Am scris zilele trecute un articol în care vă întrebam ce faceți cu mâncarea expirată și-ați fost destul de mulți cei care mi-ați explicat ce faceți cu ea.

După ce v-am citit toate comentariile, am tras trei concluzii pe care vi le și las mai jos.

Prima concluzie

O concluzie care m-a bucurat: majoritatea de pe aici avem grijă ce și cât cumpărăm, ca să nu fim nevoiți să aruncăm alimente la gunoi.

Mă refer la cantități, să știți. Majoritatea ați explicat foarte clar că aveți grijă ce cantități cumpărați tocmai pentru a fi siguri că nu ajung la gunoi.

Cu toate astea, dacă te iei după cifrele oficiale, mai mult ca sigur suntem minoritari. Poate știați, poate nu, dar fiecare român aruncă la gunoi aproximativ 75 de kilograme de mâncare în fiecare an. Repet, că poate nu e clar: aruncăm la gunoi, în medie, câte 75 de kilograme de mâncare pe an.

Să vă calculez ce înseamnă pe zi sau pe săptămână? Nu cred că e nevoie, știți și singuri să faceți o împărțire.

Iar cel mai și cel mai trist este că toată mâncarea asta se aruncă, în contextul în care peste 4 milioane de români au dificultăți în asigurarea hranei zilnice. Sună absurd și complet nedrept să aruncăm la gunoi atâta mâncare, iar în timpul ăsta 4 milioane de români suferă de foame.

Vreți să știți cum se ajunge la media asta, în condițiile în care am stabilit că suntem atenți la ce cantități cumpărăm? E suficient să vă duceți într-un supermarket și să stați câteva minute printre rafturile cu alimente. Când o să vedeți primele cărucioare încărcate cu vârf, o să știți cum se ajunge la media de 75 de kilograme.

Din păcate, acesta este un fenomen care nu se poate eradica decât prin educație, iar cu educația știm cu toții că e greu în această țară.

A doua concluzie

Ce m-a mai bucurat citindu-vă comentariile: se pare c-am învățat să facem diferența între „a se utiliza până la” și „a se consuma de preferință înainte de”.

Extrem de mulți dintre voi ați explicat că verificați în ce stare se află alimentele, înainte de a lua decizia să le aruncați. Chiar dacă se află după data înscrisă pe etichetă, dacă vedeți că sunt încă într-o stare ok și se mai pot consuma, n-aveți nicio problemă să faceți asta.

N-aveam cum să nu mă bucur, eu fiind un cetățean care n-are nicio problemă să consume ciocolată expirată de mulți ani, ca să dau un singur exemplu.

Dincolo de glumă, faptul că începem să facem diferența între „a se utiliza până la” și „a se consuma de preferință înainte de” este extrem de important din punctul de vedere al reducerii risipei alimentare.

Dacă nu mă credeți, uite ce spun cifrele: Comisia Europeană estimează că până la 10% dintre cele 88 de milioane de tone de deșeuri alimentare generate anual în UE sunt asociate cu marcajul de datare de pe produsele alimentare.

Pe scurt, oamenii nu fac diferența între „se utiliza până la” și „a se consuma de preferință înainte de”. Au văzut că s-a depășit data de la „a se consuma de preferință înainte de”? Au și  aruncat produsele respective la gunoi ca fiind expirate. Aproape 9 tone de alimente se aruncă anual din cauza asta.

Nu vă e clar care este diferența între cele două formulări? Uite, vă explic eu extrem de scurt și de clar:

„A se utiliza până la” se referă la siguranța alimentară. În sensul că este o instrucțiune de utilizare a alimentelor până la o anumită dată, după care acestea nu mai pot fi consumate în siguranță și pot cauza probleme de sănătate. Această inscripționare apare pe produse proaspete, cu grad ridicat de perisabilitate, pește, carne, salate și lactate, care vă pot îmbolnăvi dacă sunt consumate după data limită inscripționată pe etichetă.

„A se consuma de preferință înainte de” se referă la calitatea alimentelor. Atâta timp cât sunt respectate instrucțiunile de depozitare, alimentele pot fi consumate în siguranță și după data indicată, însă este posibil să nu mai aibă același gust sau aceeași textură. După această dată, nu se garantează că alimentele vor fi la fel de proaspete, gustoase, crocante, însă nu vor dăuna sănătății.

Acum sper că e clar.

A treia concluzie

Este că majoritatea celor care stau la bloc sunt nevoiți să arunce la gunoi mâncarea și alimentele expirate, pentru că nu prea au ce altceva să facă cu ele.

Da, am văzut că sunteți mulți cei care găsiți soluții de genul „i le dau unui vecin care are casă la țară și face compost” sau „hrănesc niște animale de care am grijă” sau „le las lângă tomberon pentru cine le vrea” și altele de același gen.

Dar astea sunt soluții punctuale, pe care le găsește fiecare dintre noi, tocmai în ideea că nu suportăm să aruncăm mâncare la gunoi.

Pe mine mă interesează soluții generale, aplicabile tuturor celor cale locuiesc la bloc, puse la dispoziție de autorități.

Așa că vin și vă întreb: ce soluție ați vrea de la autorități ca să nu se mai arunce DELOC mâncare sau alimente?

De fapt, m-am exprimat greșit, vreau să aflu cu ce soluție ar trebui să vină autoritățile, astfel încât să fim siguri că alimentele pe care le aruncăm ajung în locuri mult mai utile decât la groapa de gunoi comună.

Și când zic „soluție” mă refer la ceva pe bune, nu la „hai să ne prefacem” că selectăm, dar mașina de gunoi e aceeași pentru toate felurile de resturi menajere.

Voi scrieți ce vă trece prin cap și ce soluții vedeți, chiar dacă vă inspirați din experiența altor țări, că nu e nevoie să inventăm apa caldă, ci doar să vedem cum o folosesc alții.

sursa foto: freepik.com