După principiul marilor descoperiri ale omenirii care au fost făcute din întâmplare, am făcut și eu, tot fortuit, o descoperire interesantă.

Am pus pe blog în trei rânduri, niște bucăți de video cu chestii pe care le-a debitat voios de-a lungul ultimelor luni Dana Budeanu. Bucăți scurte, sub două minute fiecare, la care eu am râs de m-am crăcănat. Pentru că eu, nefiind ipocrit, îmi permit să râd la orice mă amuză, indiferent cine debitează.

Aici trebuie să fac o paranteză. Personal, trăiesc cu convingerea că, dacă te atinge vreun pic ce zice Dănuța, în sensul că te enervezi, te agită, te ia cu mâncărimi și-ai face orice ca să-i demonstrezi că e dreptul tău să mănânci goji, să bei lapte de migdale, să mergi cu gleznuțele goale, să mănânci fasole cu ciolan, să-ți plimbi copilul cu căruciorul, să halești mici, să fii prințesă amețită sau fătălău și să orice mai zicea ea acolo, cam ai nivelul de inteligență al unei euglene verzi. Dar ce zic eu euglenă, trebuie să fii pe la nivelul de IQ al unui Matiz ruginit, abandonat pe un trotuar din spatele blocurilor alea înalte din Militari, pe roțile căruia se pișă câinii din cartier. Am închis paranteza.

Revenind, treaba e c-am făcut insolența de mă distra pe motiv de Dana Budeanu împotriva curentului, adică după ce-a făcut marea greșeală a vieții ei, chestie care este absolut de neiertat de către cei din bula mea. Așa cum mă așteptam, criticile n-au întârziat să apară. Mvai, dar cum să faci așa ceva, Mihai? O promovezi și nu e în regulă, că nu putem să promovăm limbajul suburban și genul ăsta de manifestări, ce naiba. Aproape că mi se făcuse rușine c-am îndrăznit așa ceva, vă spun.

Dar, ce să vezi, surpiză-surpiză. După cum puteți constata și singuri, dacă sunteti curioși, cifrele de la vizualizările celor trei videouri sunt mult mai mari decât cifrele textelor mele de zi cu zi. Și asta fără să fac nimic special, n-am băgat bani în promovare, nu nimic. Doar am dat share pe facebook, ca la orice alt articol de-ale mele (le găsiți aici, aici și aici) și cu toate astea, vizualizările au bubuit.

Băbăieți, păi cum vine treaba asta? Că io știu că atunci când nu-mi place ceva, nu mă uit, indiferent cine dă share sau cine promovează acel ceva. Și-atunci de unde cifrele astea, mafioților? Chestie care mă face să trag următoarea concluzie logică: cetățenii din bulă se uită la Dănuța, dar le place să dea din gură că nu e în regulă, că cum să promovăm dom’ne așa ceva?

Iar treaba asta sună exact ca atunci când nimeni nu ascultă manele (sau ascultă doar așa la modul ironic, la caterincă, mă-nțelegi), dar când vine Salvatore Ganacci la Neversea și pune o manea, trei sferturi din publicul elitist de-acolo știe versurile. Ei, tot cam așa și cu Dănuța.