Nu ştiţi ce este, cum arată sau ce face o astfel de prinţesă? Ei, lasă că vă spun eu, ca de obicei.

O veritabilă prinţesă a like-urilor este cea pentru care toate reperele vieţii obişnuite, aşa cum o ştim noi, au dispărut. Pentru ea, unitatea de măsură valabilă şi recunoscută este una singură: like-ul. Astfel, deşi pare că întreprinde acelaşi gen de activităţi banale pe care le facem toţi, lucrurile nu stau deloc aşa.

Uite, aţi putea avea impresia că prinţesa like-urilor merge la cinema ca să vadă un film. Numai nişte profani ca voi ar putea crede asta. O adevărată prinţesă a like-urilor vrea doar să le arate celorlalţi asta. În plus, niciodată n-o să evalueze producţia respectivă după acţiune, regie sau distribuţie. Aiurea, poa’ să ia filmul ăla doişpe premii internaţionale, dacă selfie-ul făcut în faţa afişului de-abia adună şase like-uri, pentru ea va rămâne doar o porcărie, un coşmar cinematografic care o va face să tresară şi-n somn.

Prinţesa like-urilor nu merge la un eveniment al cărui grad de coolness este sub limita ei de toleranţă. Adica, bun a înţeles, trebuie salvate şi bufniţele polare, dar s-o facă ăia care se pot expune situaţiei de a nu aduna suficiente like-uri. Mult mai mult potenţial de apreciere a selfie-urilor prezintă lansarea unui nou tip de cocktail cu asparagus şi bame.

Prinţesa like-urilor merge în vacanţă cu speranţa nemărturisită că odată şi odată tot va reuşi să bată recordul de 1431 like-uri pe care le-a strâns în vara lui 2013 la un selfie cu un pui de delfin eşuat pe o plajă obscură din Grecia.

Prinţesa like-urilor nu măsoară distanţa parcursă cu trenul sau maşina în kilometri, aşa cum aţi putea crede în naivitatea voastră. Ci în numărul de like-uri acumulate între selfie-ul de plecare şi cel de sosire la destinaţie.

Se zvoneşte că există o prinţesă a like-urilor care a ieşit de vreo câteva ori cu un tip pe care chiar îl plăcea. Simpatic, dezgheţat, cu niscaiva creier la purtător şi cu un job bun. Deşi nici ea nu ar fi crezut, chiar simţea că începe să se înfiripe ceva. Până când prinţesa a făcut greşeala să arunce o privire pe profilul lui de Facebook. Oroareeeee! Selfie-uri cu un like sau doua. Share-uri care abia strângeau câte cinci. Postări fără niciun comentariu! Un coşmar, nu altceva! Doamne, ce era să facă! Fusese la un pas să se încurce cu un nimeni, cu un pierde-vară! Păi de aşa ceva avea ea nevoie? Un nenorocit ca ăsta îi strica media de like-uri pe viață. Prin urmare, cu prima ocazie când s-au văzut, i-a comunicat tipului pe un ton sec, rece, arpoape chirurgical:

– Îmi pare rău, dar nu cred că ne potrivim. 

No joke. Povestea e aproape reală (și zic “aproape” pentru că nu știu exact cum a sunat fraza de despărțire).

Dar acesta a fost un simplu “derapaj necontrolat”. Pentru că o prinţesă a like-urilor, care se respectă, nu are nici macar prieteni sau prietene. Ci doar un grup de “toleraţi” pe care-i acceptă în jurul ei, după ce i-a selectat cu grijă, în funcţie de numărul de aprecieri pe care i-l pot aduce.

În fiecare seară când ajunge acasă, istovită, dar mulţumită şi gata să-şi numere like-urile adunate cu trudă peste zi, prinţesa like-urilor se uită în oglindă, pregătită pentru selfie-ul de noapte bună, şi-şi spune încetișor: “doamne, ce viaţă, cool, sexy şi interesantă pot să am”.

Apoi, adoarme singură, mereu singură, cu gândul că poate într-o zi o să apară şi prinţul ei, călare pe un cal alb cel mai mare reach organic din Univers.