Citeam la Cetin chestia asta despre Halep care are nevoie de un psiholog bun și m-a bufnit râsul. Mă gândeam „altul care aberează pe subiectul Halep”, fata aia e ditmai sportiva, a fost numărul unu mondial atâtea luni la rând, are nu știu câte turnee câștigate, și vine un băiat de pe net să-i spună că are nevoie de un psiholog. Am râs, vă spun.
După care n-am mai râs, pentru că mi-am adus aminte de o chestie foarte bizară pe care o să v-o povestesc imediat.
În intervalul 2000 – 2012 am jucat fifa. Multă fifa. Jucam atâta fifa cât nu vă puteți imagina voi. La început jucam doar contra pc-ului, după care a apărut varianta online, adică puteai să joci contra unor cetățeni din toată lumea. Păi ce provocare poate fi mai mare decât să știi că te bați cu niște oameni reali, nu că joci împotriva unui calculator? Bref, eram atât de disperat după fifa încât, pentru că la ora aia toată lumea avea doar conexiune la net prin dial-up (știți despre ce vorbesc, da?), doar companiile șmechere aveau internet prin cablu, făcusem o șmecherie cu admin-ul firmei unde lucram pe vremea aia și-l convinsesem să-mi lase acces nelimitat la net (să-mi lase toată banda doar mie) după orele de program. De ce? Ca să rămân sa mă joc în firmă. Și făceam asta zilnic, ba mă mai duceam și-n fiecare weekend. No fucking joke, am martori care pot confirma.
După care mi-am băgat și eu net prin cablu acasă, mi-am luat și-un PS3, și aia a fost. În fiecare seară și-n fiecare weekend băgam fifa, fifa, fifa, eram dependent, doar că nu știam asta. Practic, viața mea se împărțea în două: când jucam fifa și când așteptam să ajung mai repede acasă ca să joc fifa. Mâncam cu o mână pe controler și cu ochii în ecran. Desigur, ajunsesem în primii 1000 de jucători din lume, dar cine mai stătea să țină cont de amănunte din astea?
Mbun, am făcut această introducere mult prea lungă ca să înțelegeți mai bine cam care erau atât contextul, cât și setup-ul meu mental, cam cât de mult trecusem de nivelul de ”mă mai joc și eu din când în când”.
Acum trecem la ce voiam să vă povestesc de fapt. Pe modulul online existau zece grupe valorice, exact cum sunt diviziile la fotbal. Începeai din grupa cea mai de jos, a zecea, și pe măsură ce deveneai mai bun, treceai într-o grupă superioară. Aveai de jucat zece meciuri și erai anunțat de la început câte puncte trebuie sa faci ca să promovezi în eșalonul superior, câte ca să rămâi pe loc și de la câte în jos retrogradezi. Și sper că vă imaginați că pe măsură ce ajungeai în eșaloanele superioare jucătorii pe care-i întâlneai erau din ce în ce mai buni, da?
Mno, nu mi-a luat mult să ajung în eșalonul doi, doar că, odată ajuns acolo, am rămas pe loc luni de zile. Pur și simplu nu reușeam niciodată să fac suficiente puncte ca să promovez în primul. Când în sfârșit am promovat, am fost atât de fericit c-am pozat ecranul tv-ului, să am dovada pentru eternitate. Ah, chiar am dat de poza aia zilele trecute, dar nu mai știu pe unde era, că v-aș fi pus-o aici. Atât doar că bucuria mea a ținut doar până am început să joc cu ăia din primul eșalon. Am avut zece înfrângeri din zece, m-am întors în al doilea și-a mai durat o vreme până am reușit din nou. Probabil nu eram încă destul de bun. Dar, evident, am devenit, pentru că nu era ca și cum mai făceam și altceva în afară de fifa, nu?
Și-acum ajungem la partea interesantă. Înainte de fiecare meci, ți se afișa pe ecran palmaresul adversarului. Vedeai câte meciuri a jucat în total, câte victorii și căte înfrângeri are. Absolut de fiecare dată când jucam cu câte unul, al cărui palmares arăta cam cum ar arăta cel al Barcelonei dacă ar juca în liga a doua din România, eram ca și bătut dinainte să înceapă jocul. Da, începea meciul propriu-zis, dar dacă ăla venea tare peste mine și-mi mai dădea și-un gol, practic nu mai aveam nicio șansă să remontez pentru că NU ERAM ÎN STARE. Apucasem să văd că are palmares mai bun decât al meu și creierul meu nu putea să treacă peste chestia asta. De-aia zic că eram bătut dinainte să înceapă meciul.
Dar chestia și mai tare e că pe mulți dintre ei îi întâlneam și în meciuri amicale (jucătorii adevărați, înainte să înceapă să joace meciuri cu miză, pe puncte, băgau câteva amicale, de încălzire, ca să-și intre în mână). Ce credeți, în amicale, unde nu conta, mai eram învins dinainte să înceapă meciul? Evident, nu, pentru că nu mai aveam de ce să mă blochez psihic și-atunci jucam de la egal la egal cu ei. Mai băteam io, mai luam bătaie, adică fix cum ar fi trebuit să fie și în meciurile cu miză dacă nu mă blocam psihic.
Ce ziceți, seamănă vreun pic cu ce i se întâmplă Simonei?
Da, știu o să strâmbați din nas pe motiv că „s-a apucat ăsta să compare mere cu pere, ce treabă are Halep cu toate astea?”. Well, eu cred că are. Până la urmă tot de la psihic pleacă tot, indiferent că joci scrabble, go, canastă sau tenis la nivelul Simonei. Părerea mea.
P.S. Dacă vă întrebați cum am reușit să scap de fifa, răspunsul este unul singur: ca de orice dependență. M-am ridicat într-o zi de la consolă, nu m-am mai așezat niciodată înapoi și m-am gândit c-ar cam fi cazul să fac și altceva cu viața mea. Dacă se poate, ceva bun. Mda, se pare ca sunt un individ destul de puternic când e vorba despre dependențe.
sursa foto
Ah, dacă tot am scris despre, vă recomand cartea asta. E surprinzator de bine scrisă și aproape surprinzător de mișto tradusă: https://www.emag.ro/open-andre-agassi-9789731931791/pd/DBBPF7BBM/
Pai daca o recomanzi de ce mai vorbesti de lipsa de psihic de invingator la Simona? Numai mentalitate de invingator nu emana Agassi in cartea aia. Si vai cat se mai putea vaicari. Dar altfel, da, cartea e foarte interesanta si Agassi un jucator minunat.
Ce treabă are sula cu prefectura? O recomand pentru că e o carte mișto și pentru că l-am văzut pe Agassi din cu totul alt unghi.
Bunicica..tradusa de pretenu Paul…era atat de incantat de carte ca nici nu mai simt nevoia s-o citesc.
Plm…daca zice si cetin..
Heităr
E, nici kiar asa, cetin e notorietate, un fel de ctp mai gras si mai priceput la tenis
Comentariu beton!32
Redoo…sa speram ca nu are si „etica” lui ctp
Cred ca si Simona stie asta, de aceea lucreaza deja cu psihologi. Eu cred ca mult timp a fost motivata cu “ nu te descurci, nu faci nimic bun“ si acum trebuie sa se lupte cu asta.
Zici? Hmmm…
Fix la voi doi ma gandeam sa ne spuneti cum este cu sportul de inalta performanta.Acu ca ati rezovat cu sportul de inalt nivel, cu astea,asteptam solutii de la voi pentru colonizarea a macar juma din sistemul nostru solar.
Comentariu beton!54
S-ar putea să am și soluția asta. Și s-o mai țin o vreme doar pentru mine.
Cand pisicile tale fac mai multe flotari ca tine,eu zic sa te abtii.Ramai la cure.
Comentariu beton!49
Știi cum e asta? Fix pe genul ‘dacă nu ai copii n-ai voie să vorbești”. Boss, nici în politică nu sunt băgat, am voie să-mi dau cu părerea?
@edelweiss, vino-ncoa să te pup! 🤣
Comentariu beton!27
Uăi .. ce-i cu homoteca asta aici ? Până acu’ doar bărbați adevărați au comentat 😋
S-au scumpit cartofii… 😋
Recunosc că…mda…mi-ar fi plăcut să nu am nici eu psihic de învingător…să mă mulțumesc mereu cu locuri sub podium…la orice…și cu câteva meleoane de euroi…
Apropo, m-am băgat la tenis…e o cupă la noi la muncă…nu am mai jucat de …5 ani…dar stau bine cu psihicul…poate îl bat pe primul…cu racheta!
Comentariu beton!24
Să nu dai la față. Rămân urme.
Nu sunt de acord cu această teorie. Fata asta s-a cocoțat în top 3 prin 2014. De atunci nu a mai coborât de acolo, stând chiar și pe primul loc destul timp. Asta în condițiile în care are un dezavantaj major față de majoritatea jucătoarelor pe care le bate sau care o bat: statura. În afară de Justine Henin, Martina Hingis și Arantxa Sanchez, eu nu prea îmi mai aduc aminte de vreo jucătoare de top număr 1 mondial atât de mică de înălțime, deși cred că ultimele două erau oleacă mai înalte decât ea. În tenis asta contează mult.
Dacă ne uităm pe clasamentul WTA din 2014 până acum, o să vedem că s-au tot schimbat personaje p-acolo prin top 10, dar ea este constant sus. Dacă asta nu e psihic de învingător, atunci alde Messi și restul de la Barca ar trebui să ia șuturi non-stop de la Cetin, fiindcă, de vreo 4 ani, tot dau cu stângu-n dreptu’ când se apropie de finala UCL.
Nu câștigă finale? Ok, poate, dar e acolo, ajunge acolo, dă de pământ cu ce întâlnește pe traseu, joacă chiar și două meciuri pe zi (vezi Fed Cup sau Madrid, unde a jucat în aceeași zi și simplu și dublu) și, în general, depune atâta efort încât, dacă măcar jumate din românii care o critică ar face la fel, am fi putere mondială.
Apoi, paralela făcută de tine nu prea merge, fiindcă, în acest moment, nu există în top 10 jucătoare de tenis al cărui palmares s-o sperie pe Simona. Nici măcar la Osaka, de care nu auzise nimeni pe vremea când Simona se bătea cu Serena sau Masha.
Cred că este vorba de uzură și de ghinionul pe care fata asta l-a avut în alegerea antrenorilor. Nici unul nu a reușit să scoată maximul din ea. Sau poate ăsta e maximul. Din punctul meu de vedere, ea a făcut ce trebuia să facă pentru nația asta: a readus în atenția oamenilor și, mai ales, a copiilor tenisul. Este un model. Asta trebuie să fie un sportiv.
Hai Simona!
Comentariu beton!93
Ioane, știi prea bine că nu despre asta vorbeam. Ce face Halep în tenis și pentru tenisul din România ESTE de domeniul fantasticului. Am cel puțin cinci articole pe subiectul ăsta.
Da, șef, am înțeles despre ce e vorba. Și am zis că nu are treabă cu psihicul, ci cu fizicul. Joacă la nivel înalt în foarte multe turnee. Ajunge sus. Nu face act de prezență în unele pentru ca apoi să câștige unul și gata. Poate e o strategie proastă, poate ar trebui să se menajeze, să meargă doar la vreo câteva turnee, să le câștige pentru satisfacția concetățenilor ei iubitori de sport în aer liber (😜) și să facă un ping-pong pe la jumătatea clasamentului, ca multe altele.
Știi, amândoi suntem steliști. Ce ai fi preferat? Sevilla ’86 sau vreo 10 – 15 ani de finale și semifinale de Champions League pierdute? Eu aș fi preferat a doua variantă, nu un trofeu pe care s-a pus praful deja. N-oi fi având nici eu psihic de învingător. 😜 Dar eu țin și cu Liverpool, ce să-i faci! 🤣 (scuze pentru paralele cu fotbalul).
Fi-miu și prietenii lui sunt pasionați de clasamente. Care e cel mai bun, top 5 etc. în diverse sporturi. Am văzut cu el finala de la Madrid. A pierdut Simona și a venit, firesc, întrebarea: care e pe primul loc acum, Simona sau Kiki Bertens? I-am arătat clasamentul WTA. „Aaa, Simona e mai sus decât Bertens. Tare!” N-a contat pentru el meciul pierdut cum nu a contat nici că Juventus nu s-a calificat în semifinale. El știe că Ronaldo are cele mai multe goluri marcate nu știu unde, are nu știu câte baloane de aur etc. Ce îi tot zic eu de De Jong și Mo Salah (a se citi Bertens și Osaka😜). Cred că despre asta este vorba, cam asta înseamnă psihic de învingător.
Comentariu beton!27
Ioane, eu sunt de acord cu tine chiar și când nu sunt de acord. Na, beat that!
Și gata, cu asta mi-ai închis gura, fix când mă pregăteam să mai trântesc un comentariu kilometric în care să amestec tenisul cu ciclismul, handbalul și aruncarea cu ciocanul, pentru a se delecta @Anouk (săru’ mâna!) și a mă înjura restul. 🤣🤣🤣
Mă bucur că știu că suntem de acord chiar și atunci când nu suntem de acord. 😜
Comentariu beton!18
Înțeleg că ai depășit dependența singur, fără ajutorul unui psiholog. Ca de obicei, este tot o chestiune de autocontrol. Unii avem mai mult, alții mai puțin, depinde și de situație și de alte variabile.
Simona are toate resursele necesare. Este un nume în tenis, este în liga superioară. Tot ce îi doresc eu este să se bucure.
Bucură-te, femeie! Chiar meriți.
Comentariu beton!17
Păi dependența e una, faptul că pierdeam cu ăia pe care-i credeam eu mai buni e cu totul altceva. Știi ce zic?
ăăă … ai dreptate.
Mă duc la cafea, altă cafea, văd că mă lansez greu azi.
Ultima oară am auzit-o zilele trecute pe Simona zicând că ce o interesează e să dea ce-i mai bun din ea la un meci pe care urma să-l aibă, să facă un joc bun, din astea. Deja e în top, e obișnuită cu „lupta”, cu succesul, cu eșecul. Poate îi place competiția, să joace în top cu cei mai buni, dar fără să se dea de ceasul morții ca să învingă mereu sau să fie prima. Sau să obțină nu știu ce trofeu super mega important. Nici în sport, nici în alte domenii mie nu mi se pare că trebuie să ai musai mentalitate sau psihic de învingător ca să fii, de fapt, câștigător.
Comentariu beton!23
La articolul asta se pare ca si dau cu parerea mai mult barbatii…EI…..SPORTIVII,EI….INVINGATORII,EI…CEI CARE SI INVING DEPENDENTELE.KEEP GOING,BOYS.Noi,fiinte slabe ,supuse pacatului si sotului mergem la psiholog…..zi faina sa aveti.
Se dezbate încă. Ce zici?9
Asta se numește autovictimizare gratuită. Te-a ținut cineva să nu-ți dai cu părerea?
@claudia
În beci, la etajul trei, cinci crocodili țeseau apă minerală într-un bec. Trece un stol de elefanți, din floare-n floare.
– Ce faceți, frumoaselor?
– Bou îi fiu’ lu’ mă-ta!
Comentariu beton!20
Mihai Vasilescu ,era autoironie nu victimizare.Ar fi culmea sa mi dau cu parerea despre ceva ce habar nu am ,plus ca s mama lenesilor cand vine vorba de orice sport.
daca Romania ar avea si fotbalisti macar cu jumatate din psihicul ei, poate FIFA ar insemna mai mult decat un joc pe calculator
Comentariu beton!25
România n-are fotbaliști. Punct.
Eu cred că Simona avea, mai acum vreo doi ani, o problemă cu jocul agresiv, cu atacul….juca mai mult în defensivă. Cred că era o problemă mentală a ei.
Mi s-a părut că psihic a evoluat extraordinar și mai impresionant decât cum a evoluat din punct de vedere tehnic. Nu sunt convinsă că nu are mentalitate de învingătoare. Luptă foarte mult în fiecare meci și cred că experiența o va ajuta în finalele viitoare pe care le va juca.
E o fată modestă. Eu prefer genul ăsta decât tupeul lui Ostapenko care a câștigat o finală importantă și apoi n-a mai reușit nimic.
PS-@Ionuț…ca de obicei o plăcere să citesc comentariile tale, mai ales cele legate de sport.
Comentariu beton!23
Îmi pare ușor forțată comparația, pentru că sportul înseamnă mult mai mult decât psihic. Da, contează enorm, însă e vorba și de fizic (printre altele), care nu este întotdeauna în parametri. Poți avea pur și simplu o zi proastă, poți fi obosit(ă), te poate durea orice. Iar după un șir lung de competiții și antrenamente… Dar na, este ușor să ne dăm cu părerea de pe canapea. Eu îmi scot pălăria în fața ei.
Comentariu beton!19
Ai pălărie?
Mărie!
Băi, nene, de parcă eu nu-mi scot pălăria în fața ei. Tre’ să spun acum la fiecare comentariu câte de tare e Halep pentru că face ce face? Să reamintesc c-a ajuns singură unde a ajuns? Dar nu despre asta era vorba azi. Serios, chiar cred că are o problemă în anumite meciuri, probabil cele pe care le simte ea altfel, mai importante.
Ia o gură de apă rece, @Vasilescule, ziceam altceva. Anume că nu-mi pot da cu părerea referitor la psihicul Simonei și că nu-i singurul factor care contează în sport, sunt multe variabile. Am voie să spun că-mi scot pălăria în fața ei, pentru că atât simt să spun în concluzie, fără să te inflamezi? Mulțumesc! 😛
Ai voie să ce vrei tu, @didino. 😛
@Marius M, am, o țin pentru ocazii speciale. Și ca să-l enervez pe @Vasilescu. 😂
@Vasilescule, mulțumesc, ești foarte generos. Am să fac un print screen și-am să-l pun lângă iconițe, pe desktop. 😛
Arsenie Boca?
Solitaire și Tetris. 😜
Noi ca natie nu avem psihic de invingatori ( a se vedea si toate exemplele din literatura scolara si nu numai) si nici mentalitatea aferenta. Nici sportivii nostri nu pot fi altfel. Si nu e vorba numai de Simona, ci si de alte sporturi. Vezi fotbalul, in perioada de glorie nu acum, unde am castigat cu super echipe numai ca sa pierdem la unele mai slab cotate, handbalul unde echipa feminina face meciuri extraordinare dar cumva nu reuseste sa ajunga pe primul loc., samd. Toate infrangerile astea mai degraba sunt de ordin psihic. Imi aduv aminte de un meci a lui Steaua ( iarasi perioada de glorie) cand avea 2-0 acasa si 2-.0 in deplasare si totusi au reusit sa piarda cu 5-4 la total. Pur si simplu a fost chintesenta slabei pregatiri psihice a sportivilor romani. Parca nu mai erau pe teren, parca nu mai stiau juca. Nu trebuiau decat sa joace in continuare cele 90 de minute la Middlesbrough la fel ca la Bucuresti, dar totusi pe final s-au umplut de rusine.
@Razvan, de ce psihic? Acolo a fost vorba despre nepriceperea unui antrenor de a gestiona o situație. Practic, Olăroiu s-a panicat și a aruncat un car de fundași în teren, cum învățase el (și nu numai el) de la nea Riciu la celebra școală de antrenori Pro naiba știe cum îi mai zice, în loc să reacționeze ca un profesionist. Și a mai fost vorba de oboseala și condiția fizică a unor jucători care nu erau obișnuiți cu un asemenea traseu. Fix asta se întâmplă cu Simona: nu are antrenor și a obosit un pic.
Nu-mi place clișeul ăsta cu „n-avem psihic de învingători”. Avem, dar nu avem condiții și nu știm ce înseamnă profesionismul. În toate domeniile.
Ca să mă refer la sport, e de ajuns să vină un oarecare preparator fizic de pe afară și să ne arate că suntem la ani lumină depăratare de ce ar trebui să fim (știi despre ce vorbesc, corect?). Sau un antrenor străin sau român cu adevărat profesionist care să facă perfomanțe deosebite, și cu ajutorul banilor (adică o parte din acele condiții de care zic mai sus), dar și cu ajutorul cunoștințelor. (vezi Cahill, vezi CSM București și aș mai găsi exemple). Nu psihicul ne lipsește, ci cineva care să ne învețe cum să-l folosim.
Comentariu beton!15
Dar consola o mai ai?
Am făcut-o cadou pe blog.
Deci ai scapat de tentatie:))))
Parca imi aduc aminte….era un articol cu un tip in metrou care vroia sa se joace ….ceva de genul
Da, exact. 😛
Până acum nu avea antrenorii buni. I-a tot schimbat. Ne-am liniștit cumva. Dar tot nu suntem satisfăcuți că în continuare mai și pierde. Așa că acum am trecut la pasul 2: nu numai că nu are un psigolog (sau poate are) dar nu-l are pe cel mai bun?! Ca să ce? Să-i spună ăla că trebuie să se relaxeze înainte de meciuri și să-i inoculeze spiritul de învingătoare?!
Păi așa cum spune și @Ionuț, Messi ar fi trebuit să-și ia normă întreagă la cabinetele de specialitate anul trecut după campionat..
Comentariu beton!13
Știi care e diferența între Messi și Simona? Fotbalul e sport de echipă, nu individual. Messi, singur, nu poate să facă NIMIC. C-așa îl aduci să joace la Concordia Chiajna și joci semifinală de Champions League an de an.
Dar pe mine mă surprinde altceva. Unde naiba am zis eu că Simona nu e bună? Sau că nu e un miracol ce face? Sau că nu e normal să mai și piardă?
Ai emis ipoteza ca ii lipseste pshicul de invingator, fara de care ar fi castigat cel mult o finala, doua asa ca Begu sau Sorana si ar fi putut viza cel mult locul 20 in WTA. Simona nu e singura cu calculatorul in fata, intalneste alte campioane, care la randul lor au psihicul lor de invingatoare, unele din ele chiar avand calitati fizice si tehnice superioare. Tema asta a psihicului slab datoreaza mult dramatizarii de tip tabloid a presei romanesti.
Comentariu beton!14
Dar eu unde naiba am zis că tu ai zis asta?
Și se pare că nu ești singurul surprins. Și noi suntem la fel de surprinși că Halep are nevoie de un psiholog.
Singurul copil din casa e cel mai rasfatat, dar si cel mai certat. Simo e singurul pe care il avem acolo sus (acolo unde doar vulturii se avanta 🙂 ), la cel mai inalt nivel si e normal sa capteze pana la monopolizare interesul public, sa fie adulata, da sa fie si criticata. Nu trebuie sa fi mare cetinolog sa-ti dai seama ca vorbeste frustrarea din el, si tu ai dezamagit daca Liverpoolul pierde finala dupa ce a trecut atat de spectaculos de Barca (si si tu dadeai cu ei exemple motivationale de mentalitate de invingator numa’ acum cateva zile, asa ceva vrem si noi de la Simo). Buna comparatia ta cu play stationul daca te gandesti la meciul cu Bencic, a dat Simo niste mingi de ziceai ca-s asezate din buton, ceva la ani lumina de jocul ei prea central din perioada ante-Darren Hill. Da, in meciul ala a avut ceva din Serena, o certitudine de champ, un „hai vino sa-ti scot tenisul din cap !”.Plus de asta, noi am si fost obisnuiti cu titani gen Nadia, Pataichin sau Nicu Vlad, care emanau aceeasi certitudine de campion, de film hollywoodian „I said leave the kid alone !”, ca va bat de va cacati pe voi. La aia te intrebai cum de n-au castigat o finala, nu cum de au pierdut-o. Simo inca nu-i acolo …
Comentariu beton!15
@Faiantaru, si nici nu va fi acolo. ma refer langa Nadia sau Patzaichin. Sa fim seriosi, nu putem compara asa, Simona are doar un GS, daca avea vreo 10-12 mai vorbeam de comparatii cu singura nota de 10 din istoria gimnasticii sau cu 20 de medalii la JO sau Campionate mondiale.
In fapt, problema este ca majoritatea dintre noi nu vedem sau nu suntem in stare sa intelegem ce a realizat fata asta intr-un sport unde toate sunt cu minim 10-15cm mai inalte sau cu 10-15 kile mai fortzoase. a pornit din start cu un „handicap”, dar s-a incapatanat sa ramana acolo sa lupte cu armele ei si a reusit sa performeze la varf si continua sa o faca cu brio. nu are un serviciu pe masura din cauza de inaltime, nu are o dreapta ucigatoare din cauza de statura si fortza putina, dar a reusit de foarte multe ori cu talentul si rapiditatea ei sa-si impuna ritmul si sa castige. este o mare performanta ce a reusit ea pana acuma si de acum incolo.
Nu stiu, Radule, o fi ca voi, n-o sa ma duc acuma sa ma tai cu lama pe piept revoltat ca nu mi se da dreptate in privinta ei, ramane doar sa ma oftic si data urmatoare cand Halep dupa trei-patru meciuri de exceptie rateaza din nou tocmai in ultimul act al competitie in fata unor jucatoare mai slab cotate si inzestrate decat ea. Mai. Kiki Mertens & co. nu sunt jucatoare s-o intimideze pe Simona, n-o provoaca cu adevarat si astfel pare-se ca o determina sa lase prea devreme garda jos. Cu totul alta e abordarea ei cand se pregateste pentru Sharapova sau Serena Williams, The Supreme Bitches, si le si bate sau joaca cel putin la un nivel foarte aproprat: Si dintr-odata pare ca nici inaltimea lor de Goliath, Sarapova 1,88 si Serena 1,85 sau propria inaltime. n-o mai afecteaza sau handicapeaza in vreun fel.
Mentalitatea de învingător e o chestie aparte. Ca popor, nu prea o avem. Nu e nici in structura noastră si nici prin educatie nu o cultivăm. Simona pare să cadă ușor, emoțional vorbind. Ca se si ridică, e partea a doua. Dar cred ca va ajunge si sa cada mai rar si sa se ridice si mai rapid.
Nimeni nu ii contestă munca, talentul si meritele.
Cat despre mandrie…ho cu tata ca nu noi i-am platit antrenamentele. E o sportivă excelentă care, întâmplător, e româncă. Hai sa nu ne asumăm ceva ce nu e al nostru.
Eu nu as compara. Am lucrat si lucrez cu sportivi si cand ajungi la asa nivel competitional nu te doboara palmaresul altuia, te doboara candirea ta despre tine in momentul respectiv, oboseala psihica, puterea de concentrare si lipsa de intuitie cum sa schimbi jocul, fix in momentul respectiv. Este multa munca de ambele parti, la asa nivel nu poti sa contesti meritul celuilalt, mai ales daca ne raportam la finala de la Madrid. Totul vine cu o maturitate. Este adevarat ca fiecare isi ia motivatia si increderea in sine diferit. La un meci in care era la un serviciu sa piarda, Sharapova a chemat antrenorul si tipul i-a repetat un minut: You are Maria Sharapova! You ARE Maria Sharapova! Nimic mai mult. nu tactica, nu lovituri, nimic. Ceea ce alte dati se intampla, atunci de asta avea nevoie. Ceea ce un sportiv are nevoie este un om care sa stie in momentul potrivit ce are nevoie sa castige meciul. Fie ca e tactic, fie ca e mental. Dar nu sta totul in mentalul jucatorului, pentru ca si celalalat munceste, ft mult, are talent, are conditie fizica, etc. Iar rahaturile mancate de cetin…ca clacheaza la orice finala…sunt de jucat miuta in fata scarii. Simona ca si altii, a avut meciuri in care a cedat psihic, dar nu din mentalitatea generala de neinvingtor, ci din moment. Altfel nu ajungea acolo, nici pe aproape. Si invers functioneaza extraordinar de bine la majoritatea jucatorilor. Este x in fata mea, nu am nimic de pierdut, brat relaxat, fac cel mai bun meci pentru ca e prima sau poate printe primele ocazii sa fiu pe o arena asa mare. Sunt oameni care nu au emotii, e dovedita asta. Nu o sa auzi un sportiv zicand despreu un altul (ma refer la nivel) ca x nu are mentalitate, pentru ca stiu ca nu este singura si nici cea mai importanta substanta constanta de care ai nevoie.
Comentariu beton!24
@Andry, jos palaria, man. se vede ca lucrezi in sport si ai vazut chestii.
Cand are dreptate Vasilescu are, simona a disputat peste 30 finale wta si 3 grand slam, a pierdut prea multe, de obicei blocajele ei apar in meciurile inportante, cu miza, gen semifinale finale, problemele ei la hăizaș exista, stie tenis, si mental are, daca nu ar avea nu ar sta sus, poate ca nu la nivelul dorit de noi, tenis stie, vorba lui federer, nu exista jucator in top 100 sa nu stie tenis, orice jucator din top stie sa dea un backhand sa puna o scurta sa faca un stop, dar diferenta intre cei mai buni e cand alegi sa faci lucrurile respective, aia ii face pe cei buni cu mental bun sa stea sus, simona a pierdut prea multe finala in raport cu, cate a jucat, si nu pentru ca e slaba jucatoare de tenis, ci pentru lipsa de concentrare, uneori reuseste sa se adune alteori nu, cei care au vazut meciurile ei pot confirma asta, pe daren rareori l-am vazut sa ii explice ceva strategii de joc pe banca, el a fost mai mult un psiholog pt ea decat un antrenor, rezultatele ei in perioada cand a fost pregatita de el confirma asta, simona nu e o jucatoare mai slaba acuma, ea are si acuma un antrenor, dar numai un antrenor, nu un antrenor/psiholog, la daren nu si-a permis asemenea reactii ca la dobre, asta spune totul
asa e, 5 ani de stat in top nu e suficient pentru ca a pierdut finale. Cred ca tu nu ai urmarit multe reactii ale Simonei la Darren si de cate ori si-a cerut scuze apoi, public, si le-a multumit ca o suporta. Darren stia, si pentru ca lucrau de mult si pentru ca era mai pregatit si instinctiv, ce sa ii zica tactic, cand e nevoie, si ce sa ii zica, si cand sa plece sa o lase sa si rezolve singura problemele din momentul respectiv. Daniel Dobre din pacate nu este la acelasi nivel, dar cine suntem noi sa ii judecam decizia.
@keepcalm, si la Darren si-a permis reactii. in 2017, dupa un OCC la Miami, Cahill i-a spus ca el inceteaza sa-i mai fie antrenor daca ea nu-si revizueste comportamentul 🙂 si l-a revizuit si 2 luni mai apoi a facut semifinala la Stutgart, a castigat Madridul si a pierdut de putin titlul la RG. dar e adevarat Cahill este un super fin psiholog si stia exact ce sa-i spuna ca sa o motiveze si sa o repuna pe fagasul bun. cum zicea si Andry mai sus, rolul antrenorului este sa stie sa motiveze si sa focuseze jucatorul in mom in care acesta are nevoie. prin orice mijloace. in tenis, ca e WTA sau ATP, in top 20 talentele sunt egale, cam tot ceea ce ii diferentiaza este mentalul, unii/unele stau mai bine altii/altele mai putin bine. dar nu are a face cu mentalitatea de invingator, absolut deloc. aia toti o au, altfel nu ar fi acolo.
Greşiţi toţi cei cu „mentalul”. Era valabil acum câţiva ani. De fapt, e foarte simplu! Simona are un fizic mai mărunt şi i se termină energia fix spre sfârşit. Într-un rezervor mai mic e benzina mai puţină, ca să vezi! Dacă juca cu Bertens înainte de finală, o bătea. E o chestie fizică, nu psihică. Nu zic că nu poate să aibă şi zile proaste, ca orice om.
Cred că Simona mai poate progresa doar ca diversificare a jocului. Mă mir că un comentator de tenis, cum înţeleg că e acest Cetin, nu vede că Simona are un joc previzibil, stânga-dreapta, liftat. După un timp, adversarele îi simt jocul. Bertens e şi mare, ajungea uşor la mingile plasate de Simona, care nu mai avea forţa din primele tururi.
Simona dă puţine scurte, nu iese la fileu (e de înţeles de ce), nu dă mingi plouate, nu dă „cu măciuca” la nimereală.
Bianca Andreescu are variaţie mai mare în lovituri. Asta ar avea Simona de făcut. Să fie mai imprevizibilă!
@Radu, si la cahill si-a permis reactii dar atat de multe incat le tii minte cate au fost in cativa ani de zile, la dobre ai uitat deja cate au fost in cateva luni, nu?
App, ce ti se pare ca ai spus diferit fata de ce am spus eu?
@keepcalm, faptul ca a avut reactii si la Cahill si ca mentalul slab in anumite meciuri nu e acelasi lucru cu mentalitatea de invingator. astea sunt chestiile pe care l-am zis in plus fata de tine, dar, sunt sigur ca ti-ai dat seama si singur, ai vrut doar sa nu-mi ramai dator cu vreun raspuns 🙂
am explicat mai sus ce inseamna mentalitatea de invingator, nu mai revin, fiecare intelege ce poate sau ce vrea.
mentalul de pe teren e diferit de mentalitatea de invingator cu care fiecare campion e inzestrat, e vorba de mentalul de la fiecare meci care depinde de foarte multe lucruri. tot mai sus le-am enumerat, sunt multe de spus si nu avem noi timp aici pe blog la Vasilescu sa le rezolvam. in mare, Simona e perfectionista, face totul ca la carte, are un plan de meci de care se tine pana la un punct, pana cand isi poate impune ritmul pana cand totul decurge in favoarea ei. daca totul e ok si, de cele mai multe ori e ok, castiga. cand nu e totul ok, atunci intervine planul B sau C (c-asa-i in tenis) , ei, cand nici planul B si C nu dau roade, aici intervine putin psihicul si anumiti dracusori care incep sa-si puna intrebari pt ca nu gasesc raspunsuri. si cu cat intrebarile se inmultesc cu atat se inmultesc si raspunsurile alea negasite….no, si pierde. acuma, ca a pierdut mai multe finale decat a castigat, sau ca putea castiga mai multe, cine sunt eu ca sa stiu exact cate finale trebuia sa castige sau sa piarda Simona? daca ea ajunge in continuare in finale, are inca mentalul ala de fier si asta e cam tot ce conteaza. de asta zic si mai repet, noi ca romani, ca fani de sport sau ca suporteri ai ei, nu avem cultura sportiva destula incat sa intelegem fenomenele astea. plus ca nu avem toate datele necesare, dar nu-i asa, ce mai conteaza? in buna traditie mioritica, o parere, nu a omorat pe nimeni, fie ea si nedocumentata 🙂
Eu cred ca mentalitatea colectiva trage in jos chiar si varfurile. Daca s-ar muta Simona la Monte Carlo sau Miami si ar rupe orice legatura cu Romania ar fi alt om…
Sa facem un pachet de motivationale pentru Simo.
http://www.youtube.com/watch?v=3zQq8UsgjYc
[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=p27ipEzsxW4&w=640&h=360]
Las si io my 2 cents…ca tot e vorba despre Simona si e un domeniu in care am activat odata mai demult 🙂
In primul rand ce e ala psihic de invingator? ca nu te nasti cu el. il obtii dintr-o suma de valori, calitati si performante dobandite de-a lungul vietii, in cazul ei, a carierei sportive. daca Simona Halep este de 5 ani in top 5 jucand in vreo 30 de finale, castigand vreo 19, castigand si un GS, plus 60 si ceva de saptamani pe locul 1, cam care ar fi probabilitatea sa fii dobandit mentalitatea de invingator? incerc eu un raspuns: FOARTE MARE. aia care inca-i contesta chestia asta sunt doar fani de rezultat care cred ca Simona Halep e un bun national si poate fi exploatat dupa bunul lor plac. stiu, internetul e la liber, ne putem da cu parerea, dar tot la fel putem fi si trasi de urechi daca dam cu ea tare de gard.
acuma, ca am stabilit ca are mari sanse sa aibe mentalitate de invingator :), putem incerca sa vedem de ce nu castiga totusi toate finalele in care joaca. ei, aici ar fi cam multe de explicat si ne-am putea plimba de la cat de buna/rea e ziua respectiva pt ea, la forma in care se gaseste, sportiva sau fizica, la alegerea de lovituri, la planul tactic, la strategie, la forma adversarei, la psihicul ei din timpul meciului…mai pot continua :), dar ma opresc. so, nu e chiar asa usor de analizat pana la coada, este? poate parea foarte simplu din fotoliu, ca doar ce e asa complicat, doar trebuie sa treaca mingea peste fileu si sa o puna in colt. Federer a zis odata intr-un interviu: ” tenisul nu e fizica atomica, castiga ala care pune mai repede mingea in coltul terenului” 🙂 Well, venind de la Federer, pare simplu, dar nu e chiar asa.
si alta chestie pe care mai voiam sa o zic; Simona lucreaza de vreo 2 ani cu un psiholog, tocmai pentru a avea mentalul si concentrarea tot timpul acolo, in timpul meciului, pt ca a admis dintotdeauna ca atunci cand ceva nu merge, parca se blocheaza ceva acolo sus si restul corpului nu mai functioneaza asa bine. e o tipa, Alexis Castorri si e un psiholog binecunoscut in dom sportiv, Murray si Anderson au apelat la serviciile ei de asemenea.
so, in concluzie, nu de mentalitate de invingator duce lipsa Simona. eu zic ca ea nu duce lipsa de absolut nimic, noi, romanii, sau fanii de rezultat ducem lipsa de o cultura sportiva care sa ne permita sa intelegem anumite fenomene. 🙂
Comentariu beton!17
A pierdut prea multe finale pt o jucatoare care sta in top 10 de atatia ani in raport cu, cate a jucat, si nu pentru ca e slaba jucatoare, daca ar fi slaba jucatoare nu ar sta acolo
@keepcalm, exact, dar exact ce cred și eu.
aveti un punct de reper cand spuneti chestia asta? vreo statistica, ceva analize concrete…cu cine comparati? ca nu zic, poate voi stiti ceva ce eu nu stiu, sigur ca se poate. 🙂