Ce voiam să zic, începând de azi, până sâmbătă, fratele vostru dă o fugă până la frații noștri de gintă latină care trăiesc în țara aia în formă de cizmă. Ăia care se dau mari povestind în stânga și-n dreapta cum au cucerit ei Dacia, când e clar pentru toată lumea că doar au picat în capcana întinsă cu dibăcie de mărețul popor al dacilor liberi. I-au momit aici cu femei, viezuri și mânji, iar ăia au pus botul ca fraierii. 2000 de ani mai târziu au scornit-o p-aia cu “cucerirea Daciei”.

Nfine, să lăsăm istoria, ce voiam să vă rog, găsim pe cineva pe aici care să-mi spună și mie două-trei cârciumi mișto de prin Firenze și Bologna. Și când zic “mișto”, mă refer la cârciumi din alea unde mănâncă localnicii, că pe cele pentru turișiti le pot găsi și singur. Știți ce zic, da? Genul ăla de cârciumă cu câteva mese unde gătește patronul de nu-ți vine să te mai ridici de la masă. Că cam astea-s locurile în care-mi place să-mi hrănesc superbu-mi trup când sunt plecat.

Și dacă mai aveți ceva ponturi pentru cele două orașe menționate, nu vă sfiiți să le lăsați. Din nou, rugămintea ar fi să nu mă trezesc cu mesaje de genul „coae, să mergi neapărat să vezi Ponnte Vecchio și Galeriile Ufizzi”. Internet am și io. Bagați doar dacă aveți ceva ponturi despre locuri unde nu se duce marea masă de turiști. Da, știu, sunt un pretențios. Csf, ncsf.

Deci? Găsim ceva bun în Firenze, Bologna și Venezia (da, da, se pare că ajung si la Palatul Dogilor)?