După ce Corina a asistat la dialogul “prinţeselor în mizerie”, mi-am permis să-mi imaginez cam ce vorbeau în timpul ăsta partenerii lor de viaţă, aflaţi şi ei la o bere, în altă cârciumă.

Sunt toţi patru la o masă. Cel din margine, tocmai a terminat de vorbit la telefon şi apoi zice tare:

-M-a sunat nevastă-mea, e cu fetele voastre, tocmai termină la restaurant şi vin şi ele aici.

Pauză. O tăcere densă se lasă în încăpere. Atât de grea că se pot auzi cum scrâşnesc maxilarele încleştate ale celorlalţi trei. Ai impresia că timpul aproape a stat în loc şi totul se mişcă în reluare. Unul dintre ei începe să-şi trosnească degetele. Pe rând, tacticos, unul câte unul, iar în liniştea apăsătoare se aude ca şi cum ar trage cu pistolul. Pe o farfurie sfârâie, cu zgomot de foc de tabără, şase mici abia scoşi de pe grătar. Undeva, într-un colţ, o muscă bâzâie enervant de sonor. Totuşi, pare că nimic nu poate să spargă tăcerea adâncă, de mormânt egiptean, de la masa lor.

-Hai, mă, c-am glumit. Era frate-meu, vine mâine la Bucureşti să mergem la vânătoare în weekend…

-Bă, tu esti sănătos la cap? Ce sunt porcăriile astea? Vrei să ne bagi în pământ? După ce că suntem sătui de harfele şi răşinile lor până peste cap, mai faci şi tu rahaturi din astea? Am crezut că ma ia inima si mor aici. ‘Te-n gât cu glumele tale de căcat, boule, că n-am mai văzut o ciorbă caldă de pe vremea când eram la mama, la Paşcani. Iar mai nou, ştiu după nume toţi poponarii hair-stilişti din Bucureşti şi mă trag de şireturi cu toate pizdele care fac home-design. Şi te-ai găsit tu să faci glume proaste, în singura seară din săptămână în care mă mai simt bine şi nu sunt nevoit să mănânc căcatul ala de fusion-cuisine care-mi nenoroceşte viaţa, nervii şi ficatul? Tâmpitule!

Încă spumegând, ia un mic, îl trage prin muştar şi-l îndeasă adănc în gură. Mestecă mecanic.

Ceilalţi trei se uită în gol şi pe feţele lor se citeşte tristeţea unor căsnicii “împlinite”.

Chelnerul intră în bucătărie şi-i spune în şoaptă şefului de sală:

-Nevasta lu’ ăla de la masa cinci nu ştie să gătească. A mea a vrut să facă şi sarmale şi cozonac de Paşte, dar n-am lăsat-o eu, că aveam bilete la film.

mihai_vasilescu_nervi

sursa foto