Articol scris de Iulia.
…
Nu, că asta trebe musai să v-o povestesc, că e din categoria „când credeam că le-am văzut pe toate…”
Pare că sunt fiartă pe aventuri cu și despre trafic zilele astea, da nu e vina mea, ce să fac dacă mă lovesc de ele atât de des?
Să purcedem, așadar.
La noi în comună există o spălătorie auto. D-aia cum mai există probabil încă alte 15 846 prin țară, că au răsărit mai ceva ca megaimajurile și catenele la parterele blocurilor, la care bagi fisa sau bancnota și ai privilegiul de a-ți spăla singur mașina.
No, spălătoria asta a noastră are 4 „posturi de lucru”: unul perpendicular pe ulița din care intri în spălătorie și alte trei perpendicular pe ăsta, primul, adică paralele cu șuseaua.
Zi cu soare, cald și frumos. Decid că ar fi un moment bun să spăl și eu trocariciul. Arunc un ochi din stradă înspre spălătorie, văd că nu pare a fi aglomerat, ba chiar păreau a fi 2 locuri libere, iar în fața mea, o altă mașină semnalizează, indiciu destul de clar că șoferul are cam aceleași intenții ca mine.
Semnalizez la rândul meu, accesez incinta spălătoriei. Șoferul din față se duce la ultima gheretă d-aia sau cum vreți să-i ziceți, ceea ce-mi lasă mie la dispoziție penultimul spațiu dintre cele 3 paralele cu șoseaua.
Bag mașina, mă dau jos, scot paralele, dau să le îndes în aparat. Aparatul decide ori că n-are chef să muncească azi (era și sâmbătă, ce-i drept), ori că-i put banii mei. Habar n-am care din cele 2, dar ce e cert e că refuză cu obstinație să-mi înghită fondurile.
Așa că stau și bat mărunt din buze. Arunc un ochi în preajmă. În stânga mea era un domn care spăla de zor. În dreapta, cetățeanul care fusese în fața mea.
Din poziția în care mă aflam, îi vedeam dosul. Mașinii, nu al creștinului, hoooo, nu vă mai gândiți la tâmpenii!
Mno, dosul ăla de mașină părea cumva suspect de uscat pentru o mașină băgată într-o spălătorie auto. Dar am ridicat din umeri și mi-am zis în sinea mea că nu e treaba mea cum își spală omul mașina.
Mi-am concentrat în schimb atenția asupra colegului din stânga, care părea că nu mai are mult și înfrânge în lupta cu jegul de pe drumurile patriei, acumulat pe autovehicul.
Așa că îmi aprind răbdătoare o mahoarcă și aștept să termine omul, mai aruncând din când în când câte o ocheadă și înspre vecinul din dreapta. Al cărui dos – de mașină, da? – părea în continuare dubios de uscat.
N-apuc să îmi termin bine tutunul, că cetățeanul din stânga se suie în automobil și părăsește tacticos incinta. Iuhuuuu!
Dau iute propria mașină cu spatele, o scot din ghereta nefuncțională și o îndes în locul proaspăt eliberat, după care procedez la a insera bani în aparat (ăsta n-a avut grețuri, slavă Bărbosului) și a-mi despuți mașina.
Spăl temeinic, clătesc, fac doi pași în spate, ocolesc mașina, fac doi pași în spate și privind-o din față, îmi fac singură CTC-ul și mă aprob aproape bătând din palme ca o focă, după care mă sui la volan și mă pregătesc să plec.
Băi copii, băi fraților, băi oameni buni. Când să fac treaba asta, ce credeți că-mi văd ochișorii nevinovați?
Șoferul mașinii care fusese inițial în fața mea în coada de intrare în spălătorie venea agale, alături de doamna sufletului său, făcând schimb de dulci nimicuri și ținând fiecare în palmele tremurătoare câte-un pahar de cafea – cel mai probabil fierbinte.
Și cum se deplasau ei așa, piano-pianissimo, îi văd că se îndreaptă spre mașină, se urcă în ea și pleacă tacticos în treaba lor.
Pentru că da, oameni buni, ăia nu intraseră în spălătorie ca să își spele mașina, ci ca să și-o parcheze!!!
Oamenii efectiv au intrat acolo, au parcat mașina pe un loc de spălat, au încuiat-o și au plecat să-și ia cafele.
Și treaba cea mai „mișto” știți care e? De fapt sunt 2: prima e că, la zece metri de intrarea în spălătorie, pe marginea drumului, sunt locuri de parcare. Nu locuri de parcare la modul că e loc să lași mașina, ci locuri de parcare la propriu, amenajate și delimitate corespunzător. Și vreți să vă mai zic una? Sunt gratuite!!! Nu, nu numai în week-end sau de sărbătorile cu cruce roșie sau în zilele cu soț sau când e Mercur retrograd. Nu. Sunt gratuite tot timpul, non stop și pentru oricine.
Și a doua: nu vă imaginați că prin zonă e cine știe ce Starbacs sau altă cafenea de fițe și bășini de unde-ți poți lua un iced mocca tall white pârțaccino cu spumă din lapte de mazăre bio la doar 35 de lei un pahar cât un degetar. Că nu e.
Oamenii își luaseră cafea de la automatul cu fise din incinta vulcanizării aflate gard în gard cu spălătoria auto.
Mie mi-a dat cu noaptea minții toată povestea asta. Vouă?
Când a intrat în spălătorie a semnalizat, nu? Asta e transpunerea vorbei „când ești prost și mai și semnalizezi”
Comentariu beton!58
😂😂😂
Niciodată! Da´ niciodată sa nu spui ca le-ai văzut pe toate!
Chiar n-ai mai învățat ca sinapsele din cutiile craniene pustii au posibilități nelimitate?
Bine zicea cineva (nu mai știu cine) : populația globului creste exponențial dar cantitatea de inteligența rămâne constanta.
Comentariu beton!41
Mda, ai zice că până la vârsta asta venerabilă aș fi învățat că întotdeauna poate (și va) există ceva care să îmi dea ecran albastru.
Cred că nu mă pot abține să fiu o optimistă incurabilă 😂
(ia să vedem dacă intru la moderare din cauza lu’ inCURabil 🤔)
Asta îmi aduce aminte de una de la răposatul tată cu care am crescut:
Cică l-ar fi pus Șeful pe Sf Petru să împartă mintea. Și s-a apucat de treabă. A dat și el cum s-a nimerit, la unii mai mult, la alții mai puțin. Pe urmă din ce in ce mai puțin, să ajungă la toți, dar tot s-a terminat la un moment dat. Așa că s-a dus frumos la șef să întrebe ce să facă. Iar ăsta i-ar fi zis:
– Păi acuma ce să facem? Dacă minte nu mai este, dă -le și tu câte o diplomă!
Cam asta. Facultate, master, doctorat și common sense, nema!
Comentariu beton!41
Offf. S-a pierdut in neant comentariul meu.
Nu s-a pierdut, ai intrat la moderare din cauză de poP*LAție, că șefu la blog e simțitor tare la cuvinte urâte 😂
Da, ferească-te Creatorul să te apuci să sudui pe aici ca ultimul birjar, aruncând cuvinte grele gen „pop*lar”, „pop*lație”, „manip*lare” și restul asemenea, că direct în moderare intri. De fiecare dată când o comit, îl înjur pe neamțul cela de Alzheimer.
Comentariu beton!14
Exaaaaaact! Fix așa și eu! 😂😂😂
Tantalai,vorba stim noi cui…!
Da, ce să mai și zici? 🤷♀️
Asta cu pârťacino e mortală! Pot s-o împrumut? Fi’miu e mare fan această cafenea. Eu mereu îi spun cǎ își ia nimiccino cu doar 35 lei! În condițiile în care are acasă o bengoșenie d-aia de aparat de cafea care face di tǎti😃. Cât despre bivolii care parchează unde li se ridică, îi vedem peste tot. Din cauza unora ca ăștia nu mai avem acces în parcarea din curtea școlii. A dispărut paznicul vreo 10 minute și au intrat doi cocalari, seară fiind, găsește-i dacă mai poți! A lăsat omul poarta deschisă, altfel cred ca o spărgeau și a plecat, i se terminase programul. A doua zi, ciu ciu parcare pentru profi. Acum alergăm care încotro, tot cartierul este găurit de Raja, unde sǎ-ti lași căruța?
Comentariu beton!11
Pot să fac o mărturisire?
Numele meu e Iulia și nu am băut niciodată vreodată ceva de la Starbucks 🫣
O sălbatică, știu! 🤷♀️
Comentariu beton!36
Dacă tot suntem la „Cafegiii anonimi”, numele meu nu e Adorian dar am încercat cafeaua de la Starbucks, la cea mai aglomerată oră, să mă vadă lumea și să fiu vedetă pentru 5 minute.
Comentariu beton!16
@(altă)Iulia: n-ai pierdut nimic. Starbucks vinde diaree cu paharu’. Am gustat o dată și mi-a ajuns. 🤮🤮🤮🤮🤮🤮🤮🤮🤮🤮🤮🤮
mă bag și io? supranumele meu e muslimu’ și am accesat starbacs o singură dată în RO, da’ zilnic cît am fost în vizite în SUA; de ce? pentru că acolo (doar pe Sunset Blvd. am găsit unu’ d-ăla de la mama dumisale) nu se vinde cafea ci niște mizerii colorate, cu flavour mergînd de la „zeamă șosete” la „diabet lichid” și doar la susnumitul lanț poți găsi un cît-de-cît-espresso;
știți, bănuiesc, că la plasarea comenzii ți se cere un nume ca să-l scrie operatoru’ pe pahar și ulterior să te strige ăla care-l face: „a lu’ Costică din vale, latte, sau cream ice nuș’ce!”; ei bine, cînd apăream io cu „double espresso”, reacția era „name? nevermind…”;
mai zic ce reacții preAVC stîrneam cînd ziceam că nu-mi trăbă zahăr? un client a ieșit odată cu mine afară (țîgară, deh) și s-a asigurat, uitîndu-se pe furiș, că beau amărala aia; mi-a picat fisa mult prea tîrziu că mă puteam declara un Osho al cafelei și m-aș fi putut îmbogăți ca șef de sectă; acum e cam tîrziu, au devenit, majoritatea imbecililor, magari…
Comentariu beton!18
Eu sunt ametist și am băut de vreo 4 ori în viața asta de la firfireii înstelați. Cum nu îmi plac pârțacinno și nimiccino, mi-am luat doar un cappuccino amărât sau un espresso minuscul de sculat morții. La cel din urmă barista a făcut o față mirată, înainte avusese numai comenzi de „zeamă de șosete” venti trenti kilocentri 😁
Din seria „stau dăcât 5 minute”, episodul care vrei tu 😁
La aia cu pârțaccino și io vreau copyright 😂
Dăcât 5 minute, pă avari! 😂
tocmai ăla e șpilu’, că fiind în boxă au făcut economie la becuri și baterie, „avari”-le nefiind necesare…
Hă?
Stai puțin să bem cafeaua, să luăm micul dejun și apoi ce mai avem noi de făcut gen: să gândim, să ne pese de cei din jur, să nu încurcăm aiurea și inutil pe oricine, oriunde etc. Ne-ai luat tare la prima oră.
Egoismul, aroganța, „eu sunt foarte important și voi sunteți nimeni în drum” ăsta, au ajuns la un nivel extrem de îngrijorător și am impresia că fiecare ieșire din casă, e o aventură plină de nervi și frustrare pentru că nimănui nu-i pasă de nimeni și nimic.
Comentariu beton!14
„ fiecare ieșire din casă, e o aventură plină de nervi și frustrare pentru că nimănui nu-i pasă de nimeni și nimic”
Poate așa gândeau și eroii povestirii, înainte de a ceda și de a îmbrățișa partea întunecată și nesimțită a Forței.
Comentariu beton!15
Ăla.i obiceiul lor de sâmbata ! Îs curios ,daca i.ai fi întrebat dc au parcat acolo și nu în locurile de parcare de care zici ,care ar fi fost răspunsul lor !!!
M-am gândit la asta, de fapt, ăsta a fost primul impuls. Dar apoi am decis că cei 2 neuroni pe care îi mai am trebuie protejați, nu de alta, dar sunt relativ sigură că
a) m-ar fi înjurat și mi-ar fi zis să-mi văd de treaba mea, că nu e spălătoria lu’ mama
sau
b) mi-ar fi dat o explicație/justificare încă mai aberantă decât acțiunea lor în sine, ceea ce m-ar fi lăsat (și mai tâmpita) cel puțin pentru restul zilei.
Comentariu beton!12
Bine că nu au parcat în vreun service. Le schimbau ăia uleiul și filtrele fără sa vrea…
Comentariu beton!32
😂😂😂😂😂
Și dacă se ambiționau, le schimbau și mașinii…
Comentariu beton!18
Are ceva logica totusi
Automatul de cafea e la vulcanizare si probabil pe aceeasi parte a strazii. Nu necesita traversare.
Vulcanizarea are legatura cu masinile. Posibil ca domnul in cauza sa fi avut cunostinta despre automatul respectiv tot prin prisma necesitatilor auto.
Spalatoria tine tot de masini. Deci o putea cunoaste prin aceeasi prisma.
Iar domnul in cauza poate avea ochelari de cal. Deci vedea doar partea strazii care era de interes.
Nfine. Aberez, poate iese o explicatie..
🤷♀️🤷♀️🤷♀️
Păi asta s-ar traduce cam așa: noi suntem rude, chiar dacă nu ne cunoaștem, pentru că bunicile noastre uscau rufele la același soare ..😁
@Nella: singura explicație e că dobitocii ăia doi au trecut prin viață ca gâsca prin apă fără să se ude și-s niște nesimțiți.
Poate că ai vrut, inițial, să o spele și apoi, din cine știe ce motiv, s-au răzgândit? Cum sa zic, nu că le caut eu scuze, dar, în condițiile în care la intrare sunt locuri de parcare 1) libere – adica neocupate – și 2) fără plată, deja aici nu mai vorbim de nesimțire ci de…prostie in stare pură. Poate că, totuși, au vrut să o spele și s-au răzgândit? Poate nu le-o fi mers nici lor aparatul și au zis „asta e, bem o cafea și plecăm”…nu știu, zic și eu, caut o urmă de raționalitate.
Caută, caută, ce să zic… 🤷♀️
Din păcate, eu înclin să votez cu prostia și nesimțirea de înaltă clasă.
Că veni vorba de moderare, am observat că o mulțime de oameni zic „plover” la chestia aia de îmbrăcat căreia inglișii îi zic „trage peste”. Moderare before it was cool.
Nu am avut aventuri la spălătorii, dar săptămâna trecută am fost cu fiul din dotare la un Kaufland. Sens giratoriu urmat de o trecere pietoni. In fața noastră o mașină oprită la trecere. Nu vedeam nici un pieton. Din mașină coboară o doamnă in vârsta (aka babă) care vorbește cateva minute bune cu pasagera din dreapta. Claxoane, înjurături. Termină de vorbit exact la momentul la care moșul reușește să-și mute dorsalul pe bancheta din spate pentru a coborî prin dreapta. Și incepe o lungă conversație cu pasagera de pe locul din față. Erau cel puțin 8 mașini care asteptau și claxonau. Iar parcarea gratuită a magazinului era la 40 de metri.
Comentariu beton!12
Bun așa, top, ce să zic? 🤦♀️
Am mai povestit pe aici ca locuiesc langa scoala. Aceeasi scoala la care se duce si juniorul. Bai frate sa ii vezi pe unii cum parcheaza. Daca ar putea ar duce odrazla cu masina fix pana in clasa. Sunt 4 intrari in scoala cu 4 strazi. Una e inchisa pentru masini 20 de minute cand incepe si cand se termina scoala pentru siguranta biciclistilor si a celor care vin pe jos la scoala. Bai frate sa ii vezi pe parinti cum intra pe contrasens sa parcheze fix pe trecerea de pietoni de la intrarea in scoala sau fix in mijlocul strazii in intersectie pe sensul de iesire al strazii pe care noi, locuitorii cu garaje ar trebui sa il putem folosi sa iesim cu masina (noi avem voie cu masina in perioada cu pricina). Si sa nu cumva sa le zici ca au parcat aiurea ca au o gura mare si te fac cocina de porc.
@AdinaE: olandezii fac d-astea? Neah, nu cred. 🤭
@JT, belgieni. Trebuie sa recunosc ca multi din cei cu gura mare s-au nascut prin alte parti ale lumii. Dar nici cu belgienii nu mi-e rusine. Stai sa ii auzi cand parcheaza in fata garajului care e fix in fata intrarii principale de la scoala si imi spun ca cu nu am voie sa vorbesc cu ei decat atunci cand oi vorbi corect neerlandeza. Eu vorbind neerlandeza mai corect ca un flamand, dar cu accent🤷♀️. Nu de putine ori am chemat si politia. Poate ca imigrantii au gura mare, dar belgienii getbeget sunt mai rasisti.
Comentariu beton!11
@AdinaE: las că nici cu austriecii care știu germană ca și câinele nu mi-e rușine.
Prima și singura dată când am pățit ceva similar a fost într-o spălătorie de genul ăsta dar circuit, adică se intra pe o parte și se ieșea pe alta cumva în „U” dar lată doar de o mașină așa că cea din spate nu te putea depăși. Intrau două mașini la spălat, virau frumos stânga unde aspirator și șters, mămamaiemă și de unde nu intră și un nene din ăsta foarte grăbit și nesimțit și pentru că era cumva la mijloc când și-a amintit că brusc că se grăbește și pentru că cel din fața mea mai avea de curățat iar în spate avea deja mașină a făcut fix cum spui, a încuiat și a plecat 🤷 noi am ieșit din spălătorie frumos pe ieșire, cel care era ultimul a dat în marșarier și mașina buclucașă a rămas acolo.
Incredibil. Pentru cine nu trăiește în Grădina Maicii Domnului.
Astfel de specimene, în cazul în care sunt părinți, în mod sigur își duc odrasla/lele până în ușa școlii.
Și probabil că sunt aceiași care parchează pe trecerea de pietoni sau în stația de autobuz. Apropo de asta, sunt într-un grup de Facebook „Info trafic București și Ilfov”. Se postează la greu mașini ridicate fiindcă au fost parcate aiurea. Există o zonă la capătul de linie al unui autobuz (unde e și stație de metrou) care aparține STB (deci nu e parcare), și deși au fost ridicate zeci dacă nu sute de mașini săptămânal de acolo, ciumpalacii tot acolo parchează. Parcare publică e la 300 de metri de metrou. Deh, e greu pentru piciorușele fragile ale unora și o fi mai ieftin să plătești amenda decât abonament de parcare 🤷
Cum adică, să plătești parcare din banii de starbacs?
De fiecare dată când cred că le-am văzut sau citit pe toate, viața îmi dă câte una, parcă să arate că posibilitățile sunt infinite.
În ușă vulcanizării nu se putea parca? Să fie drumul mai scurt.
Am mai povestit pe aici cu unu de pe la noi care și-a lăsat mașina la pompă după ce a alimentat. A intrat omu să plătească și și-a luat o cafea pe care o bea nonșalant în ușa pecoului. Io fiind în dosul mașinii lui.
Oof! Nu ne mai facem bine. Dar cei care parchează pe locurile de handicap în parcările de la supermarketuri? Ieri mi s-a umflat iar vena că toate, dar toate locurile de parcare, semnalizate ca atare, erau ocupate. Mama ei de viață! Așteptam uberul liniștită în fața magazinului, mai încolo de trecerea de pietoni, ca să nu îl forțez pe șofer să oprească pe trecere, și îl văd pe ipochimen cu nevasta atârnată de braț, că își coboară dorsalul dintr-o mașină made in Germany (din aia care are câteva dotări lipsă din fabrică), trântită fix pe locul de parcare cu handicap de lângă trecerea de pietoni și intrarea în magazin. Totul sub privirile implacabile ale celor de la pază care se ocupă teoretic și de parcare… M-a mâncat limba să mă duc la distinsul șofer și să ii cer scuze că nu mi-am dat seama din prima că suferă de un handicap mental.