Cineva trebuie să-i spună fetei ăsteia să renunțe la colaborarea cu textierul actual. Altfel riscă să devină cântăcioasa cu cele mai penibile versuri evăr, din șoubiz-ul românesc. Iar dacă nu e unul și același (textierul), măcar să nu-i mai caute prin clasele pregătitoare pentru intrarea în învățământul primar. Pe bune, doi absolvenți de gimnaziu, cu media 7,00 la română, ar face treabă mai bună decât porcăriile astea pe care le cântă „diva”.

Ah, și dacă tot îi transmite cineva chestia de mai sus, s-o roage să schimbe și inflexiunile nazale pe care le folosește când cântă behăie. Nu de alta, dar prin simpatie, am impresia că mi se înfundă și mie nasul instant și mă trezesc alergând spre farmacie să-mi cumpăr Vibrocil. Serios, ăsta este noul sex appeal, să dai impresia că ai nevoie de-o batistă ca de aer, altfel mai ai un pic și te inundă mucii? O fi, dar de la fonfăiala aia, când ascult orice melodie de-ale ei, singurul gând care-mi vine în cap este: „băga-mi-aș, iar am uitat să cumpăr Nurofen”. Stați, că acum mi-a venit ideea, te pomenești că e sub contract cu marii jucători din Big Pharma, au angajat-o să ne inducă subliminal că suntem toți răciți sau gripați și să dăm iama în farmacii. Bună mișcare. Iar dacă aveți impresia că exagerez, ascultați și voi cum „sună”.

Acum să trecem la lucruri mai serioase. Respectiv la o analiză sumară a noului „hit” al Corinei Bud (fostă Ciorbă). Se intitulează „Neprevăzut”. Adică exact cum m-a lovit pe mine, ieri, la volan. Să purcedem, dară.

A fost ca niciodata
Un baiat si o fata
Nepotriviti, asa spuneau.

Treaba începe prost și se împute încă de la primul vers. Dacă mă iei cu „a fost un băiat și o fată”, pentru mine e clar, gramatica reprezintă doar o amintire urâtă pentru tine, de care vrei să scapi cât mai repede.  „Au fost”, draga moșului, că este mai mulți de unu. Desigur, poți face referire la „a fost odată ca-n povești”, dar nu în cazul de față, unde continuarea anulează această posibilitate.

Ea era rusinoasa,
El cel nebun din clasa
Minus si plus se atrageau
In filmul asta de iubire a ei
Voiau o despartire ai lui
O vedeau o amintire
Toti voiau un final.

Stai să ne înțelegem. Ăștia doi sunt în gimnaziu sau cum? Păi și de ce nu i-ai rugat pe ei să-ți scrie versurile? Mă rog, treaba ta.

Deci cum? Ea era rușinoasă? El era ăla nebun din clasă? Care făcea ce anume? Se căca în lift? Și ea, rușinată, mereu îi atrăgea atenția „iubi, te-am rugat de atâtea ori, nu acolo! Acum ia-l și du-l în fața cancelariei”. Cât despre „ai lui”, îi înțeleg perfect pe săracii oameni. Să facă bine pramatia aia, care face pe neprihănita, să ne lase băiatul în pace!

Acu’ urmează refrenul. Care este de mare angajament:

Si poate nimeni n-a crezut
In filmul nostru la inceput
Iubirea noastra a fost ca un debut
Noi doi ne-am intamplat neprevazut
Si poate nimeni n-a vazut
In ziua cand ne-am cunoscut
Niciunul dintre noi nu a cerut
Noi doi ne-am intamplat neprevazut.

Eu, unul, aș fi avut o singură rimă (și cea mai potrivită) pentru toate versurile astea terminate în „ut”. Și mergea al naibii de bine. Bănuiți voi care e. Dar pentru că n-au avut sânge în instalație s-o folosească, au preferat să bage o înșiruire frumușică de pleonasme. Cum, frate, să rimezi „început” cu „debut”, care înseamnă același lucru? Și apoi să vii  și cu aberația asta: „ne-am întâmplat neprevăzut”? Păpușe mică și sexy (oare?), „a se întâmpla” înseamnă „a se produce în urma unui concurs neprevăzut de împrejurări”. Mda, dacă mai avea două versuri despre o „babă bătrână care urcă sus”, era tacâmul complet.

Ah, și să mor eu dacă înțeleg ce înseamnă „iubirea noastră  a fost ca un debut”, deși mi-am strofocat creierii în fel și chip. Pur și simplu nu are sens. Dar dacă n-au găsit altă rimă…

Ei se intrebau cum oare?
O luna si un soare s-au intalnit pe acelasi cer
Tu flori de primavara, eu frunzele de toamna
Iubirea noastra-i un mister
Anii au trecut ca vantul
Nori au ocolit pamantul
Au ramas cu sentimentul ca la inceput.

Buuun, păi ca să nu se mai întrebe lumea „cum oare”, te lămuresc eu îndată. Dacă observ bine din imagini, băiatul „cel nebun” este un mulatru, chiar spre negru. Deci explicația este una singură: „once you go black you’ll never go back”. În traducere autohtonă: trebuie să fii nebună să te mai întorci la râmă, după ce te-ai jucat cu un ditamai șarpele Boa. Așa că nu mă mai aburi pe mine cu „luna”, „soarele”, „florile” și „frunzele”, că nu ține. Tot despre ștrumeleag este vorba în ultimă instanță. Asta este singura explicație pentru: „au rămas cu sentimentul ca la-nceput” (asta fiind altă exprimare absolut nefericită, între noi fie vorba).

Urmează din nou refrenul ăla care te face să-ți simți sinapsele lovindu-se între ele și să vrei să te arunci în fața acceleratului de Brașov. Sau măcar să-ți tai un deget cu ciobul, că tot ar fi durerea mai mică.

Și, în cele din urmă, cu voia ălui de sus, ultima strofă.

Nimeni nu poate sa desparta
Stelele de cerul lor
Noi doi am avut aceeasi soarta
Am zburat deasupra norilor
As renunta la mine pentru noi
Te-as duce intr-un loc unde e doar soare
Tu mi-ai pictat sufletul in culori
Hai sa fugim in lumea asta mare.

Cred că piesa asta s-a vrut o mică dramoletă, ceva de genul „o iubire interzisă, noi doi împotriva lumii”. Dar are un defect major (pe lângă toate celelalte deja identificate), n-a înțeles nimeni cine-s ăia care voiau să vă despartă. Serios, e vorba tot despre părinții lui, pe care i-ai pomenit în treacăt în prima strofă? Păi atunci, femeie, ceva nu faci cum trebuie. Dacă „anii au trecut” și oamenii tot trag de fiu-său s-o lase naibii pe pramatia cu care s-a cuplat din liceu, înseamnă că ori nu transmiți mesajul potrivit, ori săracii chiar au dreptate și știu ei ce știu.

Băi, cum sunt femeile astea. Toate te-ar duce într-un loc unde e „doar soare”. Una n-ar zice că vrea la țară, că abia așteaptă să se trezească la cinci dimineața să dea la animale și apoi să fugă repede la câmp, la seceriș. Sau să fugă în Canada, dar mai spre cercul polar. Nu, frate, toate vor să te ducă „la mare, la soare”. Nțțț.

În final mai urmează încă o dată refrenul cel degrabă dătător de frisoane reci pe șira spinării, dar reziști stoic la gândul că se termină, slavă domnului, „melodia”.

Cam asta fuse. Se anunță o adevărată lovitură pentru piața de șoubiz. Mi-e să nu ia naiba vreun Grammy pentru piesa asta.

P.S. Nu văzusem videoclipul până acum, când am scris. Geez, femeia apare aproape goală. Mi se pare normal, dacă vocea, piesa și versurile nu te ajută, nu strică să bagi un pic de pornache soft. Hmm, deci așa arată fata „rușinoasă”. În cazul ăsta, sunt curios cum stă treaba cu tupeistele.

P.P.S. Ca să înțelegeți de ce am folosit „din nou” în titlu, aveți aici și aici alte două „lovituri de succes”.

mihai_vasilescu_corina_neprevazut1

sursa foto