteva ceva. Bineînțeles, că de acum începea cea mai plăcuta operațiune din copilărie: „hai să-l căutăm pe tataie la buzunare”.
Diavolița a bătrână (Doamne, ce dor îmi este ei!) s-a gândit cum să-l facă pe moșu’ să-i dea tot bănetu’. Așa că a declanșat acțiunea de căutare prin toate buzunarele hainelor. Când o enerva bătrânu’ (destul de des) ne striga pe mine și pe frate-meu și ne dădea ordinu’ de împrăștiere. Ceea ce înseamnă că luam la puricat toate hainele lui de prin casă și din atelier. Alb se făcea la față tataie când ne vedea că ne întoarcem cu buzunarele pline. Bunica se uita la el, ne lua banii, îi număra și apoi îi împărțea cu noi – „taxă pe minciună” îi zicea ea. Iar moșu’ rămânea cu buza umflată și se ruga de ea (că la noi știa că nu are nicio șansă) să îi dea și lui de o „moacă” (țoi de țuică).
Când am crescut mai mare mi s-a făcut milă de moșu’ și l-am învățat să ascundă banii… în hainele bunicii. Numai că bătrâna s-a prins, dar ca să nu mă dea de gol în fața lui, îmi mai zicea din când în când să mă duc să fac monetaru’ („știi tu unde”). Chiar dacă au fost precum tusea și junghiul în anumite momente ale vieții lor, spre deosebire de bunicii paterni, unde bătrânu’ controla totul și orice ban era drămuit de el, iar bunica-mea nu avea nimic al ei, moșii din partea mamei erau oameni chivernisiți și știau să facă haz de necaz, mai ales atunci când moșu’ mai făcea câte un pocinog. Și nu s-au certat niciodată de la bani și ori de câte ori aveam nevoie de bani știam că la ei găsesc sprijin.
Comentariu beton!50
Brrr, @Vasilescule, mi-ai amintit de niște faze din copilărie, apropo de cotrobăit prin buzunare. E un gest pe care îl detest, d-aia fiecare e responsabil verificat propriile cârpe și pentru ce obiecte ajung în mașina de spălat. Și am pescuit destule din spatele hubloului, de-a lungul anilor, dar nu mă las. 😁
Nu numai că nu cumpăr chestii pe ascuns, dar, de multe ori, îi dau lui lista si le comandă el. Ar fi cel puțin ciudat să comenteze de cosmeticele mele, sau eu despre șuruburile lui. Pentru produse uzuale sau pentru sume rezonabile nu discutăm în prealabil, ne sfătuim doar pentru ce costă de la un anumit prag în sus.
Și eu. Am avut niște „flash-uri” din copilărie la articolul ăsta.
Am învățat atunci, în copilărie, că „așa nu”. Raportez tot ce cumpăr sau ce urmează să, dacă sunt sume mari. Deciziile de achiziții majore le luam împreună.
I-am povestit partenerului meu istoriile din copilărie cu „așa nu”, fără ură sau pricină ci doar ca sa ii spun cum arată un cuplu și o familie in care există această „infidelitate”. Mi-a dat dreptate. Suntem cuminți financiar 😁. Chiar dacă uneori nu pe aceeași lungime de undă, măcar e fără ascunzișuri.
Și nu doar în familia asta. In toate relațiile pe care le-am avut nu mi-am ascuns cheltuielile. E odios, în opinia mea. Poate chiar mai odios decât infidelitatea sexuală. Dar nah, fiecare cu experiențele lui anterioare.
@Alexandra, pitici pe creier. Bine că sunt inofensivi. 🤭
Transparenta totala si la noi. Lectia de “asa nu” am invatat-o la inceputul relatiei noastre, cand el imi cererea parerea in privinta achizitionarii ultimelor gizmo-uri aparute, tocmai pentru ca pretul lor era, de regula, piperat. Recunosc, nu eram foarte cooperanta (in apararea mea, unele erau scandalos de scumpe, iar el parea ca si le doreste pe toate). Pana la un moment dat cand, cedand nervos, ma intreaba daca vreau sa ajunga exact ca seful lui de atunci: sa cumpere absolut tot ce isi doreste, sa le tina in birou la serviciu, iar o data pe an, de ziua lui, sa le duca acasa la sotie pe toate, drept cadouri de la colegii lui! Socant? Pentru mine a fost. Mi s-a parut crunt, dureros si nepermis intr-un cuplu.
Yep! Pitici! Noroc, cum zice @didina, că piticii ăștia nu facă rău. Sau cel puțin în cazul meu, nu fac! 😀
” Pe ce se duc cei mai mulți bani cheltuiți fără știrea partenerului? Bărbații: alcool și țigări, electronice și electrocasnice, ieșiri în oraș și jocuri de noroc sau video. Femeile: cosmetice, îmbrăcăminte și încălțăminte, lucruri pentru copii. „.
Astea.s motive sa fi ” infidel ” !!!? Doar jocurile de noroc intra la infidelitate,astea îți pot manca viața și relația .
La noi, nu prea merge chestia asta cu „inselatul financiar”. Observam, ambii, in secunda doi, ca a aparut ceva nou prin casa.
In plus, cum zicea si @Ionut: cum dreaq sa cumperi electrocasnice pe ascuns?
Al meu are o pasiune: armele vechi. Avem un perete plin cu pusti, pistoale, sabii, pumnale…name it! Le gaseste prin targurile de vechituri. Targuri unde mergem amandoi. Deja, de ceva timp incoace, il vad ca i se scurg ochii pe la vreo flinta ruginita si intreb doar „p-asta unde o mai pui?” Si-i trece.
De pe cardul lui se platesc toate angaralele casei. Al meu e pentru mancare, tigari, mofturele mici. Inselaciunile financiare merg, in 99,9% din cazuri pe mici cadouri pe care ni le facem unul altuia. Asa ca NU SE PUN!
băi, da’ unu nu ziceți adevărul…
la noi, că s’tem mai aproape de ăia cu davai ceas-davai palton, e așa: banii mei sunt banii mei, banii tăi sunt banii noștri;
nu spun cine-i „eu” și „tu”, sec’et, car’vasăzică…
de ascuns, nu ascund nimic iar cînd suma lunară alocată cheltuirii se termină, asta e, reportăm…
la ieconomii stăm prost în ultimii 4-5 ani din motive diverse, unele nedorite, independente de voința noastră altele care țin de lipsa disciplinei financiare, mai ales din parte-mi…😇; oricum, de cînd mă știu, grija mea a fost mai degrabă să fac bani decît să-i păstrez pe ăia deja cîștigați, un comportament total dezagreabil pe care însă voi avea grijă ca fie-mea să nu-l copieze
@Costica – probabil primul meu comentariu aici, insa mi-ai adus aminte fix de prima mea regula in legatura cu banii: ‘Decat sa le port grija, mai bine le duc dorul’! Cinstit vorbind, nevestei nu prea ii pasa de chitibusurile cumparate: mai niste suruburi, mai o bormasina Bosch, mai un aspirator Bosch pe acumulatori (tot pentru ea cadou) pe care tot eu il folosesc, ea preferand in continuare pe cel vechi, cu cablu. Impedimente mai mari au fost cand am schimbat motocicleta, acolo a trebuit sa fiu inventiv.
Mi-am dezvoltat o rutină în timp. Lunar aloc câte:
– 50 eur în fond de investiții cu risc ridicat
– 50 eur în fond de investiții cu risc mediu
– 444 lei transferați în Revolut și plasați în cele 3 investiții free (fără un tipar doar industrii ce le cunosc și ce au potențial de dezvoltare viitoare), Cripto sau Aur/Argint
Dar, ca orice începător, am și pierdut când m-a luat valul și am vândut/lichidat niște conturi de investiții la declararea pandemiei. CSF-NCSF
Deocamdată FȘN 🙂
Aia crezi tu!
Hă, hă, hă! [insert aplauze]
@danezul, mi-ai adus aminte. Si eu cumpăr acțiuni la firma care lucrez in valoare de $5000 pe an (banii sunt luați direct din salariu, lunar, și nu sunt impozitati). Jumătatea mea habar nu are, și as vrea dacă as putea sa ii fac o surpriza frumoasa la pensie. Cu banii strânși din acțiuni as vrea sa cumpăr un SUV și o rulota pentru pensie, sa ne petrecem “iarna” australiana in zona Barierei de corali. Foarte mulți pensionari din sudul Australiei in perioada Aprilie -Mai, își iau rulota și pleca in
nord, și se mai întorc acasă in Octombrie – Noiembrie când vine caldura. 😊
Asta nu-i infidelitate financiară, este doar independență financiară.
Cum ar fi să-i cer socoteală pentru venituri și cheltuieli și-apoi să urlu că nu mi-a luat cadou de ziua mea? (exagerez, nu urlu și n-aș reproșa niciodată așa ceva, dar e un scenariu posibil și realist).
Ne știm veniturile (în mare), ne știm și cheltuielile. Restul, dacă există, sunt bani de rezervă care oricum se cheltuiesc mai târziu. E obositor să tot calculezi.
Infidelitate financiară e atunci când el îi cumpără soției o brățară din argint și amantei o brățară din aur 😂
Comentariu beton!31
Tocmai am găsit o brățară 😊
Amanta n-are dureri de cap. 😀 😀 😀
@John, normal ca n-are dureri de cap. Că stă cu el juma’ de oră. Ia să stea vreo 15-20 de ani..
Comentariu beton!20
@JT,
Și amanta are dureri de cap, dar nu i le spune amantului, i le spune soțului ei 😂
Comentariu beton!24
@Elena P: amanta să-i devină nevastă și nevasta să-i devină amantă. Acolo să vezi șmecherie. 😀
Atunci cred că pe el îl apucă durerile de cap. 😀
@Laura G: amantă „second hand”? 😀
Hmmm, poate e mai ieftină. 😀
1- Infidelitatea financiară- la noi pasiunile sunt considerate la fel de importante ca facturile, așa că nu se pune problema să nu ni le finanțăm. Habar n-am cât câștigă a mea, nici ea cât eu, nu este secret, dar nu-mi încarc capul cu asta, discutăm despre bani doar când ne lipsesc și se întâmplă rar, când apare o cheltuială mai mare ori este criză crizată. Ne anunțăm, sfătuim și colaborăm când apare o cheltuială mare. Chiar dacă este de plată pentru pasiunea unuia.
Nu ne împrumutăm decât de la amici, extrem de rar, când împrumutăm pe altul considerăm banii dați ca ajutor și nu ne așteptăm să-i primim înapoi. Când se întâmplă, o privim ca pe o minune.
Avem câțiva săraci de care ne pasă, pe cei maturi și sănătoși îi rugăm să ne ajute cu ceva, nu le cerem să ne returneze banii.
2- Infidelitatea sexuală- vorba la tataie Mărin, cel mai al dreacului om cunoscut de mine, „Băi puță, decât să păzești pe unul în călduri mai bine dai drumul la un nește iepuri pă câmp și încerci să-i ții grămadă, mere până la brutărie dupe pită și vine acăsică rânjind, ce nu știi nu doare, ce-i carne se spală!”, dar, odată ce „păcătul cu gândul este mai grav decât păcatul cu fapta”, conform dogmei creștine, toți suntem infideli, unii nu dăcât cu gândul.
Doamne ferește! După ce am citit titlul, mă gândeam ce să răspund și ce nick să-mi aleg ca să răspund. Nu esti sănătos la cap, boss!
Bun, acum strict pe subiect, o să mă leg și eu de același paragraf de care s-a legat și @Ionuț, că și mie mi se pare absurd. Al meu nu fumează decât dimineata la cafea. În rest nu pune gura pe țigări. Are și-o replică care-mi place: cum să fumez după ce-am mâncat? Să stric gustul la mâncare? Plus că îl văd că fumează și știu că face asta pentru că fumează din țigările MELE. Asta pe de o parte, că pe de altă parte mi se pare absurd să-l sun și să-i zic: Coco, vezi că-mi iau un fond de ten. Ca să nu moară lumea dimineața când plec la muncă.
La noi fidelitatea înseamnă: un fond comun al casei. Pentru neprevăzute sau văzute și dorite, vacanțe și alte dorințe. Cheltuielile casei sunt împărțite în funcție de scadență pentru că el ia salariul de două ori pe lună, eu o dată. Si niciunul dintre noi nu suportă restanțele. În rest ne auzim zilnic la telefon pentru: ce mai trebuie acasă? Ia aia și aia. Dar pentru amândoi prioritare rămân dorințele copilului.
Însă cardurile sunt la fiecare în portofelul propriu. Ni le cerem dacă e nevoie sau au secat resursele personale.😃
Și că să închei, avem niște prieteni de familie. Cardul ei e la el de când se cunosc. Adică de vreo 20 de ani. Omul mă tot bătea la cap: dă și tu cardul tău să-l țin eu, că uite la ăștia doi. Vreau și eu să am cardul tău. Stai cuminte, mă, să nu se rupă ceva în tine. În final am cedat și i l-am dat. Pe ăla de bonuri de masă. Că el se ocupă de cumpărături.😜
Comentariu beton!21
@Eleno, asta cu „dă-mi să-ți țin eu cardul” mi se pare o lipsă de respect cruntă. Ca să nu zic mai urât.
@ElenaP
Stau cumva pe Unirii, în fostul bloc Connex? Nu de alta, dar mi se pare că ar avea ceva în comun cu niște oameni de-i cunosc eu.
@Mihai Vasilescu
Faza tare este că unii oameni nici măcar nu zic asta. Îl iau direct și nu-l mai dau înapoi. 🙂
@Constantin, nu, nu locuiesc acolo, ci la mine în cartier. E clar că sunt mai mulți.
Dar, dacă unii supraviețuiesc așa și alții în alte moduri, e ok. Nu putem fi toți la fel.😛
@ElenaP
Mda, din păcate, sunt mai mulți și (cam) mulți. Am crescut cu bunicii dinspre tată într-un asemenea context și faptul că la fiecare ban primit din partea „marelui licurici” trebuia să îi ridicăm osanale, iar bunica-mea (în spiritul „educației” primite) ne spunea de fiecare dată „să mergeți să îi mulțumiți lui tataie, că de la el sunt” mă face să fiu scârbit profund de astfel de rahaturi.
Hai să vi-o dau pe aia arogantă! Câștig atât de mult încât nici nu-mi pasă cât cheltuie soția din banii pe care îi aduc eu în casă! Jucați-o p-asta! 🙂
Și, la modul super serios: dacă Provident-ul a ajuns să apeleze la bloggeri pentru a-și mai spăla din păcate, atunci este belită rău. Orice ar susține Marele Șerif, oamenii de la recuperări debite ai acestei companii sunt mai ceva ca IRS-ul. Am un vecin la țară care s-a îmbolnăvit din cauza celor de la Provident care îl căutau în fiecare săptămână. Și nu, nu cred că a știut ce a semnat, pentru că nu este genul care să citească toate chestiile acelea „scrise mic”. Iar cei de la firmă nu i-au prezentat decât avantajele, nu și kkt-urile care urmează. IFN-urile sunt cunoscute pentru dobânzile percepute, iar lipsa unei alternative reale de creditare la nivelul persoanelor cu venituri mici i-a dus pe mulți în sapă de lemn.
P.S. Da, știu, nu i-a obligat nimeni să se împrumute, dar nici nu i-a oprit vreun creditor din ăștia să o facă.
Comentariu beton!24
@Constantin: aș-am făcut eu în ambele căznicii! O fi fost rău, o fi fost bine…dracu’ știe.
@Constantin, să-ți dau eu una mai arogantă! Soția câștigă atât de mult încât nici nu-mi pasă cât cheltuie ea din banii pe care îi aduce acasă. Joac-o tu p-asta! 🤣😜
@John Temple
Atât timp cât ai vecine multe, frumoase și gata să te ajute la nevoie, cine stă să ne mai gândească dacă a fost bine sau rău?
@Ionuț
Am jucat-o! Doar că ei îi păsa cât nu aduceam eu acasă, așa că a trebuit să ajung la nivelul de acum. Ceea ce este mult mai confortabil pentru mine. 🙂
@Constantin, o să scriu despre asta, jur. Îți garantez că omul ăla a știut ce semnează, iar dacă n-a știut, cum plm e asta vina Providentului? Băi, oameni buni, pe ce lume de nababi care iau împrumuturi fără să știe ce au de rambursat, trăiți? A, că e dobânda mai mare, și că omul, după ce s-a văzut cu banii luați, incepe să miorlăie când mai trebuie să-i dea și înapoi, E CU TOTUL ALTCEVA. Dar, altfel, vă rog eu nu mai veniți cu teoria că „n-a știut ce semnează”, că mă ia capul.
@Constantin: vecinele au apărut la după divorț, nu în timpul căzniciei. Nu mi-a plăcut niciodată să mă cac acolo acolo unde mănânc.
@MV: tu nu știi că-ntotdeauna alții-s de vină?
Ba da, @John, sunt efectiv fascinat de comentariile de azi (și nu le știi p-alea neaprobate). Săracii oameni care au luat bani împrumut și N-AU ȘTIUT ce semnează. Sincer, mi-aș dori să am și eu atâția bani încât să nu mă interseze CÂT E RATA și ÎN CÂT TIMP trebuie să rambursez. Gen, să semnez așa contractul și să aștept cu emoție (dar moderată, că, na, am o grămadă de bani) fiecare lună ca să văd cât am de plată. Gizăăăăăăăs.
@ Mihai Vasilescu
Este ca la Politică de Confidențialitate și Termenii și Condițiile de utilizare a unui site. Peste 75% dintre cei care navighează pe un site habar nu au ce scrie acolo. Și și-au exprimat consimţământul că au citit și sunt de acord. Chiar nu știu ce au semnat pentru că ăia care împrumută bani de la astfel de societăți nebancare se gândesc cum naiba să rezolve problemele cât mai repede. Nu-mi spune tu mie acum că persoanele care le dau creditele stau să îi informeze în detaliu despre ce este vorba. Interesul lor este să dea cât mai multe împrumuturi. D-aia sunt credite online acum, d-aia se dau bani doar cu minimul de acte, d-aia nivelul de îndatorare este mare și d-aia sunt multe acțiuni de recuperare debite. În pana mea, creditorii transferă creanțele într-o veselie către firmele de recuperatori și interesul lor este de dea bani pe bandă rulantă pentru că asta face și concurența.
Că tu sau eu ori alții, cu mintea la locul lor, stăm și citim un contract cu nspe mii de clauze nu înseamnă că toată lumea o face. La asta m-am referit. Hai să-ți mai zic una: cum naiba se face că sunt creditori care acordă împrumuturi persoanelor cu un istoric de creditare negativ? Și chiar îi încurajează să o facă?
@Constantin, nu, boss, nu e așa. Nu poți să compari „Termenii și condițiile de utilizare” ai unui site oarecare pe care faci click fără să-i citești, cu datele de ramabursare ale unui împrumut? Păi dacă nu te intersează câți bani ai de dat înapoi, cât e rata, și în cât timp, ce căcat te mai interesează? Dacă ți-i dă Provident în bancnote de 100 sau de 500? Boss, hai să fim serioși, „cât e rata” și „în cât timp îl plătești” sunt singurele chestii care te interesează cu adevărat. Și tu-mi spui că există oameni care iau credit fără să le stie p-astea două? Well… atunci de ce le-aș plânge de milă?
@Mihai Vasilescu
Nici eu nu le plâng de milă, Mare Șef. Ți-am zis că nu citesc, dar nici aia de dau banii nu sunt interesați să îi informeze în detaliu. Nu le spune nimeni de comision de administrare, de acordare a creditului, de penalitatea care se aplică pe ziua de întârziere, de comisionul pentru rambursare anticipată (unele dintre ele au fost eliminate, dar IFN-urile au găsit alte modalități de a-și menține profitul la un nivel ridicat). Întreabă tu acum 100 de români împrumutați la Provident care este treaba cu DAE, cum se calculează, dacă știu ce fel de comisioane sunt incluse și alte chestii de finețe.
Știi ce nu înțeleg eu? De ce naiba au ales ăștia de la Provident niște bloggeri de succes pentru a-și face publicitate pe blogurile lor? (Să nu mă înțelegi greșit. Chiar mă bucur (pe bune) pentru că îți intră niște bani în buzunar.) Target-ul lor nu este pe segmentul asta de cititori. Mare parte din creditele acordate de ei sunt către persoane cu un nivel scăzut de venituri și care au nevoie de până în 10k Lei credit. Ce urmăresc cu asta? (P.S. Știu, nu te interesează). 🙂
P.S. Uite că avem răspunsul și la întrebarea cu DAE?
„42% dintre români spun că DAE se numără printre cele mai importante trei aspecte de care țîn cont atunci când iau un împrumut. Cu toate astea, 21% dintre cei chestionați au declarat că habar nu au ce este DAE, iar alți 44% doar au impresia că știu ce este.”
@Constantin, păi ți-ai dat singur răspunsul. Au ales niște bloguri citite tocmai pentru că vor să schimbe percepția din piață. Vor să comnice clar cine sunt și ce fac. Și cum poți să faci asta dacă nu începi de undeva de unde există o oarecare audiență?
Păi a zis Selly că ar trebui educație economică și financiară în școli și i-a sărit aproape tot internetul „spălat” și toată deontologimea în cap că să tacă din gură fiindcă cântă mizerii și prostește puștimea. 🤣🤣🤣 Și ne mirăm de ce lumea nu citește contracte.
@Mihai Vasilescu
Hai că o să zici că sunt nebun (și chiar sunt), dar nu mă pot abține (și nici nu vreau). Știi la ce m-am gândit în secunda în care am citit comentariul tău? Că bloggerii sunt precum apostolii și încep să propovăduiască binecuvântarea Providentului (nume predestinat) printre cei dornici să facă împrumuturi. Parcă te și văd într-o haina din aia lungă, albă, cu un contract în mâna, mergând din poartă în poartă, cu Zoso lângă tine, și explicându-le oamenilor cum s-a schimbat cuvântul Providentului. 🙂
Să zicem că pe noi ne-ai convins de schimbarea lor și de faptul că sunt acum „mai albi, mai curați, 100% transparenți”. Dar ce faci cu marea majoritate a oamenilor, aia care nu fac parte din comunitatea ta (care are un nivel al IQ-ului ridicat) și care nu citesc aceste bloguri?
@Constantin, nu mă fac nimic, că eu nu mă adresez lor, altfel mă făceam vlogger. 🤭
Din partea mea: ia-le banii! 🙂
Mda…avem banii la comun, dar amandoi suntem „infideli”. Eu obisnuiesc sa cumpar chestii pentru fiica-mea, parfumuri ( muuuuulte) si chestii deco pt casa, iar el cumpara tot felul de acesorii auto si rahaturi din astea de tin de tehnologie, pe care eu nu le inteleg ( nu stiu ce hard, ce placa video, sistem audio dolby-ceva, casti si alte bazaconii).Eu nu ii spun lui cand dau comenzi, iar cand ajung, oricum ii spun ca au fost muuuuuult mai ieftine, iar el face la fel. Practic stim amandoi ca mințim, dar ne place asa.:)))
El a cheltuit 1000 eur pe un sistem audio si mi a spus ca a fost vreo 400 eur la oferta, iar eu am dat o comanda de 450 eur de haine pentru cea mica si i-am spus ca au costat 180, pentru ca aveam reducere de membru, erau toate la oferta…..
Pană la ora asta în cea mai mare parte sunt doar fideli, foarte puțini infideli si foarte puțini cei care au spus cat de mult au fost infideli financiar 🤔
Infidela in mod repetat. Carti si stabilimentul unde pacatuiesc e Cartepedia. 😊
Eu sunt fan elefant.ro (raionul de carte) si site-urile editurilor pentru aparitii noi (cum a fost recent ultimul volum al lui Follett)
dupa o casatorie cu un zgarcit pe banii mei (ca pe ai lui ii punea bine), cand dadeam socoteala pt orice, acum sunt intr-o relatie in care fiecare e cu a ma-sii (si venituri si cheltuieli). singurele cheltuieli comune sunt cele legate de mancare si cele legate de copil (platim cum se nimereste, nu tinem socoteala). mult mai bine asa 🙂
Bai si aveam niste alea de spus despre infidelitate.. bine ca am citit si articolul inainte sa comentez 😀
Comentariu beton!16
Da’ zi, bre. 😁
Având in vedere ca ai luat ceva voturi pozitive doar pentru o idee/gând nespus e clar ca ar fi fost gustate daca ar fi fost spuse niște alea 😀
Infidela financiar nu. Nu am avut niciodata banii la comun. Eu cumparam tot ce era nevoie pentru copii si pentru el, el pentru casa. Ma irita chestiile astea, sa zic ca am cumparat ceva cu x lei cand de fapt a costat y, de ce mi-as bate capul cu asa ceva. De cand am hotarat sa divortez, pana o sa fac acest demers, vreau sa separ tot, sa impartim toate cheltuielile legate de copii si bills (intretinere and shit) si fiecare cu a ma-sii. Cu amantul, nu vreau sa stiu cat castiga, incepuse el o discutie pe tema asta si i-am zis sa se opreasca fiindca nu-i treaba mea si daca vom ajunge sa locuim impreuna vreau sa impartim cheltuielile ce tin de casa, concedii, si-n rest nu ma intereseaza ce face cu banii lui. Asa mi se pare simplu, corect, fara discutii stupide sau inutile. Acu’ astept rosiile :D. Da sa fie bio :)))
Nu a fost nevoie vreodata.
Nici nu prea inteleg cum vin astea, pe la spate. Ori ii ai ori nu ii ai. Iar imprumuturi nu fac. Nu dau, nu iau, nu cer nu primesc. O filozofie simpla dar functionala.
Am avut 2 credite, pt prima amsina si pentru casa, ambele incheiate unu in 2 si altul in 4 ani.
Chiar nu ii inteleg pe astia cu banii ascunsi, ori se duc la curve ori is consumatori, alte motive sa tii secret care ar fi? Si ce castigi? Poate ne lumineaza autorul. Sau providentu care, culmea, are sediul la 100m de biroul meu:D
Poate off topic.
Vb. in cunostiinta de cauza si va spun ca nici macar camatarii nu dau bani unor amarati sau „insolvabili”.
Ei stiu exact pe cine imprumuta si ca acestia au posibilitatea sa restituie.
Cand se ajunge la povesti gen rupt un deget pe zi pana la achitare, in 99% din cazuri e vb. despre rea vointa celor imprumutati.
Cat despre mine sunt complice in infidelitate cu torpedoul masinii.Ce sa faci cand dupa o petrecere prelungita cu palinca la Sighisoara te prinde radarul in padurea Bogatii cu 120 si e restrictie la 40 ?Orice card ar fii fost inutil si nu cred ca baietii ar fii avut rabdare sa astepte o plata de la Provident chiar cu toata rapiditatea de care dau acestia dovada.
Pentru radar e un alt cont(am posibilitatea sa platesc direct de be banking), doar ce am platit doua si mesajele pentru amenda vin pe telefonul meu si in limba lor, asta aici unde dau cu sapa, acasa e aproape totul la vedere ☺️
@keepcalm nu cunosc vreo metoda de a da spaga politailor prin virament.
Poate acum au mai evoluat si au Revolut.
Asa ca, cash la torpedou bani de zile negre.
Am inteles gresit, ma gandeam ca te referi la plata amenzi, cu spaga da, ai dreptate, doar cash cu toate ca se dau in alte domeniu spagi uriase prin virament bancar
Aici(ksa) au astia un sistem de banking interesant, cand ai intrat pe cont deja apare luminos si te avertizeaza “you have one(dupa caz) traffic violation unpaid” asa ca daca alegi sa o ignori o luna se dubleaza
Cred că nu mă duce capul sau ceva… Nu pricep și pace treaba asta cu „infidelitatea financiară”. Câtă vreme dările casei sunt plătite (utilități, chirie, întreținere, rate, impozit, mâncare), câtă vreme banii pe proiecte stabilite de comun acord sunt puși deoparte (ce au nevoie copiii, ce investiții face familia), ce face fiecare cu banii lui mi se pare că e 100% problema sa și nu-l privește pe celălalt nici cât negru sub unghie.
Era un banc sau poate e real,
I: „Cu ce viteza se deplasează o femeie prin mall?”
R: …va urma:))
cine știe răspunsul are răspunsul la întrebarea din articol.
Cine nu știe, să intre peste 30 de min, primit sa îl postez ;))
Răspunsul”cu 1000 euro/ora”
Nota
Bancul are 10 ani vechime, acum o fi crescut viteza;))
Da, am pierdut un service auto axat pe BMW, cu clienţi arabi şi şmecheri de oraş. Pentru o fustă! Asta a fost cea mai mare pierdere, dar nu-mi pare rău, a fost frumos.
Banii îi avem și noi la comun, eu veghez și mă ocup de plata la timp a tuturor facturilor sau a altor obligații financiare uzuale, cheltuielile mai mari le discutăm, dar fiecare avem diverse cheltuieli cash pe care nu le „raportăm” (bine, nici unele plăți cu cardul, dar astea se pot verifica oricând, la o adică), de care celălalt nu știe, sau nu e informat în avans, deoarece nu impactează în vreun fel negativ balanța generală. Deci, dacă răspunsul „da” la întrebarea studiului înseamnă „infidelitate financiară”, atunci așa să fie.🤭 Dar mie-mi sună, totuși, într-un oarecare fel, dubioșel și amuzant, în același timp.
10 milioane pentru avocat. Ii stringeam pentru viza de Canada. Practic tot libertate am cumparat 🙂
Provident. Camatari cu acte !!!
Dix it !!! A la Rent 🤪
https://en.wikipedia.org/wiki/Annual_percentage_rate
Nu. N-am de ce. Am un cont de economii în care mai arunc câte-un ban lunar că poate vreau să-mi fac vreo poftă. Amândoi avem. În rest, cam la comun.