Într-una din serile trecute, iar am rămas cu băieții la discuții despre subiecte grele și arzătoare. După ce am stabilit cine suntem, de unde venim și încotro ne ducem (noi, ca omenire) s-a trecut la teme mai ușoare care să meargă cu berea și micii.
Și cum unul dintre noi tocmai se întorsese dintr-un mini-sejur în Maroc, conversația a mers lejer spre avioane și chestii legate de zboruri. După câteva considerații scurte despre meniuri și prețuri la bilete, ne-am dat seama că de fapt alta este problema arzătoare care ne macină și nu-i dăm de cap. Mai precis, m-am scărpinat gânditor în cap și am emis teoria conform căreia niciodată, dar absolut niciodată, nu am văzut cu ochiul meu o stewardesă din aia frumoasă ca-n filme (și credeți-mă, am pierdut de mult numărul zborurilor cu avionul). Moment în care băieții s-au uitat lung în gol, încercând să-și amintească, iar apoi au fost nevoiți să conchidă profund filozofic: bă, să știi că ai dreptate, nici noi.
Da, oameni buni, nu am dat ochii niciodată cu o stewardesă din aia care să te facă să rămâi cu gura căscată când apare. Să nu-ți mai ardă nici să mănânci, iar când te întreabă dacă vrei ceva de băut, abia să fii în stare să îngaimi un „îhî”. Ceva de genul ăsta. Și ca să nu trăiesc cu impresia că nici măcar nu există cu adevărat, voiam să-mi ziceți voi dacă ați întâlnit măcar una. Băi, dar nu vreau să-mi povestiți chestii de genul „am zburat eu pe Air France cu una drăguță”, că d-astea stiu și io. Nu, frate, vreau să aud că era una din aia de ați fi stat pe gânduri ce să alegeți între ea și Monica Belucci. Ceva desprins de pe cat-walk și aterizată în avionul cu care zburați voi.
Aaah, și dacă aveți impresia, profund eronată, că întrebarea este doar pentru bărbați, fac pariu cu voi ca vor fi mai multe răspunsuri de la tipe. Pentru că nu există ochi mai crtic decât al unei femei când este vorba despre o alta, care se mai presupune că ar trebui să fie și frumoasă. 😉
Buuun, și dacă tot vorbim despre domeniul ăsta, mai am o curiozitate. Dar una mare de tot. La primul meu zbor am crezut că mor de frică. În clipa în care m-am așezat pe scaun, singurul lucru care-mi mai trecea prin minte era „ce naiba caut eu aici?”. Ei bine, la ora asta nu mai am nici cea mai mică apăsare când urc într-un avion. Ba chiar mi s-a întâmplat să adorm înainte de decolare și să nu mă mai trezesc până la aterizare. Însă pun asta pe seama faptului că n-am avut niciodată vreun incident neplăcut, n-am prins nici măcar o umbră de gol de aer sau ceva mai nasol. Dar sunt conștient că există oameni terifiați de gândul că vor fi nevoiți sa zboare. Pe ei aș vrea să-i întreb de la ce li se trage? De la vreo experiență neplăcută sau este teamă necontrolată fără vreun motiv palpabil (care cred că are și o denumire medicală, dar mi-e lene să caut)?
Hai că v-am dat de lucru azi. Dar sunt foarte curios ce-o să povestiți, în special la ultima chestie.
sursa foto
Bre, am zburat cu alitalia si se stie ca pe acolo e plin de milf…una dintre astea, jurai ca e Claudia carinale la 40 de ani…
Referitor la zborul cu pasarea de fer…prima oara am zburat pe la 11 ani.La CAP-ul de la mine de la taranoaia, in fiecare an venea un nene cu o zburatoare de-o varsta cu Burebista, sa imprastie chimicale peste recoltele partidului. Va amintiti de betivul din Independence Day, ala da le da fatala la martieni? De la aviatorul meu le-a venit inspiratia, doar ca nu au gasit unul mai gras si mai betivan.Pretul biletului a fost un kil de tuica furat din rezerva lu tataie.Senzatia…nepretuita
Comentariu beton!44
@Redoo, deci ai zburat pe ţuică. :)))))
prima oara…
Țuica era de prună ? :))))
@Marius, io așa zic. 🙂
Cele mai ” frumoase „sunt grecoaicele de la Aegean , inainte apare nasul si la 3 minute stewardesa!
Adevarul este ca nici eu nu am vazut vreodata vreuna ca donsoara din poza pusa de tine , majoritatea sunt dragute ,frumos machiate si ingrijite !
Comentariu beton!15
@Lela, ahahaha.
Buna in draci! Sa ne luam zborul cu ea spre weekend. 🙂
@iote, ai vrea tu. :))))
Mai, pe Wizz, am vazut cateva dragute, daca nu chiar toate, zau, sunt frumoase fetele. Pe linia Emirates, mi se parura iar frumoase .
Acum depinde ce intelegem prin frumoase.
Eu o vad frumoasa pe Olivia Ster, pe Monica Dascalu, pe Eva Green.
Acum, daca nu au fuste scurte si plamani p-afara, o fi si ca sunt multi care nu mai vazura femei pina acum si raman setati pe aia.
@Miki, Olivia Steer, să nu se apuce să vorbească. În rest e ok.
http://izismile.com/2016/01/12/becoming_a_chinese_flight_attendant_is_quite_competitive_23_pics.html
meanwhile in China…..
http://izismile.com/2014/04/29/russian_flight_attendants_who_you_will_be_happy_64_pics.html
Rusoaicele….
@Lela, așa, în poze am găsit și eu tone. 😀
http://izismile.com/2014/04/28/flight_attendants_show_their_sultry_and_sexy_sides_33_pics.html
Unele mai indraznete…..
nu va zic nimik ca fii-mea este stewardesa
La Tarom cred ca am prins una sau doua domnișoare frumoase. Streward bun chiar azi: tânăr, brunet, ochi verzi.
In rest numai mumii.
Frica de zbor nu am dar pentru prima oară de cand zbor am avut (ne?)șansa sa stau lângă un tânăr terifiat de zbor care m-a rugat frumos sa il țin de vorba ca sa nu între in panica. Si îmi povestea cum se uita numai la documentare legate de avioane prăbușite si nu își explica de ce. Probabil era un pic masochist.
Am fost drăguța si i-am spus ca existe mai multe șanse sa câștige la loto decât sa ne prăbușim.
@Ana, era mișto? Tânărul, gen. :)))
Avea 21 de ani! Vorbea numai cu dumneavoastră cu mine. M-am simțit baba rău de tot. Mai avea sa îmi zică sărut-mâna la plecare si puteam sa ma duc sa cer ies la pensie :)))
Comentariu beton!15
@Ana, pfff… și ce dacă? Era major și vaccinat. 😀
Sincer, am văzut multe drăguțe și chiar frumoase, elegante, finuțe dar nici una chiar așa cum zici tu – dar cred că nici nu mă așteptam. Alea se fac manechine sau actrițe. Cît despre frica de a zbura, la unii e doar o teamă banală care le trece cu experiența, la alții se trage de la vreun incident mai neplăcut – goluri de aer, sguduiri…chestii din astea, dar există o categorie la care această frică e irațională și incontrolabilă. Eu am cunoscut vreo 2 (un bărbat și o femeie) – oricît ar fi zburat și oricît de mult s-ar fi pregătit sufletește, în momentul în care decola avionul le transpirau automat palmele și rațiunea dispărea total. Nasol. Oamenii ăștia beau și înainte și în timpul zborului ca să-și amorțească frica. Tip de fobie care apare și în alte situații – de înălțime, de păianjeni…..
@Anca, eu p-asta cu băutul ca să nu-ți mai fie frică n-am prins-o.
Am vazut destule dragute, dar niciodata ca in poza. Acu’, eu stau si ma intreb de ce s-ar face una ca cea din poza stewardesa? Nu e chiar cea mai usoara meserie, chiar daca asa pare. E mult mai simplu sa gaseasca un batranel bogat care s-o intretina, sa faca o cariera ca top-model sau chiar actrita (inclusiv in filme porno).
In legatura cu frica de zbor: eu sunt mort de frica. Explicatia e simpla: stiu sa merg pe pamant, stiu sa inot (chiar foarte bine, si nu numai in piscina), dar inca nu am invatat sa zbor. Stiu ca e cel mai sigur mijloc de transport, dar, in caz de ceva, sansele de supravietuire sunt aproape 0, spre deosebire de accidente cu alt tip de locomotie.
Prima oara am zburat prin 2008 in Turcia. Am amanat primul zbor cat am putut, dar atunci n-am mai avut scapare. A fost un chin, mai ales ca am nimerit in dreptul usii laterale de acces. A venit la mine stewardesa si a inceput sa imi explice cum ar trebui eu sa deschid usa in caz de ceva, si sa ajut restul lumii sa iasa. A parut un pic dezorientata cand i-am zis: „Domnisoara, mi-e atat de groaza de zbor ca nici nu am observat nenorocita de usa. Si, apoi, fiti convinsa ca, in caz de ceva, in momentul in care avionul atinge apa sau solul, eu deja am pus 1 km intre mine si epava!” Zborul a fost crunt pentru mine.De atunci tot zbor, cel mai des pe intern cu rasnitele alea de ATR-uri. Groaza nu imi mai este, dar am, asa, o retinere, de cate ori decoleaza avionul.
Ca sa inchei, de cate ori face misto sotia de faptul ca mi-e frica de zbor, in timp ce ceilalti 3 membri ai familiei sunt de-a dreptul incantati, il dau ca exemplu pe Bergkamp. Marele fotbalist olandez a ratat o gramada de meciuri importante din acest motiv: nu se urca in avion. Daca putea ajunge altfel, ok, daca nu…ramanea acasa.
Comentariu beton!13
E adevarat ca sansele de supravietuire sunt practic 0, dar si sansele sa supravietuiesti schilodit pe viata sunt tot 0.
De murit tot trebuie sa mor la un moment dat. Prefer sa fie repede, cu risc minim de supravietuire in forma naspa.
@Ady, e posibil sa ai dreptate. La mine mai e ceva: un fel de claustrofobie. Simt ca sunt intr-un fel de cutie din care nu pot iesi. Nu am aceasta libertate. Acelasi lucru il simt si la metrou uneori. Adica, din masina sau tren pot sari din mers (am si facut asta de vreo 2 ori ?), din barca sau vapor ma arunc in apa. Din avion nu prea se poate. O avea si chestia asta legatura cu frica mea de zbor.
Fobiile sunt fobii. Nu se discuta.
@Ionut, deci tu zici că mai rămâne ceva din tine capabil să înoate? 🙂
@Mihai, nu zic, presupun prin absurd.?? Oricum, e clar ca as iesi primul pe usa aia. N-am vocatie super erou. ??
@Ionut, eu le promit că deschid ușa și fac tot ce vor ele, numai să mă lase să stau pe locurile de la „exit”. Să-mi întind și io picioaele ca omul. 😉
Prima oară am zburat prin 73-74 de la Constanţa la Bucureşti cu un YR 14. Nu mai ştiu cum a fost zborul, ştiu că ne-au mâncat ţânţarii pe aeroport, iar stewardesa era un steward, un băiat slăbuţ, care ne-a oferit bomboane cu lapte.
Nu am văzut stewardese wow decât în filme, dar majoritatea sunt drăguţe şi aranjate. Dar mi-ar plăcea să văd una super şi bărbaţii cum îşi răstoarnă băutura în poală uitându-se după ea. 🙂
@GabiI, în ’73 se inventase avionul? Ai zburat cu Aurel Vlaicu? 😛
Avionul se inventase, nu se inventasera bloggerii. 🙂
Comentariu beton!26
@GabiI, ahahaha. :))))))
Da, am vazut cateva!
Virgin Atlantic – pfoah! Spectacol! Nu era schija cum am eu piticul configurat, dar mi-au placut cele 12h de zbor! Si cum eram putini in cabina aia am avut mult mult timp sa apreciez.
O brunetica uscata intr-un Ryanair spre Ibiza…cred ca si-a blestemat zilele la cate creaturi tampite a avut in zborul ala!
La Emirates acu’ vreo luna. Doar ca erau 2 care se ocupau de noi si cea misto era pe randul celalalt.
Dar da, sansele sunt considerabil mai mari sa vezi o super-fata la Bucuresti pe strada decat intr-un avion!
Frica de zbor? N-am, dar jumatatea mea are un stol! De cand au aparut copii, inainte nu avea nici o problema. Si nu, nu e legat de vreo experienta neplacuta. Ironia este ca dupa ce a aparut frica a avut cateva zboruri cu evenimente serioase: zburat prin avion – literalmente! – 2 aterizari ratate (nu, nu am aterizat pe burta, au decis pilotii sa ridice avionul din cauza vantului).
@Dragos, trebuie să mi-o zici pe-aia cu zburatul prin avion.
Nu e foarte complicat: eram undeva la 37000 de picioare, usor la est de Madagascar.
Mi s-a facut sete si m-am dus sa-mi iau un pahar de apa. Eram la „galerie” – chiar habar n-am care e termenul pentru galley.
Avionul a avut o „simpla” cadere de aproape 5000 de picioare. Am cautat istoricul, dar acum e pe bani, in 2009 era la liber si de aia stiu cat a fost de draguta caderea.
Eu am dat foarte frumos o capatana de tavanul avionului. Si nu are decat vreo 2m si putin inaltime, deci am „decolat” si eu ceva.
Prin bucataria aia au zburat sticle, pahare, cutii de suc.
In avion nu a fost chiar nasol, era undeva 2:30 noaptea si majoritatea dormeau si cum e regula sa tii centura inchisa…Dar erau cateva zeci de persoane foarte foarte agitate, cand m-am intors la scaunul meu.
Explicatia capitanului a fost curentul de aer tropical si o furtuna care era intre pamanat si avion.
A fost frumos 😉
@Dragos, mamăăă, a fost ceva mișcare acolo. Da, sună al dracu’ de nasoluț.
Asa cum spune si @Anca Argesiu (Akafix) si @Ionut, pe cele care arata super/mega/extra/Victoria’s Secreat style nici măcar nu mai apucam sa le vedem pentru ca sunt „racolate” încă din scoală de steward. Iti dai seama ca pun mana pe ele câte un terminat de pilot mai în vârsta care le iau de nevasta și în timp ce ei au zbor, ele au orgasm cu grădinarul. Sau cu postașul (ca tot l-au gasit pe ala care ar avea peste 1.300 de copii făcuți prin anii 60). Si eu am zburat de multe ori, una singura am găsit mai draguță, pe KLM. Este adevarat ca era în stilul lor, mai spălăcită dar luata per total era bunicica. In rest, cele mai nasoale pe Malev – bătrâne si mustăcioase și cele mai bătrâne pe Delta – în schimb foarte amabile, genul de bunicuță care dacă vedea pe câte unul speriat, stătea lângă el și ii spunea o poveste pana adormea ala. Legat de frica de zbor, plecam în Anglia cu un coleg și o colega și m-au sfătuit ca, dacă mi-e frica, sa beau putin vin, din ala de se servește in avion. Cred ca am băut vreo 4 sticulute, deja se uitau alea urat la mine. Ma durea în paispe, eu începusem sa ma simt atât de bine încât la câte o zdruncinătură pe mine ma pufnea rasul. Va dați seama ce la ieșire din avion am auzit în spate un „you fucking stupid roumaniens!” (venit de la cea mai nasoala stewardesa!). Nu m-am putut abține și m-am întors și eu cu un „blow me, bich!”.
Comentariu beton!26
@Georgian, alea de pe Malev poate sunt bărbați, unguri adevărați, cu mustață.
@Mihai, poate da’ peste tine un avion negru cu geamuri fumurii, cu numere de Harghita.
@Georgian, dacă nu e bemveu cu numere de Sziget, tot degeaba. 🙂
Eu nu am vazut niciuna „fotomodel”, poate pe Emirates mi s-au parut cele mai dragute (poate pareau mai „kinky” si din cauza costumatiei), insa am cunoscut doua la niste cursuri de spaniola… amandoua erau dragute, tinere, simpatice, insa una din ele era cu mult peste media fetelor impingatoare de carucioare. La momentul respectiv erau la Blue Air, insa au trecut niste ani buni de atunci…
Referitor la primul zbor… am avut ceva emotii, insa placerea este infinit mai mare. Nu imi place viteza si nu sunt amatoare de adrenalina, dar zborul cu avionul este si va fi una din placerile mele. Am avut si niste experiente mai putin placute (niste turbulente care am crezut ca rup avionul in bucati), dar nimic nu ma poate face sa renunt la calatoria cu avionul (doar daca se prabuseste cu mine in el :P). Pana la urma este cel mai sigur mijloc de transport, nu mai zic ca e si cel mai rapid.
@Dana, iată cum arată o tipă curajoasă. 😉
Fete atât de frumoase nu,dar doi tineri(chiar ca din filme) am văzut pe Lufthansa şi Condor!Şi da,am avut atacuri de panică muți ani şi nu puteam zbura decât cu xanax!De la un incident cu defecțiune la un motor chiar la al ll lea zbor din viață! A trecut de la sine ,probabil ca urmare a multor altor altor zboruri lipsite de eveimente,dar a durat mult!
@Liliana, și acum? tot cu xanax?
Ce naiba e Xanax-ul asta, dom`le? Ca si eu vreau! 🙂
Ba daa! Eu am vazut o stewardesa su-per-ba!
Tarom, vara lui 2011. Romanca!
Varsta aproximativa: 30 de ani. Inalta, blonda, parul tuns bob, ochi verzi. Trasaturi fine si perfecte. La fata si coafura era genul Oana Mares, dar maai frumoasa decat Oana Mares in cea mai buna poza a ei profi si photoshopata.
Eu, cand vad o tipa care arata bine la prima vedere, m-apuc sa o studiez disperata in cautarea vreunui defect si cand il gasesc zic „ha!” si rasuflu usurata 🙂 Ei, pe-asta am studiat-o tot zborul, 2 h, dupa care am conchis ca e o nesimtita.
Comentariu beton!48
@Roxana, ahahaha… mi-ai făcut ziua. 😀
Ahahahahaha n-am zburat decât cu gândul( și o dată ne-am ridicat un pic cu mașina de bot că tocmai ne cumpăraserăm saltea nouă si era legată de plafonul masinii, vânt afară, plus un nebun ce ne tot șicana pe drum si soțul l-a evitat in ultima secundă?, aia a fost sperietura vietii mele?) dar am o prietenă ce a dat examen când au avut posturi de stewardese unii pentru avioanele din Dubai. Deci, fata-i draguță, dar acolo a vazut unele cu care nu se putea nici măcar compara(regulile-s foarte stricte: N-ai voie unghii false-ele aveau cu gel, nu lungi, dar nici tăiate din carne?, n-ai voie extensii-dar dacă ești expertă știi să le faci să pară naturale, nu decolteu, nu fustă deasupra genunchiului, n-ai voie gene false, nu machiaj/parfum strident, nu silicoane NICĂIERI) darămite împrieteni. Le-au pus în echipe să se „pregătească” cică si fraiera s-a apucat să-i povestească „colegei” prezentarea proprie. Și aia a intrat inaintea ei și-a spus EXACT ce i-a povestit prietena mea. I-au căzut lentilele fetii când a auzit ce spunea aia? prietena me a fost knock out, abia a putut să-si „recreeze” o nouă prezentare, dar nu s-a mai putut aduna mental în timp util? așadar stewardesele-s niște scorpii naturale(cică erau unele frumoase frumoase, slabe, aranjate, ea părea „dărâmată” comparativ cu alea, deși avea atunci 25 si alea cica păreau trecute de 30?)
@kya, esti convinsă că prietena ta nu era Gwyneth Paltrow? :)))))
Nope? nici pe departe? de atunci n-a mai călcat pe la vreun concurs de genul, deși și-ar fi dorit, n-a mai avut curajul?
Teama de zbor…. hmmmm, Nu o zbor niciodata pentru ca sunt ingrozita cand aud cuvantul avion, nu mai spun sa ma si urc in el….
In anul 1994, cumnatul meu (pilot pe MIG 21) a cazut cu avionul in timpul unui zbor de antrenament, socul pentru noi a fost imens, aveam 24 de ani si cand ne-am intors de la inmormantare mi-am zarit in oglinda parul la radacina complet alb.
Sa stii ca dintr-un barbat de 1.90 ai bagat in sicriu doar 2 degete…
Chiar si acum cand scriu simt ca incep sa tremur.:-((
@Camelia, fuckin’ hell!
Că bine ai zis…
Mi-e atât de ciudă că nu pot să trec peste chestia asta, am atâtea de pierdut, de văzut…
Gata, e week-end, să ne bucurăm cu toții!
Imi pare rau sa contazic lumea, dar…am motivele mele: doua povesti scurte:
Prima, undeva prin 2013, plec in Dubai…toate bune si frumoase…la intoarcere, urc in avion, iar, la scara, o fatuca ma intampina cu un „bine ati venit la bordul…bla bla bla” si un zambet professional…o dantura perfecta…ca sa nu mai spun ca, in timp ce urcam scara avionului, privelistea unor picioare luuungi, drepte, intr-un cuvant, perfecte, mi se infatisa mandra in fata ochilor…stit si voi cum se spune: picioarele unei femei sunt ca raiul…cu cat urci mai sus, cu atat ti se promite ceva mai bun….
Booon, avand in vedere ca eram ultima gasca ce urca in aeroplan, fatuca se intoarce spre colega ei si ii spune: „asta e ultimul, inchidem usa”…am ramas masca, adica, fata vorbise in romaneste, bre.
Bine inteles ca, gentleman fiind, m-am oferit sa trag de magaoaia aia de usa si i-am imprastiat si eu un zambet spart, garnisit cu o pereche de dinti de cal, galbeni….
Dupa ce am inchis usa, am facut stanga-mprejur (Mihai, tu nu stii ce e aia…mai ai de invatat…:), cu gandul sa vad chipul posesoarei de zulufi sateni….cand cea de-a doua fata a ridicat ochii spre mine, sa lesin….o prietena suuuuper buna din Bucale, pe care nu o vazusem de ceva anisori….
Ca sa completez…mai oameni buni, fetele alea, amandoua, dar, mai ales amica mea, sunt facute in ciuda tutror misoginilor…cine nu ma crede, intra pe pagina mea se fb si o gaseste acolo…se va convinge de ce spun….e frumoasa de pici…adica, pentru un zambet al ei, merita sa alergi maratonul … si sa-l castigi…
Nu mai zic ca am avut parte de tratament ca la printi se sange albastru….de fiecare data cand veneau pe langa mine, tensiunea artriala crestea intr-un ritm ametitor…cred ca era la 200/100…:))
A doua poveste….primul drum din Sudanul de Sud in Egypt…urc in aeronava Egyptair, si, dupa decolare, vine la mine o araboaica…bai nene, facuta din creion, ce sa mai..desenata, frate…niste ochi caprui, migdalati, un botic obraznic (manca-o-ar tata pe ea)…vine si, dupa ce trage un smile intreaba ce doresc…pui sau vita….acu, eu, boul baltii, nu gasesc altceva mai bun sa ma bag in seama, decat sa cer…AMBELE…zambind tamp….mai frate, fata se fastaceste o secunda, dupa care, ma anunta ca nu are decat pui…perfect, bun si ala…fuge fata spre capatul avionului si, dupa cateva minute, vine si cu o caserola de vita….maaaaai, sa intru in pamant de rusine….ce sa ii explicit ca e o gluma???? am tacut si am devorat ambele portii.
la trei luni, cand am pelcat a doua oara, urc in avion si, dupa decolare, vine tot o fatuca, dar trecuta bine de 40 de ierni, cu basma pe cap, ma rog, tot tacamul…se uita la mine fix, pret de 3 secunde, dupa care scoate DOUA casserole…una cu vita si una cu pui….la protestele mele, se uita la zona burtii si zice candid..”you have a lot of spare room to fill”
hai sa fiti iubiti!
Comentariu beton!35
aiurea…s-au vorbit intre ele 😀
@AnduS…maaa, la trei luni distanta? ce dracu, ai pus fly-er-e in tot aeroportul???/
@SorinB, io văd că ție-ți arde numai de mâncat și băut. :))))))
@Mihai…fata aia cu batic a zis bine….am destul spatiu de umplut…pai, daca incepeau sa-mi ghioraie matele, ziceau aia ca au intat in zona de turbulenta…
@SorinB, când eu zic… numa’ la mâncare, nene. 🙂
Te-a mâncat să faci glume cu biata fată??? Na că ți s-a dus buhul??? toată lumea-i pregatită, drepți și „prezent’caserol!”?(cea din urmă a vrut și ea să facă o glumă s-o răzbune pe prietena ei?)
@kya…asa am simtit si eu…dar, de-al dracului, le-am facut paguba, deh…Stai sa vezi cand vin peste 2 saptmani, ca le cer cate in luna si-n stele…numai asa, de-al dracului….:))
Frăție, mâncare să fie pe „drum”, o „clăteală” a ochiului și ajungi fericit acasă!? tu ai dat comanda, toată lumea trebuie să execute? cine mai e ca tine, prieten cu două stewardese? Nice, norocosule?s-ajungi cu bine omule și s-aduci niște căldură, că aici nu prea vrea să vină nici primăvara, darămite vara?
Pe Tarom, la primul meu zbor intamplat la fix 10 zile dupa 11 septembrie 2001 – cea mai frumoasa stewardesa pe care am vazut-o vreodata, o bruneta miniona, avea ceva ca o cicatrice pe un obraz… superba, mi s-a taiat rasuflarea cand am vazut-o. Altfel, zborul a fost o placer, ma mir ca nu am lesinat de frica, mai ales ca aveam in cap numai turnuri gemene, prabusiri, alea-alea… Dupa inca vreo cateva zboruri, cum zici si tu… plictisit, cu castile pe urechi, revista in brate, cascat usor de gentleman in timp ce arunc un ochi nepasator pe hublou.
@fdd, îți dai seama că bruneta ta cu cicatrice a ieșit la pensie, da? 😀
Io zic ca ar trebuie sa conteze cum te f**e prin ceva cotloane din avion.Daca ajungi sa te f**a…ca nu prea ajunge nimeni infara de capitan…
@Batranu’, astea-s filme, man. 🙂
Me no fly airplane.Am credinta stramoseasca ca daca cu autovehiculele te opresti in final in ceva, cu vaporul tot ai o sansa din doua, inoti, mai dai cu piciorul in rechin, cu avionul n-ai sansa decat daca esti inger sub acoperire si ai aripi sub tricou.
@Batranu’, da, dar și când faci 5o de minute până la Budapesta…
Acum 3 ani,zburam spre Barcelona.Pe deasupra fostei Yugoslavii,a venit spre noi un avion de lupta/vanatoare.A zburat in paralel cu noi jumate de minut cred,pe urma a plecat rapid.L-am vazut foarte clar,toti cei de pe partea noastra de avion l-au vazut.A fost singura data cand mi-a fost frica in avion.
Stewardese ca cea din poza nu am vazut niciodata:)))
@chris, hmmm…destul de dubios, da.
Ca și tanti asta din fotografie, nu cred să existe.
Mi-a fost frică la întoarcerea din România fix după accidentul Spanair din august 2008. Văzusem știrea la noi, a doua sau a treia zi urma să mă întorc la Madrid. După ce ne punem centurile, (călătoream cu partenerul din dotare, ăsta mort după turbulențe, jubila la fiecare zmucitura de măgăoaie), deschid ziarul. Prima pagină, a doua, a noua, își făceau aia de cap cu știrea, pe larg.
Țintuita am rămas pe parcursul zborului, simt și acum anchilozarea în oase. 🙁
@lectorarumana, cât ghinion să fi avur să mai fi căzut și al tău?
Eu am prins una chiar pe Air France acum 9 ani. Era o cursa Paris -Toronto și dacă mă crea ,dacă pica avionul atunci crapam happy. Vreo 3 zile m-am gândit la ea. Și ultima dată în ianuarie pe KLM.
Bine că ești tu dăstept și călăre pe situație! 😛
Păi, tu crezi că eu în momentul ăla eram capabilă să gândesc la procentaje, ghinion sau noroc?
Frica e irațională, omule!
@lectorarumana, chiar de la tine de la Madrid plecam când am adormit înainte de decolare. 🙂
Meciurile pe Bernabeu sunt extenuante, asa-i? 🙂
@lectorarumana, mai ales când sunt finale de UEFA Champions League. 😛
Am vazut insotitori de bord foarte faini pe Wizzair ca in ultima vreme cu ei am zburat mai des. Fetele imi par foarte frumoase si sexy (am o „pasiune” pentru fustele alea creion mulate), dar nici baietii nu-s rai.
Da, mi-e groaza de avion de mor. Imi tremura mainile si picioarele tot drumul si ma gandesc numai la relele care se pot intampla (oare au inchis bine usa? daca se strica motorul? daca nu coboara trenul? daca ne ciocnim cu alt avion? daca se strica magaoaia?), asta si pentru ca din masochism ma uitam intr-o vreme pe National Geographic la „Dezastre in aer”. Am vorbit si cu un psiholog pe tema asta, ea a zis ca e frica de inaltime, eu sustin in continuare ca e frica de moarte.
Singurul motiv pentru care ma mai sui in avioane e ca dorinta de a calatori e mai mare decat groaza si vreau sa vad lumea, nu doar o raza de 800-1000 km in jurul casei. Iar sa conduc zile-n sir ca sa ajung prin Spania, Portugalia, Scandinavia … no way, Jose 🙂
@Rox, serios? Te gândești tot drumul numia la rahaturi din astea de nenorociri? 🙂
Da. Si am uitat-o pe aia ca poate nu si-au inchis toti telefoanele si chiar influenteaza? Chiar ii deregleaza avionului aparatura? Da’ oare isi da seama pilotul la timp ca sa ne mai spuna a mia oara sa le inchidem? M-am si legat de unul odata pe tema asta si mi-e ciuda ca nu pot sa ma duc sa le verific tuturor telefoanele.
Dar sunt pasnica, toate astea se intampla in sinea mea. Nu-ti imagina ca ma crizez pe acolo. Nu stresez pe nimeni.
Si ma uit la ceas nonstop. Si citesc din scoarta-n scoarta revista companiei ca nu ma pot concentra la ceva mai solicitant, plus ca si sotul e stresat si asa mai dezbatem ce citim acolo si trece cumva vremea. Mai mult de doua ore n-am zburat pana acum, dar daca o sa zbor pe distante lungi va trebui sa iau ceva tranchilizante (exact asta am vrut sa scriu, nu calmante, ceva serios, ca pt tigri or smth) :))
@Rox, eu abia aștept trimul zbor transoceanic. 🙂
Si eu, dar asta pentru ca ar insemna ca merg spre un loc fain pe care imi doresc mult sa-l vad.
Am început să sa zbor cu avionul din 2007 anual câte 2 zboruri, ce-i drept cu o singură companie (Blue Air, singura companie care ne ducea oana unde aveam nevoie fara sa mai pierdem timp pe alte drumuri)dar stewarzii erau mai mereu alții, nu am întâlnit nici o stewardesa frumoasă, doar fițoase :)) in schimb am văzut stewarzi frumoși, bine proporționați! Anul acesta am schimbat compania, Tarom, peste 2 săptămâni am primul zbor, voi fi foarte atenta la detalii, inclusiv stewarzii :)) Frică de avion nu am, chiar daca s-a întâmplat sa avem si turbulențe, anul trecut aveam senzația ca merg cu tractorul pe teren arat:))
@Giorgia, sunt și eu curios ce-o să zici de TAROM.
Promit că revin cu un comentariu la întoarcere. 🙂
Dragute, amabile, zambitoare,placute, am prins, frumoase nu. Dar am o cunostinta in cercul de prieteni care e stewardesa pe la ceva arabi si da, e superfrumoasa si arata si foarte bine la corp (si am standarde ridicate :-P). Deci se pare ca sunt rare. 🙂
Prima data cand am zburat cred ca am facut atac de panica, nu am pornit cu gandul asta, sa zic ca imi era frica inainte, pur si simplu m-a luat la decolare…am tremurat, m-am albit, transpiram,imi era rau….nu m-am putut bucura de vacanta ca ma gandeam numai la zborul de intoarcere. 🙂 Intre timp m-am obisnuit, nu prea am ce face, ma urc, zbor cuminte, chiar daca nu imi e deloc confortabil.
Cica e de la zodie, is zodie de pamant si nu trebuie sa pierd legatura cu pamantul, asa mi s-a zis. :-)))))))
Eu zic ca e si un pic de claustrofobie, mi-e rau sau cel putin inconfortabil si in masina, tren, autobuz, uneori si metrou….da’ nu in decapotabile, vaporase, barcute. 😀
Zodie de aer. Am zburat de doua ori in viata (2 dusuri, 2 intorsuri), prima oara la 16 ani, fara mama, fara tata, fara nimeni cunoscut, n-am avut nicio greata. Nu mi-e rau in masina/tren/vaporas/metrou/lift. Poate doar daca anterior calatoriei deja mi-era rau fizic.
@Lola, a deacului zodie de pământ, ce-i place ei în decapotabile și pă Yacht. :)))))
Eu am văzut fete cochete, aranjate, frumușele, dar nu la modul „manechin, actriță“. Tata spunea că a văzut o tipă mișto pe Qatar, mi.a vorbit de ea tot drumul spre casă. La un moment dat, m.am gândit să.l dau jos din mașină. :))
Eu mă lipesc de hublou la fiecare zbor, zâmbesc tâmp la decolări, ce să mai…îmi place. Al meu, în schimb…se lipește de scaun, se roagă la toți sfinții, promite că spală vasele și duce gunoiul, doar, doar să ajungă întreg pe pământ. :)) Până acum doi ani, n.a avut nici o greață, nici o teamă…i.a intrat frica.n oase de la o turbulență minoră, zic eu. Se smiorcăie, i se dilată pupilele, transpiră și respiră mai greu.
@Cătălina, doar promite sau le și spală? 🙂
Le spală! Dar și eu sunt amabilă…las glumele proaste deoparte când ne urcăm în avion, și el apreciază. În plus…eu sunt terorizată de întuneric. Vorbesc serios. Când vine vorba de frica mea de întuneric și frica lui de avioane…încercăm să nu continuăm șirul glumelor.
@Cătălina, ăăă… v-ați nimerit, cum se zice. 🙂
Găsit dar nu chiar de pe catwalk, foarte aproape însă… Emirates, ruta Istanbul – Dubai. Multe dintre ele, românce. Asta se întîmpla în 2010, acum nu mai știu ce o fi și pe acolo.
@Drakiula, o fi bine. 😉
Da’ tu crezi ca aia din poza e stewardesa? nu! Deci nu exista! Si ca sa vezi cat suntem de cotofene noi, muieretul, afla ca dupa parerea mea e super ok la corp, da’ la fata ar mai fi de pavoazat.
Eu am avut parte de tipe ok, dar mai urate ca alea de la Ryanair, nu am vazut. Urate, balabuste si nici prea amabile.
La primul zbor nu-mi mai amintesc cum a fost, dar cred ca bine de nu am nicio amintire traumatizanta. Pe mine ma enerveaza cel mai tare omu’, ca se-albeste, se balbaie, tresare, transpira, e ca un iepure in bataia pustii. Am avut niste turbulente la un drum de-ntoarcere de la Madrid…olele! Am crezut ca nu-mi mai vad kinderu’. Ei, oricum placerea si bucuria de-a vedea alte si alte locuri sunt mai mari decat teama, asa ca-s nerabdatoare sa fac urmatorul zbor.
A! Si ma simt mai bine sa zbor pe nor, adica sa am plafonul vizibil sub mine, imi da o senzatie de siguranta, parc-as putea cobori pe ceva palpabil. Crestele muntoase sau apa marii imi par prea departate.
@moatza, da, da, se lasă așa ușor, pe un norișor și aia a fost, coborâți în siguranță.
Am vreo……14 ani experienta . Fosta insotitoare de bord. Instructor de zbor. Imi amintesc primul zbor ca stw nr. 6 in cursa presidentiala Bucuresti – Mali. Domnul presedinte Iliescu mi – a strans mana tovaraseste si m – a pupat pe obraz. Aghiotantul m – a prezentat presedintelui : Ultima prospatura de la ###
Toata gasca ” presa ” si protocolul au ras la gluma aghiotantului.
Acolo sus nu conteaza daca plesnesti de frumusete. Calitatile sunt cu totul altele pt a fi luata in considerare. Bine……acum aviatia nu mai e ce a fost.Orice dansatoare de Bamboo se trezeste admisa.
@isabelle…felicitari pentru munca depusa si ma inclin in fata ta. Eu, unul, am avut in familie insotitoare de zbor, care a practicat meseria ceva anisori buni si stiu cata munca era pe fete si cata oboseala, stress si cate aveau de indurat. Te rog sa ne povestesti din pataniile tale, la cele vesele, ma refer….ne-ar face placere sa delectam cu ele. Partea mai putin frumoasa a muncii tale incearca sa o transformi in amintire care, sa se duca incet-incet.
@isabelle, mişto răspuns. Multumesc!
Isabelle, spune-le și ălora de peste Atlantic! Că în United sau American Airlines am văzut fără excepție numai balene grase!
În teorie ar fi ca flight attendants să te ajute când sunt probleme, dar plm, când doamna nu încape pe culoar și merge în diagonală..
Mult mai ușor am încrede intr-una slabă și angajată pe unele criterii subiective decât intr-una care are 20000 de ore de zbor dar nu se poate mișca!
Pai sa- ti zic..pe rand.
1. primul meu zbor cu avionul a avut in 1982 si a fost cu Concorde la First Class (m a luat tata cu el intr o calatorie) si atunci m am indragostit de avioane, plus ca am facut deliciul stewardeselor si al pilotilor pe acolo..eram peste tot: pe scaune sub scaune la buda , pe culoare, pa langa culoare, pe la alti oameni peste alea sarcaele care aveau treaba, sa le intreb eu ce si cum si cand…zborul ala a fost genial, toata lumea in facea toate poftele pentru spre norocul meu eram singurul copil de pe acolo. Am primit bomboane, pixuri, un poster cu Madonna..ehhheeee…
2. prima faza nasoala cu avionu` a fost cand i s a fisurat rezervoru´ in zbor si io ma duceam la buda, stewardesa lasase usa deschisa la piloti si am auzit cand unul ia spus celuilat ” Marine, pune o jos ma, ca e sparta rau si daca sare scanteie explodeaza” , dar eu sunt cam tacanita si niciodata nu mi a fost si nici nu mi e frica de moarte ( cu amendamentul ca am o mare rugaminte la Barbos sa mi o dea scurt asea…max 5 minute ca nu mi place circu´) . Atunci m -a vazut stewardesa ca am auzit s a uitat la mine cu niste ochi maaariii, i am facut semn din cap ca NU am auzit nimic, m am dus la locul meu si mi am tinut gura frumos. Baietii au aterizat frumos, au reparat si gata.
de fapt , nu mi e frica si nu mi e rau, cu nimic…cu barca, cu motoru, cu avionu, cu ielicopteru, Daca are motor e beton!
3. DAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA! Frumoasa si frumos …din film frate!! am zburat cu Air India de la New Jersey …nu mai stiu unde…la Amsterdam cred…bai, deci Bollywood direct! si ei si ele…dar el, mama!! elllllllllllllllll…Salmar Khan sau cum il cheama pe ala…pistol cu apa pe langa stewart ul nostru..si ma tot intreba si de baut si de mancat si de parfum si de aia si de ailalta ..la un moment dat imi venea sa l intreb daca are si el un nr de telefon ca vreau sa vizitez India…
@Alina, păi și? Ai vizitat India? 😛
@Mihai Vasilescu, nu, ca mi a fost greu sa ii explic sotului….da’ poate ma duc ca am auzit ca e cald si sunt multe chestii frumoase de vazut….
@Alina, frumoase şi mari. 🙂
Nu de mult am zburat in Tunisia cu Tunis air. Era un steward frumusel de l-am admirat si eu desi nu am inclinatii gay. Brunetel, inaltimea OK, bine facut si niste ochi verzi deosebiti. Probabil Tunisian de origine berbera si nu araba. Totul a fost OK pina s-a aplecat catre mine sa ma intrebe ce vreau sa beau. M-a izbit un miros sanatos de transpiratie de mi-a cazut instant parul din nas.
@Ginko, o fi fost emotionat…
Mai, nu cred sa fi vazut stewardese traznet de frumoase. Drept sa spun, nici nu m-am uitat cu atentie niciodata. Dar ma gandesc ca daca era vreo Charlize Theron imi sarea in ochi.
La primul zbor nu mi-a fost teama. Din nestiinta! :)) Eram cu sotul langa mine si dincolo de culoar un cuplu de prieteni. Dintre toti, doar eu nu mai zburasem. La un moment dat s-au simtit goluri de aer dar, cum nu aveam comparatie ce inseamna un zbor lin fata de unul cu trepidatii, n-am avut nicio treaba. Sotul ma tinea strans de mana, eu credeam ca de drag, am aflat ulterior ca voia sa-mi transmita incredere, crezand ca-s speriata. :). Am avut escala la Viena si toti 3 vorbeau ca s-au simtit rau, ca le-a fost frica si ca de abia le vine sa se urce in urmatorul avoin. Eu fluieram :))
De atunci s-au schimbat lucrurile. Am inima cat un purece la decolare. Fara sa vreau, imi vin in cap imagini cu avionul care explodeaza inainte de a-si lua zborul, daca trecem peste o apa ma gandesc daca as mai fi intreaga dupa explozie si m-as putea salva, imi iau locuri cat mai aproape de cabina fiindca am vazut in filme cum se desprinde coada avionului :)), chestii de-astea de om sarit de pe fix.
@Oana, la aia cu ținutul de mână m-ai făcut să râd. :))))))
Dacă mai zici ceva de stewardese vin îți rup mîna și te bat cu ea! Ai mers pe jos nu cu avionul! Fata mea e stewardesă! Aia în roșu! Pe wall-ul meu de FB!
@gheo, mă scuzați, nu mai fac. Oricum persoanele de față se excud, nu?
P.S. Frumoasă fata ta. 😀
https://scontent.fomr1-1.fna.fbcdn.net/hphotos-xtl1/v/t1.0-9/12794624_1257751457572681_833725182467922080_n.jpg?oh=95f2bf660e5ed1044f353d365b9ac944&oe=5752BF41
@Adina, :))))))))))))))))))))))
Cele atât de frumoase nu trebuie să lucreze ca stewardese. Iar cele mai insipide sunt la Lufthansa. ..bun sindicat au.
La mine… toate-s cu pățanii. Înaintea primului zbor cu avionul am vomitat toată noaptea, n-am dormit, eram zombi. Cine mai avea timp de emoții? Cât despre stewardese, eu îți zic că am avut unul bun rău, pe Ryan Air parcă. Era muuult mai solicitat decât colegele lui.
@fata veselă, „unul bun rău”… Ahahaha.
Păi fiecare cu cel doare, nu? :))))
@fata veselă, esact. 😀
https://www.youtube.com/watch?v=Eqv0_VfBRFI
https://www.youtube.com/watch?v=0ckOBq11eWc
@gheo, așa, la tv sau pe net am mai văzut și eu. Dar live…
Am si eu ceva curse cu avionul pe lista, dar inca sa vad una gen Catherine Zeta-Jone in The Terminal n-am apucat sa vad. Acum doua luni am plecat din multiubita tara cu pasarea de fier si a fost prima data cand stewardesele nu erau romance. Hmmm, ciudat, de obicei prinzi macar una sau doua.
@Alex, de câte ori nu m-am gândit și eu fix la Zeta-Jines. 🙂
Imi cer scuze, i-am pocit numele, numai acuma am vazut (mama lui de „S”). Pot sa zic ca imi era foame de gramatica ? Oricum ideea conteaza, sa vezi stewardese de la frumoase in sus 🙂
@Alex, da, da, sunt în asentimentul tău. 🙂
Sa nu mint, am vazut o frumusete (90% sunt sigur numai ca era stewardesa) acum 2 ani la aeroportul Luton. Imbracata in fusta pana la genunchi, camasa alba si sacou (pe albastru toate) era bruneta, ochii verzi, picioare lungi, 90-60-90. Oricum, ea ramane in top 10 cele mai frumoase femei vazute „live”, cu precizarea ca m-am plimbat si eu putin prin Europa.
@Alex, aaa… deci nu ești sigur. :)))
Fooooarte asemanatoare cu cea din poza, chiar si mai draguta pe Carpatair low-cost ?.
Cat despre zbor..nu am astfel de chestii.. ma uit intotdeauna pe geam ca atunci cand mergi cu trenul sau autobuzul… ? asta probabil pt ca nici rau de mare nu am… Am prins odata furtuna de gradul 3 pe mare,95% din echipaj dadea la rațe, eu stateam sus „pe catarg” si radeam de ei ??
@Bâzdâcu, cum, mă, să dea echipajiul la rațe? :))))
Ma scuzati.. Am mancat din comentariu.. Era „Cand eram cadru militar in marină, la o iesire pe mare am prins mare de gradul 3…….” ? oboseala a dus la omisiuni de exprimare ?
Deci era vorba de echipajul unui vapor… ?
Nu mi-e frica sa zbor, am fobie direct! Desi am multe zboruri la activ (zbor cam de 10-15 ori pe an), procedura e aceeasi de fiecare data: Xanax la zborurile mai scurte de 3-4 ore, Dormicum la transoceanice. Loc cat mai in fata, neaparat pe culoar. Lac in palme constant. De cand ma urc si pana la aterizare, stau cu ochii pe stewardese ca sa le urmaresc reactiile si am urechile ciulite la zgomotele din avion. Am incercat sa ascult muzica, nu merge, mi se face rau. Cred ca e o combinatie intre frica de moarte si faptul ca nu pot controla ce se intampla. In afara de niste turbulente mai nasoale peste Canada nu m-am confruntat cu nimic notabil, insa paranoia mea tot la cote maxime e de fiecare data.
Stewardese dragute nu prea am vazut, poate doar una pe United da’ era machiata prea strident si avea si silicoane prea mari. Ce-i drept, tipului de langa mine i-a facut o impresie buna, ca tot zborul au schimbat priviri si si-au zambit gales.
@Tje, da’ tipul de lângă tine cum arăta? 😉
Nu m-am uitat prea bine ca-s fata cuminte da’ asa din amintiri, parca nu era de lepadat :)))
La Tarom am văzut numai băbăciuni. Cele de la Blue Air erau simpatice. Una dintre ele chiar era frumoasă rău. Pe unele dintre ele le găsiți în videoclipul ăsta la piesa asta de căcat.
https://www.youtube.com/watch?v=stSYMoyUDqE
@Marius, hehehe.
Zbor in medie o data pe luna cu diferite linii aeriene (zboruri scurte – medii). Frica mea de avion se trage de la faptul ca am zburat prea mult in simulator (pe PC). Am vazut cat de usor se poate un prabusi un avion din erori de pilotaj. Apoi am invatat sa folosesc pilotul automat si s-a facut zi pe strada mea 🙂 Totusi, de multe ori in zbor ma intreb de ce pilotul face sau nu face anumite manevere in anumite momente. O povestire haioasa am citit-o pe blogul unui fost pilot. Zicea el ca atunci cand pasagerii simt turbulente, unii dintre ei au impresia ca pilotii sunt pieriti in carlinga, transpirati si cu gand ca nu se stie daca vor scapa. In realitate, se pare ca pilotii gandesc: „La dracu`, ti-am zis sa cerem Flight Level 330. Iar am varsat suc pe camasa. Ai un servetel acolo?”; alta chestie interesanta este ca pilotii in general evita turbulentele nu ca le pasa prea mult de ce se intampla cu avionul, ci pentru ca pasagerii sa aiba un zbor linistit; acelasi lucru pentru unghiurile de inaltare/coborare alese. Cu toate astea, constient fiind ca riscurile de prabusire sunt minime, tot am o neliniste. Sunt pe faza cand aud/vad/simt cate ceva pt ca dincolo de lipsa de control, imi place sa cred ca poate o sclipire de o secunda (un semnal de alarma tras la o chestie care mi se pare suspicioasa – miros de ars sau altceva), poate preveni o catastrofa in care implicit si eu as putea fi implicat.
@Adrian, dă și tu link către blogul ăla.
Citatul a fost scris din memorie. Articolul complet aici: http://www.askthepilot.com/questionanswers/turbulence/
@Adrian, bun așa. 😉
Vin și io cu niște adăugiri, chiar dacă lumea a uitat subiectul : stewardese frumușele am văzut pe Tarom și o negresă drăguță pe Air France.
Prima data am zburat în 2005 cu „Bluerul” și nu mi-a fost frică, chiar mi s-a părut interesant.
Și, ca să nu uit, cea mai bună mâncare a fost pe Tarom. Față de plasticurile îngurgitate pe Air France sau Brusselles Airlines, păpica de la noi era gustoasă și caldă, iar stewardesele mi s-au părut super amabile, dincolo de profesionalismul artificial.
@AxelB, văd că toată lumea vorbeste de bine depre Tarom. Ceea ce mă bucură. 😉
La problema cu stewardesele, nu am vazut nici una super mega. Dar stewarzi se pune? Am nimerit acum cativa ani o echipa la Alitalia… Wow! Desi eram lesinata de frica, tot am remarcat ?
Acum cu frica… Cand eram mica mergeam si singura, fara aí mei cu avioane din alea rusesti, no stress. Dupa aia am vazut la TV tot accidentul de la balotesti, plus claustrofobie, plus frica de inaltimi… Gata cocktailul