Eram în Kecskemét la micul dejun, că dacă tot l-am plătit, măcar să le fac pagubă.
La două mese de mine, undeva în lateral dreapta, era un cuplu de nemți pe care nu l-aș fi observat niciodată, dacă el nu semăna izbitor cu Octavian Bellu.
Prieteni, semăna atât de bine, că efectiv m-am holbat la el de s-a simțit și prost bietul om. Până nu l-am auzit zicând ceva în germană, nu m-am liniștit.
Uitasem complet de faza asta cu Bellu cel neamț, dar mi-am readus-o aminte când mi-a apărut în fața ochilor aceasta postare a imbecilului numit Dan Negru:
„Bronzul în gimnastică era eșec! Cândva ne băteam doar pentru aur! Cândva Belu și Bitang puteau să facă și din mine campion olimpic 😀 Ce interese or fi în gimnastică dacă cei mai de succes antrenori români sunt exilați? Lucescu poate la 79 , de ce Octavian Belu n-ar putea la 73?
„După eșecul gimnasticii am auzit din nou vorba : “Suntem o țară mică”. Nu suntem mici! România e a 10 țară europeană ca număr de populație, peste Portugalia, Grecia sau Belgia si a 13 ca suprafața, aproape cât Anglia! Ca și suprafață suntem peste Cehia, Olanda, Danemarca. Nu suntem mici ! Să-i învățăm asta pe copii în școli : România nu e o țară mică în Europa, nici ca mărime și nici ca populație. Om fi neputinciosi dar nu suntem mici ! Dar adevarata forță ți-o regăsești doar în neputință! Să ne-o regăsim !”(greșelile îi aparțin, eu am luat-o cu copy/paste)
Aș fi scrolat liniștit peste postarea putregaiului ăstuia, dacă nu mi-ar fi sărit în ochi cifrele pe care le are.
Zeci de mii de oligofreni, care plâng după vremurile când „eram liberi, nu eram sclavii Europei”, au considerat că Dan Negru are dreptate. Că ce bine era cu doamna Mariana Bitang și cu domnul Octavian Bellu care știau să aducă medalii pentru noi, românii, pentru țărișoara noastră, nu ca ăștia de acum.
Cât despre această frază complet imbecilă: „Cândva Belu și Bitang puteau să facă și din mine campion olimpic”, da, prostane, sigur că puteau, cu înfometare și bătaie poți face și dintr-un câine campion olimpic. Fmm de imbecil, că mi-a sărit tensiunea citind.
Nfine, poate că sunt eu nebun, poate că munca acelei copile pentru o medalie de bronz (care i-a mai fost și furată, doar cu TAS a putut s-o recupereze) este un eșec, poate că normalitatea este ce făceau Bellu și Bitang, poate că scopul scuză mijloacele și, când ai un sistem care aduce rezultate, nu mai contează abuzurile la care sunt supuse niște fetițe care încă mai visează la păpuși.
De-aia vin și vă întreb: cum era mai bine? Cu antrenori despoți absoluți care călcau pe cadavre, dar erau fabrică de medalii?
Sau e ok cum se întâmplă lucrurile în prezent, cu antrenamente normale, cu gimnaste cărora nu le dă nimeni vreo palmă și nu sunt abuzate? Cu gimnaste care muncesc cu anii ca să le explice Dan Negru că medalia de bronz e un eșec?
Păreri?
Dan Negru suge pula pe ascuns ca să nu-l vadă mă-sa, da-i place așa tare c-ar striga-n gura mare, da’ nu poate c-o are plină. De carne și de sloboz.
Dacă taică-su’ ar fi mers la curve, mă-sa ar fi fost o femeie fericită, iar el n-ar fi făcut Pământului umbră degeaba. 🤷♂️
Comentariu beton!91
Asta știm cu toții, dar cum era mai bine pentru gimnastică?
Asta habar n-am, dar în nici într-un caz ca atunci. Aia a fost prostie crasă.🤷♂️
Comentariu beton!27
Adevărat, la asta se pricepe Negru dar, din păcate, nu este probă olimpică. Păi dacă era nu făceau Bellu și Bitang olimpic din el ? Făceau, că și ăia-s tot mwiști.
Comentariu beton!28
Pentru gimnastică, clar, era mai bine atunci. Problema este dacă într-adevăr trebuiau sacrificiile, dar și „torturile” alea. Au fost gimnaste care erau de acord cu modul lor de lucru, dar și care erau împotriva lor. Sau cel puțin așa au declarat, poate și de frică, nu știu ce să zic…
Dar copilul personal si l-ar fi dat pe mana astora ?
Doar ” gura sparta” de el ! Tragic este ca muuulti casca urechile la el…
Comentariu beton!59
Din pacate, cred ca da, multi si-ar da copiii personali pe mana lor, pentru ca atat ii duce capul.
Comentariu beton!26
Eu personal nu as vrea sa fie copilul pe mana lor, întrebare e însă, copilul ar vrea sa fie antrenat de ei (știind ce ii asteapta) dacă o medalie e garantata (dacă știe ca după toată munca aia și după ce a indurat o sa fie pe podium cu aur la Olimpiada?). Poate ar vrea dacă e pasionat
da’ de să ne limităm la atît? nu mai bine recreăm toate condițiile minunatei iepoci? că ar trebui să avem și contextul, zic… cu 2 ore de program teve, nimic de mîncare prin case, săltat de pe stradă de băieții cu ochi albaștri că așa e ordinul…
măcar pentru domnu’ dan?
Comentariu beton!48
Cine isi da copilul personal unora care il tortureaza pt a-l face (probabil) campion, trebuie decazut din drepturile parintesti. Si dup-aia internat la psihiatrie.
Comentariu beton!26
Nu eram a 7-a ca număr de populație?. Da’ o să dau search să mă conving.
Dan Negru își completează tolba cu prostii
Crezi ca el sta sa verifice informatia din ce comunicat primeste de la AUR/mama Rusia?
Post la ce a primit si gata, a gandit destul pentru astazi!
Depinde de care parte te pozitionezi, daca vrei rezultate cu orice pret atunci esti de partea lui Negru, Belu si Bitang, daca te pozitionezi pe normalitate atunci consideri succes acea medalie de bronz nu esec, cred ca cel mai bun raspuns l-ar da una din fostele lor eleve medaliate si una din actuala generatie care, considera bronzul un succes nu un esec, eu ma pun de partea normalitati din prezent, altii poate nu sunt de acord cu mine.
Comentariu beton!41
Stai așa, la cine te referi când zici „daca vrei rezultate cu orice pret”, la mine, la publicul larg? Da’ cine suntem noi să vrem rezultate cu orice preț?
Nu la tine, la cititorul pe care l-ai intrebat printre care ma numar si eu, pozitia ta nu mai era nevoie de explicat, era clara din text.
Comentariu beton!29
Daca esti adult si iti asumi ca „doresti rezultate cu orice pret” e perfect ok dpmdv.
Sa iti supui copiii la un tratament de genul ala … NU.
Da, stiu ca sunt unele argumente ca „asa erau vremurile” si ca „sportul era o sansa pentru niste copii amarati” dar ACUM eu ca parinte nu as face asa ceva.
Sunt fericit ca fetele mele fac sport regulat si fac tot ce pot sa le mentin interesul in acest domeniu.
In acelasi timp sincer nu stiu ce as fi facut acum 50 de ani, avand mentalitatea si traind in societatea de atunci. Sunt prea multi „daca” la mijloc. Ma gandesc doar la povestea vietii lui Pataichin care -copil fiind- vaslea cu orele zi de zi.
Comentariu beton!13
PS. Nu pot sti cum ar fi fost pentru gimnastica,dar pentru gimnasti,sigur este mai bine !
Comentariu beton!14
La noi încă nu se înțelege că și calificarea la olimpiadă este o performanță. Prezența în orice finală este o performanță și mai mare.
La noi, dacă nu se ia aurul, se spune că a ratat.
Îmi aduc aminte că a povestit Victor Hănescu o întâmplare din vama SUA. Când vameșul a auzit că este tenismen, l-a întrebat ce loc ocupă, iar el, ușor rușinat, i-a spus(undeva între 60-80). Vameșul l-a felicitat pentru că e un tenismen mare, în prima sută. Ori la noi nu era considerat cine știe ce
Comentariu beton!110
@Şerban M eu citisem că vameşul a urlat în aeroport să audă tot omul că e un nr. 80 mondial la tenis în zonā!
Dan Negru e un imbecil, urmarit si apreciat de alti imbecili.
Nu ma pricep la gimnastica (de fapt la niciun sport nu sunt in masura sa-mi dau cu parerea), dar omeneste antrenamentele ar trebui sa fie fara bataie. Nici animalele nu merita sa fie batute, de ce sa bati oamenii?
Comentariu beton!61
Sigur că-mi plăcea pe vremurile când întrebarea nu era dacă ne calificăm în finale, ci câte medalii de aur luăm.
Dar asta era înainte de a ști de bătăi, înjurături și fetițe de 15-16 ani înnebunite de dorul unei ciocolate.
Nu, așa ceva NU are cum fi ok, dacă ești om întreg la cap și toate țiglele de pe casă ies la numărătoare.
(Ca idee: Simone Biles, pe care o cuboaște tot globul, zice că dieta ei include și vafe cu ciocolată, că-i plac și e important “to feel good”. Și ea are 27 de ani, nu 15-16).
De asta nu pot să-i înghit pe chinezi. După ce-am citit în autobiografia lui Lang Lang, nu vreau să știu ce îndură sportivii lor în cantonamente si poate și acasă.
Dacă nu se poate face performanță fără a tortura niște copii, atunci ducă-se!
Comentariu beton!72
Nu mai știu cine dintre fetele antrenate de ăia doi povestea că ascundeau ciocolată în galeria care susținea draperia din cameră. Era singurul loc în care nu se controla. N-ai, bă, cum, n-ai cum așa ceva.
Citeam un interviu cu Aimee Boorman, prima antrenoare a lui Simone Biles (și cea care a dus-o la JO de la Rio, din 2016). Spunea antrenoarea că Simone n-a răspuns niciodată bine la coerciție, și că din cauza asta au avut conflicte cu Martha Karolyi (pe atunci, coordonatoarea lotului SUA). Martha a și exclus-o la un moment dat pe Simone din cantonamentele echipei naționale, pentru „indisciplină”.
Dar rezultatele au început să apară după ce au găsit împreună o cale a se bucura de gimnastică (to enjoy gymnastics) – de un element nou, de o evoluție bună, de o competiție. Așa că Martha a trebuit să o invite pe Simone din nou la lot :)) Biles n-ar fi ajuns ce este dacă ar fi fost antrenată în stilul Karolyi sau Belu/Bitang.
Categoric NU! Bellu și Bitang au fost exponenții altei ere. Au învățat de la Karoly.
Părinții de acum nu mai acceptă metodele folosite de ei. Oricum s-ar ascunde după medalii ce au făcut ei a fost un abuz asupra unor copii. Acum gimnastica nu mai este apanajul unor fete de 14-16 ani, sunt majore sau mai mari.
Știți câte campioane mondiale la individual compus are România? Doar 2! Aurelia Dobre – bine mersi în SUA și Maria Olaru care trăiește în țară. Ea a avut tupeul să scrie o carte ”Prețul aurului” în care descrie ce a pătimit și cum trebuia să îndure să nu se întoarcă în satul amârât din Suceava lângă părinți alcoolici. La toate manifestările organizate de federație, ea nu este invitată (una din două în toată istoria gimnsticii românești!). A avut noroc că balta nu mai avea atâta pește și era nevoie de ea în echipă.
Nimeni nu vorbește de faptul că și codul de punctaj ne era favorabil, acum nu mai e. Asta este oricum ciclic și sigur vor apărea schimbări după Paris.
Mă uit și urmăresc gimnastica de la Los Angeles 1984. Asta ca să îmi demonstrez competența! 😊
Comentariu beton!71
Ai fi surprins sa afli ca parintii de acum inca mai accepta abuzuri asupra copiilor lor! Mai ieri vedeam un filmulet cu un antrenor de fotbal care il injura si ii dadea suturi in fund unui copil pt ca nu performa conform cu asteptarile lui. Inca se practica!
Confirm. Pana si la dansuri se practica (dans sportiv). Finul meu a renuntat la curs pentru ca instructorul ii palmuia cand greseau.
Uneori, în momentele de rătăcire, mă întreb cum de are Simion atâția adepți. Și apoi vin faze d’astea în care văd câți lăicuitori și comentatori au postările consăteanului meu și îmi revin rapid.
Epitetul ăla (putregai) m-a uns.
Decât cu bătaie mai bine fără medalii sau cu foarte puține.
Comentariu beton!31
Eu vad Jocurile Olimpice ca pe o celebrare a sportului, si a dezvoltării armonioase a corpului uman datorata acestuia. Medaliile ar trebui sa conteze doar pentru sportiv, nu pentru țară. Sportivul muncește, nu țara. E strict meritul lui, nu al țării. Eu asa o văd.
Comentariu beton!56
Păi formatul este de așa natură că medaliile se dau pentru țări. Până nu schimbă organizatorii formatul, medaliile sunt pentru natiunile care-și trimit cei mai buni sportivi acolo. Până la urmă, așa și trebuie sa fie, pentru că în țările normale la cap, sportivii ăia sunt susținuți exclusiv cu bani de la stat, pe perioada unui ciclu olimpic. Deci medalia vine și ca o recunoaștere a eforutirlor făcute de respectivul stat.
Pai atunci România ce kkt așteaptă? La noi medaliile sunt câștigate IN CIUDA statului, nu datorită lui. Cu atatmai mult retarzii care sunt nemulțumiți de bronz ar trebui sa swga melu” 😑
Comentariu beton!55
Paaai,este o farama de merit al statului roman (nu este gresala!) ca David Popovici si alti cativa ca el,au reusit performante uluitoare ? Categoric nu . Marele efort ii apartine lui si familiei sale .Statul ar dori sa se mandreasca dar i s-a dat peste bot !
@Nicoleta, tu vorbești serios? Știi că statul îi plătește toate cheltuielile lui David, da? Ca să nu mai spunem că până acum, doar pentru medaliile obțiunute a încasat și va incasa niște sute de mii de euro. Doar cele două dde la Olimpiada asta în vor aduce excact 200.000 de euro. 140.000 pentru aur și 60.000 pentru bronz. Bani de la stat, da?
Problema e alta, și anume că statul s-a implicat abia după ce David a dovedit că poate face performanță.
O vezi foarte gresit.In afara fenomenului Popovici,restul medaliilor sint o minciuna gogonata.Statul roman a cheltuit in ciclul olimpic de 4 ani 30 de milioane de euro cu lotul de canotaj.Canotorii au luat citeva medalii luptindu-se in mare parte cu sportivi semiprofesionisti sau amatori.
Fara statul roman care arunca cu milioanele pe un sport irelevant,acesti sportivi nu existau.Sint un produs mincinos.Si in plus tot statul roman(adica noi)le platim renta viagera medaliatilor olimpici imediat cum se retrag.La chestia asta sintem unici in lume.Mai ofera niste rente Ungaria si Rusia(misto compania),dar sumele sint mai mici si se dau lao virsta inaintata.
@caposu, oare de ce oamenii agramați au întotdeauna certitudini? Ai idee?
vezi Mihai? Cand ti-am dat link de la ghita…
„sport irelevant” care aduce an de an medalii. Please define „relevant”
„sportului, si a dezvoltării armonioase a corpului uman datorata acestuia. Medaliile ar trebui sa conteze doar pentru sportiv, nu pentru țară”
Mie imi place cand oamenii vorbesc tampenii, dar sunt siguri pe ele. Hai ca sa va explice animaloo, ca la prosti. nu ca sunteti prosti, explicatia e ca la prosti.
Oamenii sunt animale tribale. Incercam noi sa ne ascundem dupa dejt, dar, la final, suntem animale tribale. Ca atare „medaliile alora” se traduc in „medaliile noastre”. Chestia asta aduce, pe langa un sentiment de superioritate (evident, idioata, ca nu am tras noi pentru medalii, dar cum ziceam, mentalitate tribala) si o oarecare emulatie privind sportu ala. Tradus in limbaj simplu: copiii se uita la sportu ala si or sa vrea si ei. Majoritatea nu or sa vrea sa traga cu arcul, pentru ca au castigat coreenii, pentru ca nu se pot identifica. Majoritatea or sa mearga in bazine, sa fie si ei ca David. Asa cu au umplut terenurile de tenis, sa fie ca Simona.
Majoritatea covarsitoare a copiilor astia vor esua. Dar, pe langa cei care vor reusi, ai niste copii care au inceput sa faca sport, unii s-au tinut de el mai mult sau mai putin. Asta inseamna: conditie fizica mai buna, o mentalitate superioara etc.
Practic, tu ca stat, castigi pe termen lung. Castigi niste oameni mai sanatosi si mai destepti.
D-aia medaliile alea conteaza pentru tara. D-aia tara plateste pentru medaliile alea.
Pentru tine, pe persoana fizica, intrebarea e urmatoarea: cand mergi in Spania in vacanta si cineva afla ca esti din Romania, ai prefera sa inceapa sa vorbeasca depsre Popovici si cum inoata el bine (inainte erau Nadia si Hagi, urmati de Simona) sau de cersetorii romani?
In cazul Popovici adevarul e undeva la mijloc. Acolo e deja un semisistem, din ce vad io din afara. Potec a reusit sa creeze ceva, cu posibilitatile reduse pe care le avem. Dar, exista deja inotatori decenti in zona aia de juniori. E normal cand ai un sistem sa reusesti sa cultivi talentele gasite pe drum
Comentariu beton!27
Animaloo,
Crezi ca se indreapta foarte multi copii spre canotaj?
Sa zicem ca exprimarea irelevant nu e cea mai fericita.Dar fata de impactul minim pe care il are la public cheltuielile sint aberante.
Animaloo,
Sporturi relevante in opinia mea sint atletismul,inotul si jocurile sportive.
Animaloo,
Sporturi relevante sint atletismul,inotul si sporturile de echipa.
„impactul minim pe care il are” – vorbim despre singurul sport care ne reprezinta mondial. Da boss…impact minim sa moara pic si poc. Exceptand sportul cu impact minim am castigat doua medalii la olimpiada asta.
„Sporturi relevante sint atletismul,inotul si sporturile de echipa”
iauz boss. sporturi relevante…unde relevanta e calculata pe baza a ce? Adica sabiile nu sunt relevante? Sau le bagi la „echipe”. Tenisu? Tenisu de masa? Halterele? Sa nu imi zici, alea iti taseaza coloana
D-aia ba suntem unde suntem. Ca suntem prosti. „sporturi relevante” sunt alea olimpice. E la olimpiada -> e sport relevant. Pe langa „sporturile relevante” mai ai si alte sporturi, gen alea martiale.
Dar, ca idee. Orice sport e relevant. Pentru ca inseamna educatie bah. Inseamna conditie fizica. Inseamna capacitate de concentrare. Inseamna ordine.
dar, ca sa intelegi ce cacat vorbesti. Bugetul la canotaj ii de 2mil/an. Euro. Asta e „bugetul aberant”. Restu e cacat halit pe batz, imbecilitati din zona „dar de ce le da alora”.
Comentariu beton!20
Are niște derapaje ciudate dan negru în ultimii ani, plânge după ceaușescu la fiecare postare da’ vacanțele tot pe afară în negrul occident le face 🤬 un imbecil care nu înțelege la ce nivel concurează sportivii olimpici, să fii între cei mai buni din lume este nimic pentru el, bine că este el top în audiențe sau era 🤬 latră/urlă nu vorbește doar doar îi crește numărul de urmăritori. Nu, clar nu era benefic pentru sportivi sistemul Bellu/Bitang, de ce s-au retras și au plătit și ceva despăgubiri fetelor cărora le-au distrus sănătatea și viața.
Comentariu beton!32
În ultimii ani doar joacă teatru mai mult pentru audiență. Derapaje are dintotdeauna, unii dintre noi îl știm de 20 de ani (și nu de la televizor)
Problema e doar așa:au fost și nu se mai întorc,timpul trece la fel pentru toți.Nu înseamnă că dacă Lucescu,domnul,ca să fim clari , poate antrena la o vârstă înaintată,la fel pot și cei doi.Și ca să spun la obiect: performanță se face cu sacrificii,dar asta nu înseamnă să ne luăm copiii la bătaie fiindcă n-au luat 10 la matematică mereu.
Mai mult,cred că dacă financiar le-ar fi mai bine tuturor sportivilor, până ajung la medalii, n-ar mai fi atâtea scandaluri din culisele pregătirilor, antrenamentelor.Mai multe venituri le-ar permite părinților să facă cumva să le fie aproape copiilor până la o vârstă și n-ar exista discuții de felul „l-a certat dl antrenor”.Dar cine vrei să taie din pensii speciale,eu sau tu , domnule Vasilescu? numai zic ,nu dau cu parul.
Pai da, performanta se face cu sacrificii, dar hai sa-i lasam pe sportivi sa aleagă ei dacă vor sa le facă sau nu.
Comentariu beton!23
@Alina, la 10 ani copiii nu pot alege nici măcar cu ce se îmbracă, cu atât mai puțin la 5-6 ani, cât aveau fetele când începeau gimnastica (că despre acest sport e vorba, in principal). Deci, nici vorbă să poată „alege” dacă fac sacrificii pentru sport. Asta ar fi una. Și a doua, ar fi că „sacrificiu” înseamnă să renunți la ceva pentru a obține altceva. Cel puțin așa înțeleg eu. Nu sa fii abuzat fizic și/sau psihic in moduri oribile. Iar metodele celor doi (și nu numai ale lor) erau mai mult în zona abuzului decât în zona sacrificiului. Sacrificiu, ca să zic așa, e să renunți la cartofi prăjiți și burgeri ca să rămâi la o greutate optimă, sau să renunți la o ieșire în club ca să mai stai o oră la antrenament, sau sa te culci sa fii odihnit a doua zi. Asta așa, ca să fie pe înțelesul tuturor. Desigur, cu cât performanța dorită e mai mare, proporțional este și sacrificiul mai mare. Cuvântul cheie fiind „dorită”, nu „impusă”. Mulți confundă disciplina (care e foarte necesară în sportul de performanță) cu abuzul. Pentru copii, in primă fază, e important sa facă sportul cu și din plăcere. Abia apoi se pune problema sacrificiilor și performanțelor. Sportivii de performanță incep pregătirea din copilărie. Deci vorbim despre copii, nu despre adulți, care au o altă înțelegere a termenilor. Sau ar trebui să aibă. Și au și rezistența mai mare la sacrificii…și chiar și la abuzuri, la o adică.
Comentariu beton!12
Alina draga, eu cred ca fetele antrenate de Belu si Bitang si-au asumat. Vad ca ii cheama pe toti oamenii astia la toate evenimentele, nunti, botezuri , cumetrii…nu cred ca erau obligate, nu-i asa? Daca ati fi ascultat interviul cu vicecampioana olimpica Mihaela Cambei, ati fi priceput ca performanta (in orice domeniu) se face numai si numai cu DISCIPLINA.
am un sentiment ca nu numai la gimnastica se aplica acel tartament abuziv, fara a tine cont de absolut nimic din ce ar vrea copilul. exista o baza de selectie foarte mare atunci, sportul era o metoda de a iesi in evidenta, si probabil ca si parintii acceptau abucurile la care erau supusi copii. dupa care, cand se termina cu performanta, ramai cu generatii de copii ajunsi adulti care altceva nu stiu sa faca si social se vor pierde, pentru ca nu au fost pregatiti de fapt pentru ce se va intampa dupa ce termina cu sportul. dar hei, avem medalii. eu zic ca nu era mai bine. cred ca medaliile trebuie sa vina ca o incununare a efortului facut pentru a urmarii o pasiune, ca e gimanstica, inot, etc, sau orice altceva. dar sa abuzezi un copil numai pentru palmares imi pare o prostie. eu nu as accepta asa ceva cu al meu, de exemplu.
o chestie interesanta, oare a-ti sezisat ce multe medalii avem in sporturi care nu presupun recompense financiare deosebite si care nu sunt sustinute de stat. ca nu te apuci de tras la vasla cu gandul ca vei fi platit ca un fotbalist. acolo nu banii sunt motivatia.
Mai studiaza problema.Esti in eroare maxima.
@caposu, nu vrei să studiezi tu niște gramatică până una alta? Măcar noțiunile de bază.
La faza cu sporturile care nu sunt sustinute de stat ai cam rasolit-o. Sporturile nautice (canotaj si caiac-canoe) si, ceva mai putin, gimnastica sunt cele mai sistematic sustinute de stat. Nu stiu prea precis situatia la gimnastica, dar o stiu binisor pe cea de la canotaj, prin intermediul unor persoane implicate in selectia initiala a viitorilor sportivi. Care se facea pana acum ceva vreme pe la 10-12 ani si oricum si azi se face inainte de 14 ani. Si copiii acestia au o viata grea, sa fie rupti de acasa la varste fragede fiind indiscutabil in cazul multora o trauma. Etc… etc… etc….
PS Si sa stii ca la canotaj, ca si la gimnastica, fix certitudinea oferita de banii pe care ii aduc medaliile olimpice si mondiale sunt motivatia principala a sportivilor si, mai ales, a familiilor lor, cand decid sa trimita copiii la internate, la sute de km de casa. Acum doi-trei ani o campioana olimpica la canotaj (aur, macar o medalie si parca si un argint si ceva bronz, la doua olimpiade succesive) incasa o renta LUNARA viagera de 12-15.000 de lei. Bani pe care a inceput sa ii incaseze imediat dupa ce s-a retras din sport, adica inainte de varsta 35 de ani. Si pe care ii va incasa toata viata. Ce meserie mai face omul colateral, scoli, afaceri etc, astea-s chestii suplimentare.
Dan Negru e o ființă care manipulează oamenii proști apăsând butoanele naționalismului și ale trecutului glorios 🤮 Nasol e că eu cred că o face conștient, adică nu e prost, ci doar ticălos.
Altfel cum să poți susține vreodată că era normal regimul ăla de viață și antrenament? Cum zicea și Greta, atunci nu știam, dar acum tot ce îmi doresc este să ajungă să plătească tot răul făcut. Pentru că unii le văd doar pe fetele care au ajuns la medaliile olimpice…în spatele lor sistemul a nenorocit sute de fetițe necunoscute.
Comentariu beton!45
Normal c-o face conștient. E un putregai, o vomă de om.
Pentru cei care “i-au dat like” varianta cu cei doi era cea mai bună, mai ales că nu erau ei sau copii lor implicați. Deși, unii chiar și cu copiii lor s-ar purta la fel sau i-ar felicita pe cei se poartă așa, că doar “scot oameni din ei”. Mai ales dacă ar avea și rezultate, îți dai seama ce mândrie ar fi?!
Pentru alții, normalitatea e definită altfel. Problema este că s-ar putea ca taberele astea să fie cam ireconciliabile și nu numai la gimnastică.
Desi gandesc la fel ca tine, de o vreme, vazand cat de mare este hiatusul de performante si rezultate intre generatii (si nu ma refer la sporturi, ci la munca si business) si, mai ales, intre performatele economice ale companiilor din culturi diferite (euro-atlantice vs. asiatice, mai ales), incep sa am indoieli cu privire la viziunea mainstream de la noi. Si nu ma gandesc doar la performantele chinezilor ori ale japonezilor, ci si la cele din alte tari asiatice, ca Vietnam, India, Indonezia, Singapore, Coreea de Sud. Tare mi-e teama sa nu fim tocmai noi looserii lumii de peste 20-30 de ani, cu mentalitatile astea ale noastre ocrotitor-hedoniste. Mai stii?!…
PS Apropos, anul trecut in Romania au intrat cinci miliarde de euro, de la romanasii nostri plecati la munca in strainatate si a iesit un miliard de euro, trimis in tarile lor de origine de angajatii companiilor romanesti, marea majoritate spre tari asiatice.
Cred ca nu mai sutem o puscare comunista, deci ar trebui sa trecem si noi la metode moderne de antrenament.
Si pentru Dan Negru, daca suntem pe locul 10 in Europa, cu o medale de bronz suntem usor ai sus decat locul nostru.
In cazul comparatiilor, de exemplu cu Polonia tara de doua ori mai mare ca suprafata (ce legatura are suprafata cu potentialul de obtinerea a medaliilor?) sau de doau ori mai mare ca populatie a fost pe locul 42, cu 1 de aur, 4 de argint si 5 de bronz.
Cu o tara ca Olanda (sau Tarile de Jos) nu cred ca este cazul sa ne comparam la infrastructura sportiva si la aceeasi populatie ca noi(cam cu 1 milion mai putin) , are de 5 ori mai multe medalii de aur si este pe locul 15 cu 15 de aur, 7 de argint, 12 de bronz si aproximativ 1 medalie de aur la 1,2 milioane de locuitori.
Romania are o medalie de aur la 6,3 miloane de locuitori, calculata la acea populatie din care nu sunt scazute milioanele de romani plecati in afara.
Si ar mai fi ultimul studiu Eurostat arată că românii sunt printre ultimii în Europa la făcut sport și mișcare.
Că mi-am adus aminte: s-a revoltat întreaga planetă când a apărut filmulețul cu Charlotte Dujardin lovind calul peste picioare cu biciul. Este multiplă campioană olimpică la dresaj sau așa ceva, dar scandalul a fost atât de mare încât a fost forțată să se retragă de la Paris.
Atunci de ce pentru atâția ar fi normal să torturezi copii?
Comentariu beton!36
Românii își urăsc copiii și bătrânii.
exact!
Romanii s-au purtat execrabil cu proprii copii atatea generatii, in comunism am dus-o la rang de arta, virtute.
Copii au fost un accesoriu, o corvoada in lipsa anticonceptionalelor, un animal de companie cu mai multe drepturi.
Comentariu beton!16
Mihai, cred ca ordinea e inversa, isi urasc batranii si copii !
Sportul este o alegere, nu o obligativitate, iar sportul de performanță necesită aproape întotdeauna sacrificii și un mod de viață mai puțin obișnuit. Atâta vreme cât se comentează de pe margine, și nu ai fost vreodată implicat în activitate de performanță este ușor să emiți păreri lipsite de substanță.
Comentariu beton!13
Ideea e să aleagă sportivul dacă vrea să facă sacrificiile respective. Nu să aleagă alții pentru el. Pot să-mi dau cu părerea despre asta și fără să fac sport de performanță. La fel cum pot să mă prind și că un avion e în vrie și fără să fiu pilot.
Pentru că suntem pe primele locuri la agresiunea față de copiii noștri, de-aia ni se pare normal să mutilăm pe viață niște copile. Medaliile câștigate în acei ani sunt mânjite de traumele trăite de fetele noastre. Așa se făcea sport de performanță în România, cu bâta! Și nu cred că doar la gimnastică se întâmpla asta, nu doar cu fetele. Suntem o țară tristă, care-și umilește copiii în continuare (din păcate!), deși am spune că suntem mai deschiși către civilizație, către parenting. Trist!
Comentariu beton!13
Mor când văd câte un neterminat de-ăsta, care a ajuns vedetă pentru că a pupat cururi, că duce în derizoriu munca unor oameni. În locul tuturor ăstora care au ajuns cunoscuți pe bază de Antene, eu m-aș ascunde sub niște crengi și aș tăcea mâlc.
Comentariu beton!17
Baiatul meu (14 ani) face lupte la un club din Baicoi fix din ziua in care s-a infiintat acest club, de la 8 ani. Este singurul care a ramas, e veteran cum s-ar zice. Merge cu atata drag ca nu as putea sa il iau de la vreun antrenament nici picat cu ceara. Antrenor este un politist de la noi din oras care zilnic vine, pro bono, si face antrenament cu ei (zilnic, fara exagerare). Se lupta in stanga si in dreapta sa gaseasca sponsori, indiferent in ce consta sponsorizarea, ca sa ii atraga sa vina de drag la sala. Au primit la un moment dat legume de la o societate. Sa vezi ce imparteam spanacul, salata, rosiile si castravetii sa fie egal pentru toata lumea. Cea mai mare sponsorizare au avut-o de la Eti, stive de dulciuri, chema alte cluburi sa faca antrenament comun si la sfarsit erau indulciti toti copiii; pizza, suc, echipamente sportive, orice pentru stimulare. A stiut dintotdeauna cum sa ii motiveze ca pentru ei sportul sa fie o prioritate. Chiar la un moment dat, la un concurs am vazut un antrenor care i-a dat „un capac” copilului care pierduse o lupta, cand de fapt ar fi trebuit sa il incurajeze, ca si asa era suparat. Mi-aduc aminte ca am fost foarte marcata, chiar am si zis ca as fi cautat imediat un alt club pentru copilul meu, daca el ar fi fost cel capacit. Deci, sport cu forta NU.
Comentariu beton!60
An făcut lupte libere, Dinamo Braşov. La ultimul campionat pe echipe la care am participat, unul singur de la Rapid a castigat, restul au fost dusi dupa perdea de antrenor si luati la palme.
Partea tragică este ca suntem inca înconjurați de multi despoți care stiu eu mai bine cum sa își crească copiii, cum sa managerieze etc.
*ei
Rezultatele în gimnastică se pot obține și fără urlete, bătăi și înfometare – și, cu siguranță, e de preferat așa. Au demonstrat asta gimnastele din SUA, Brazilia, Italia, Belgia, Olanda. După JO de la Rio, din 2016, și după imensul scandal cu medicul care abuza sexual gimnastele, în SUA s-a discutat mult despre circumstanțele care au permis o astfel de situație. Au concluzionat că este consecința sistemului impus de soții Karolyi, care și-au adus metodele din România, sistem bazat pe înfometare, frică, insulte, bătăi. Contau rezultatele (care atrăgeau sponsori) iar sportivele erau cantitate neglijabilă (puteau fi înlocuite oricând, dacă nu făceau ce li se ordona). A se vedea volumul lui Stejărel Olaru, „Nadia și Securitatea”, interviurile fostei gimnaste Dominique Moceanu și podcastul Heavy Medals (e în engleză).
Când Belu și Bitang recoltau medalii, echipa de gimnastică a Braziliei era necunoscută (de fapt, inexistentă). Prima lor gimnastă olimpică (Daiane dos Santos) a debutat în 2004, la JO de la Atena. Au crescut câte puțin, dar consistent, cu fiecare ciclu olimpic. Rebeca Andrade a obținut primul titlu olimpic în 2021, la Tokyo, iar acum, la Paris, au urcat pentru prima oară pe podium la echipe.
Pentru cei interesați de subiect, merită urmărit documentarul „Fata de aur” (era disponibil pe HBO). E despre Andreea Răducan și experiența cu medalia olimpică retrasă în urma scandalului de dopaj. E o scenă acolo, în sala de antrenament, cu Răducan, Bitang și câteva gimnaste care execută niște elemente. Mariana Bitang, nemulțumită, țipă la ele: „Idioato! treci aici să vadă o țară întreagă cum îți bați tu joc! ” Campioana olimpică de la Sidney asistă la scenă, zâmbind, și nu realizează că ăla-i comportament abuziv.
Prin comparație, citeam ce povestea o fostă gimnastă româncă mutată în Belgia, despre sistemul de antrenament de acolo: „Dacă ai o zi mai proastă, nu țipă nimeni la tine. Respectul e ceva reciproc și de la sine înțeles. Dacă o gimnastă se teme de un element, ia o pauză și apoi îl mai încearcă o dată; nu se răstește nimeni la ea să-l facă mai repede.” Iar pentru cine crede că Belgia nu înseamnă nimic în gimnastică: Belgia a câștigat, la JO de la Tokyo, prima medalie de aur la gimnastică: Nina Derwael, aur în finala de la la paralele, cu un exercițiu superb, mult peste toate competitoarele ca dificultate și nivel de execuție. Derwael era deja campioană mondială și europeană, deci nu poate fi vorba de o întâmplare.
Era amuzant cum se lamentează unii „mbvai, când făceam noi legea în gimnastică…” – care noi? voi și Nadia? „Noi ca națiune”. Nu națiunea urcă pe podium, așa cum nu națiunea se antrenează 6-7 ore pe zi, din copilărie. Rezultatele sunt ale sportivilor, cu tot cu sacrificiile făcute. Desigur, toți ăștia sunt campioni la statul pe canapea, și leșină de efort dacă-i pui să urce 5 etaje. Poate-i explică cineva lui Dan Negru că el însuși este un eșec.
Eu sunt mândră de cum ne-a reprezentat echipa de gimnastică. Întâmplător, știu câtă muncă e în spate, ca să ajungi în primele 8 echipe ale lumii. M-am bucurat mult când s-au calificat la JO, apoi în finala pe echipe. Au un mare potențial de creștere, și la dificultate și la execuție, și le voi urmări în continuare. 🙂
Comentariu beton!68
Ce m-a enervat foarte tare la acel documentar a fost momentul in care Andreea Raducanu sta la masa cu medicul echipei care i-a dat pastila. Ala a zis asa „Eu ti-am dat pastila, si tu ai luat-o”, asa impasibil, de parca toata vina statea pe umerii unei copile de 17 ani. Pai bai desteptul p*lii tu erai adultul in incapere, TU trebuia sa te ingrijesti sa fie totul bine, nu copila aia pe umerii careia si in ziua de tot tu plasezi vina.
O sa ma uit și eu la documentar. Chiar m-am mirat când Andreea Raducan a spus clar și răspicat (i-a scris lui Tolontan) ca el nu este un copil bătut al României după apariția cărții Mariei Olaru. Deci a fost și ea abuzata… Maria Olaru scrie f frumos și cu o profunzime extraordinara.
0
Eu cred ca esti un mare optimist daca esti de parere ca acum nu se mai ia bataie si nu se mai face foamea la gimnastica. Am o prietena care fix din acest motiv si-a retras copilul de OPT ani, deoarece plangea si nu mai suporta urletele si umilinta de la antrenament.
Îmi pare rău, dar astăzi ai toate mijloacele să sancționezi astfel de deapaje. Și legal și tehnologic poți oricănd să faci astfel încât abuzatorii să nu mai calce vreodată în vreo sală de gimanstică. Este suficientă o simplă înregistrare cu telefonul. 🤷♂️
Eu consider un foarte mare salt calitativ si uman ca nu se mai face cu sportivii ca pe vremea lu Ceasescu. era inuman si sub orice demnitate umana. Pe vremea aia se bagau oameni in malaxor si se zdrobeau corpuri si suflete cu u singur scop, sa arate superioritatea unui sistem care era si foarte opresiv.
Intr-o anumita imprejurare am intilnit o fata care fusese in trupa aia faimoasa de gimnastica de la Deva antrenata de Belu. Nu era una de top dar facea parte din lotul largit. Ce a povestit a facut aproape sa-mi dea lacrimile. Bataile si infometarea. Tinminte ca a ramas cu sechele psihice, zicea „si astezi daca vreau sa maninc putina ciocolata ma simt foarte vinovata si fug cu ea in pivnita si o maninc acolo ascunsa pe intuneric sa nu ma vada nimeni”
Ca e mai bine cum se face astazi e de bunul simt elementar.
Comentariu beton!21
Mi-am reamintit de zicerea aia pe care noi cei mai vechi am auzit-o de nenumărate ori: „nu faci om din el/ea nici dacă îl/o omori” asta era directiva principală în educația veche: „dă-i/bate-l până face cum vrei tu”.
Sportul il faci cu placere, daca dispare acea placere nu mai are rost sa l practici!
Citisem comentariul (prima parte doar ca atat am rezistat). Cineva din lista mea l-a preluat. Si sincer m-am gandit imediat la tine.
Nu numai Belu si Bitang au abuzat fetele pe care le-au antrenat. Si in Belgia si SUA am vazut reportage asemanatoare. De China nu mai vorbim. Multi se gadesc ca s-au obtinut medalii. Dar nimeni nu realizeaza ca toate fetele au fost traumatizate si abuzate. O trauma care nu trece asa de usor si cu care trebuie sa traiesti toata viata. O pasiune a unui copil care se transforma in obsesia unui antrenor.
Cat de individul Dan Negru, eu i-as taia accesul la Social Media. Asta nu are drept sa vorbeasca in public.
Comentariu beton!19
Am făcut și eu gimnastică. 2 săptămâni, că atât le-a trebuit părinților mei să înțeleagă că sunt un antitalent complet. Dar o vecină, fetiță de 5 ani a fost selectată pentru centrul de pregătire de la Deva. Când părinții au vizitat-o avea pe față urma unei palme „educative”. Care era crima ei? Ascunsese un borcan de dulceață. Nu foarte bine, avea doar 5 ani. Cum nu puteau reclama sfinții antrenori care aduceau medalii, au plecat luând fetiță cu ei.
Comentariu beton!27
Iată.
Părinți normali la cap. Maria Olaru scria în carte despre un tată care si-a bătut fata cu cureaua în fața tuturor, acolo în cantonament. O prinseseră cu o ciocolată ascunsă și i-au spus lui.
Comentariu beton!18
5 ani!!! 5 ani, un pic mai mari de cresa 😥😥😥
Idem. Eu am fost respinsă la selecția pentru gimnastică, fiindcă eram (deja) prea înaltă. Colega mea de clasă a fost acceptată (clasa I, 6 ani jumate). Într-o zi a venit acasă plângând și le-a zis părinților că antrenorul a dat-o cu capul de bârnă, și că ea nu se mai duce acolo. Reacția antrenorului: „dar Nadia cum credeți că a ajuns campioană?”
Comentariu beton!18
Am citit și eu postarea lui Dan Negru și… atât. Nici nu îi dau dreptate, nici nu m-am indignat. Pe fond, ii dau dreptate (cândva „ne” băteam pentru aur, orice altceva era considerat, dacă nu eșec, măcar un succes minor), dar…diavolul se ascunde în detalii.
Lăsând deoparte metodele (cel puțin dubioase) pe care le foloseau Bellu și Bitang, chiar și eu, ca nespecialist, de-ar privitor de gimnastică încă de pe vremea Nadiei, le-am observat și asupra cărora vreau să mă opresc.
1. Ultima gimnastă româncă bună la paralele (adică chiar bună, cu pretenții justificate la medalii, nu „doar” decentă) a fost Andreea Răducan (acum aprox 20 de ani). Eu nu îmi amintesc alta mai recentă. Cât timp va exista in concurs acest aparat, nu cred că vom avea medalii la echipe sau individual-compus, pentru că antrenorii nu sunt suficient de buni la acest aparat. Asta e părerea mea. Când este o secetă atât de îndelungată, nu poți da vina numai pe faptul că „nu vine nimeni din urmă” (cum au zis distinșii antrenori). Poate că exercițiile nu sunt chiar ceea ce trebuie? Zic și eu…
2. Sistemul de arbitraj s-a schimbat. Atenție, nu vorbesc de sistemul de notare, ci de sistemul de arbitraj in sine. Se pune accent mai mare pe dificultatea tehnica a exercițiului decât pe partea artistică. O fi bine, o fi rău? Nu știu, nu sunt în măsură să comentez. Dar pot spune că sistemul nu se va adapta la exercițiile fetelor noastre, ci „noi” (antrenorii, coregrafii, etc) trebuie sa ne adaptăm la sistem. Așa a fost posibil ca Biles (ieșind de 2 ori din covor la sol) să ia argintul: exercițiul a avut dificultate mare, elemente acrobatice dificile. I s-au depunctat greșelile, dar a rămas totuși destul cat sa se claseze a doua. Exercițiile fetelor noastre au fost mai bine executate probabil, dar au pornit cu notă mai mică din start.
3. (Și aici știu că o să îmi iau multă *uite, dar e părerea mea și mi-o asum), nu mi se pare corect ca ierarhia finală să fie stabilită de proceduri. Pe de o parte, pot înțelege și sunt de acord că trebuie să existe reguli care sa fie respectate, inclusiv de către americani (și nu au fost), însă, pe de altă parte, TAS nu a zis nici o clipă că americanca nu merita nota primită după contestație (și, implicit, medalia). Au zis numai că a depus prea târziu contestația. Pot înțelege cât de cât ce e in sufletul americancei, care a muncit, ca și ale noastre, ani de zile, a fost în posesia medaliei (la propriu, fizic, nu numai într-un clasament pe un monitor, cum a fost Ana), iar acum i se spune „trebuie sa o dai înapoi”, fără a i se spune negru pe alb „pentru că nu o meriți”. Pe de altă parte, Anei i s-a furat bucuria de a fi pe podium, de a fi premiată în cadrul ceremoniei, chestie care (cred) are valoare mai mare pentru un sportiv decât medalia in sine.
Ar mai fi și altele de spus, dar mă opresc…concluzionând că soluția nu mi se pare întoarcerea în timp (la Bellu, Bitang și metodele lor) ci deschiderea spre viitor și gândirea in perspectivă. Așa cum nu îmi place nici soluția cu Lucescu la națională. Îl respect enorm, numai că nu mi se pare nicidecum o soluție de viitor.
Comentariu beton!36
La paralele cred că ultima gimnastă bună a fost Steliana Nistor, medaliată la acest aparat în 2008.
@ Vio, nu te contrazic. Eu nu îmi amintesc de ea, probabil nu a luat suficiente medalii cât sa o fi reținut (adică, îmi amintesc de ea ca nume in lot, dar nu ii pot asocia o figură, un exercițiu sau o medalie). Mea culpa pentru asta, nu vreau sa ii minimalizez valoarea sau meritele. Chiar și așa, nu sunt 20 de ani, dar tot sunt 16. Tot rămâne întrebarea dacă nu cumva antrenorii sunt depășiți și exercițiile nu sunt ce trebuie pentru nivelul de medalii. Adică zic sa ne uitam un pic in curtea noastră, până să ne plângem că oculta mondială nu ne vrea 😏
1. La paralele, problema e la cluburi. Nu mai există antrenori buni care să lucreze cu junioarele mici, să le învețe corect elementele de bază. Majoritatea au emigrat – unii în Marea Britanie, unde au antrenat-o pe Beth Tweedle (devenită ulterior campioană mondială la paralele și medaliată olimpică la acest aparat). Elementele sunt învățate cu deficiențe – de ex., într-un un stând pe mâini pe bară sau într-o gigantică, gimnasta trebuie să aibă picioarele perfect întinse și vârfurile lipite; trecerile între bare trebuie executate din elan, și nu din forță etc. Odată ajunse la lotul mare, nu mai e timp de recuperat, pentru că trebuie crescută dificultatea exercițiului. Dar când se duc în competiție la paralele, și arbitrele văd picioare depărtate, genunchi îndoiți etc,. normal că depunctează, chiar dacă exercițiul are dificultate. Chiar și la actuală echipă am văzut problemele astea, deși au făcut progrese mari pentru a ține pasul cu trendul la acest aparat.
@Alexia, și, mai exact, in ce punct sunt contrazise afirmațiile mele? Deci, problema principală sunt antrenorii, până la urmă. Și sunt convins că e valabil la toate aparatele. Sunteți convinsa că Bellu și Bitang, cu metodele lor (cu care nu sunt de acord, dar sa zicem, de dragul discuției că aș fi) ar aduce rezultate mai bune, dacă sportivele au carențe cu care vin de la cluburi?
Chiar am citit zilele acestea undeva ca noi nici săritură Amânar nu o mai facem deoarece este prea grea pt fetele noastre mici și slăbuțe. Celelalte (excepție cele din China) deja sunt musculoase. Deși nu prea mai exista artistica în exercițiile lor (păcat pe undeva) au elemente dificile. As vrea sa se îmbine amândouă frumos dar na…
0
La box era așa, bătaie în ring, la sparring, de la meșter, luai bătaie pe la toate loturile, iar unii mai norocoși, o prindeau și pe aia de acasă. Ultimele două dureau cel mai tare.
Pe această cale cei trei corifei ai succesului în sport să swgă medaliile alea.
Eu pe Dan Negru nu l-am agreat niciodata. Individul nu stie sa vorbeasca ca un om normal, el urla ca apucatul. Aberatiile pe care le sustine imi mai ajung in fata ochilor prin diverse surse dar nu le bag in seama.
Referitor la gimnastica, perioadele Karolyi si apoi Bellu@Bitang, cu sistemul lor dur de antrenament facut cu complicitatea statului si cu care au nenorocit fizic si psihic multe gimnaste, au fost in principal pentru falosenia „organelor” si castigul de faima si bani pe spinarea unor copile. Si sa mai uite bizonul roman de lipsurile in care traia.
O cunostinta de a noastra a fost dusa de parinti de la 7-8 ani la Deva. A fost in echipa cu Daniela Silivas si antrenor Octavian Bellu. Povestea ce batai incasau si cum erau infometate ca sa nu depaseasca o anumita greutate. Se ruga de parinti sa o ia acasa dar idiotii ii ziceau sa rabde ca sa ajunga „mare campioana”. A scapat de acolo dupa ce a cazut in cap la un antrenament si a fost 2 saptamani in coma. Stilul asta nu se mai poarta in ziua de azi. Azi sportul de performanta se face in stilul lui David Popovici, asta daca sportivul are noroc de o familie cu ceva minte si care il sustine neconditionat. Altfel, este exploatarea omului de catre om, prin suplimente medicamentoase, sustinatoare de efort, metode stiintifice de antrenament. Scopul nu s-a schimbat, doar metodele.😒
Sa faci sport pentru o viata mai sanatoasa este una, dar sa faci sport de performanta cu grave consecinte ulterioare in ceea ce priveste sanatatea este alta. Depinde daca vrei sa te sacrifici sau nu.
Comentariu beton!30
Violența și abuzurile de orice fel sunt condamnabile inclusiv în sport. E mai bine acum, uite că pe Popovici nu l-a abuzat nimeni și constant face performanță. În final e vorba despre cât de motivat e sportivul și câte sacrificii e dispus să facă. Și după jocurile astea mi se pare că ține și de noroc un pic.
Sunt in Norvegia. Cu copilul. Ca să se acomodeze am zis că un start bun ar fi o școală de fotbal de 4 zile. Am evitat așa ceva în Romania din cauza țipetelor și apelativelor adresate copiilor pe teren. Ieri a fost prima zi. Mai au antrenamente azi și joi iar vineri au meciuri și festivitatea de premiere. Toată lumea va primi un premiu. Pentru că, nu-i așa, important e să participi. Și mult mai important e să-ți placă. Și nu să câștigi cu orice preț.
Ieri am stat toată ziua acolo. Am avut ocazia să văd ce se întâmplă. Antrenorii copiilor sunt adolescenți trecuți și ei prin aceeași școală de fotbal. Nu a țipat nimeni la copii, nu i-a făcut nimeni proști, grași, leneși sau mai știu eu cum. Copiii au luat totul că pe o joacă.
Înțeleg că e o diferență între asta și sportul de performanță dar, din punctul meu de vedere, nimic pe lumea asta, nici tot aurul din lume, nu merită distrugerea unei copilării. Și iar îmi aduc aminte de Agassi și de cartea lui. Și încă mă întreb cum poți avea performanță când ești înconjurat de teroare și de presiune extremă din toate părțile. Și-mi aduc aminte de chipul lui David Popovici după finalizarea curselor. Cât e de senin și relaxat și cum îi poți citi pe față bucuria de a înota. Și-mi aduc aminte de fețele gimnastelor după finalizarea exercițiilor. Nici măcar atunci nu scăpau de încordarea și tensiunea acumulată. Și cu câtă teamă așteptau afișarea notelor. Eu una nu aș vrea să-mi văd copilul trecând prin așa ceva. Și nu pot sa nu mă întreb oare câte gimnaste nu am pierdut din cauza cuplului mult „regretat”. Câți părinți nu și-or fi retras copiii din cauza tiraniei celor doi. Chiar asta vrem? Performanță cu orice preț? Aur cu orice preț? Dacă ești acolo nu contează? Dacă doar ai participat, nu mai contează?
Pe toți ăștia care regretă epoca de aur a gimnasticii românești i-aș pune sa lucreze în echipă cu un șef, modelul clasic de șef de întreprindere românească. Ăla care țipă și da din picior și face micro management până la ultima celulă din Excel. Să nu aibă pauză de masă sau de fumat, să lucreze și să livreze excelent in astfel de condiții, o lună de zile. Și discutăm după aceea cum e mai bine.
Comentariu beton!13
Nu știu ce sa răspund, însă hai sa întrebam un copil pasionat de sport (gimnastica sau altceva) , prefera un antrenor tiranic care da și palme, dar ii garantează un loc pe podium sau ar dori un antrenor decent care se poarta ca un om și nu ii garantează nimic (ani de munca și doar un bronz și ala contestat)
Păi dă un search pe google și-o să vezi ce-au spus chiar fetele antrenate de ăia doi. Hai că e simplu, trebuie doar să vrei să te informezi.
Sau, dacă ai copii, întreabă-i dacă le-ar plăcea să fie bătuți, umiliți și înfometați pentru o medalie olimpică. Dacă n-ai copii, găsește și tu un prieten care are, îți garantez că vei afla răspunsul imediat.
Eu nici măcar nu înțeleg cum poți să vii și să spui așa ceva.
Recunoaste, ai fost unul din cei care i-au dat like lui Negru, nu? Cum mm poti zice asemenea ineptie? Tu ti-ai da copilul sa fie batut si flamand?
@Dl, uite, aici ai un răspuns pertinent la ce-ai întrebat: https://mihaivasilescublog.ro/2024/08/13/bine-bellu-bitang-antrenori/#comment-578568
As vrea sa vad si eu copilul ala pasionat de sport care prefera un antrenor tiranic care da palme. Macar unul.
@DL, cat valoreaza o medalie? Chiar merita sa iti distrugi copilul doar pentru ca cineva iti garanteaza o medalie?
Crezi ca antrenorul lui David i-a garantat o medalie de la inceput? Nu cred. Cei 2 au crescut practic impreuna. Unul ca antrenor, celalalt ca sportiv. Si-au descoperit talentul impreuna. Un antrenor trebuie sa iti fie si prieten si invatator in acelasi timp. In nici un caz un abuzator.
Sunt alte vremuri. Nu mai antrenează nimeni asa acum. Gimnastica arată altfel
Te rog, spune-mi că trollezi.
Un sportiv știe că nimic nu-i „garantează” un loc pe podium. Chiar dacă e cel mai talentat, cel mai muncitor, cel mai cu stea în frunte, o mulțime de lucruri se pot întâmpla pe parcurs sau în ziua cea mare: o accidentare, o boală, o eroare de arbitraj, o gafă de organizare, o defecțiune a echipamentului sau pur și simplu o zi mai proastă. Nu prea ai legătură cu sportul, este?
@Alexa contează antrenorul, mai ales în gimnastica unde antrenorul îți creaza exercițiile pentru concurs. Lucrează cu materialul clientului, își cunoaște sportivul și lucrează pe calitățile lui. Poți tu sa fi un spirtiv bun și muncitor dar dacă ai un antrenor mediocru e degeaba. Deci în concluzie dacă ești un pantelor bun capabil sa vadă potențial, atunci da poți garanția performanta și medalii
@ mihai Vasilescu, nu spun ca nu au fost abuzuri, dar găsesc și articole în care gimnaste, Ecaterina Szabo de exemplu, ii mulțumesc lui Bellu pentru ca le-a făcut campioane și spun ca le a fost ca un tata
@Dl, vrei să-ți arăt articole în care scrie că tutunul încălzit nu este nociv pentru sănătate?
Nu-mi dau seama dacă ești naivă sau trolezi. Evident c-o să găsești articole de genul ăsta, pentru că până la dezvăluirile Mariei Olaru, cei doi erau niște zei intangibili. Băi, serios, nu înțeleg dacă așa arată naivitatea.
Ai pornit discuția de la copii, nu de la sportivi care deja fac performanță. Cum ziceam mai sus – nu prea ai legătură cu sportul. Altfel, ai ști că primul lucru care ți se spune, când te apuci de performanță, e că nu există nicio garanție că vei ajunge medaliat olimpic. Mai ales în gimnastică, un sport mult mai dur decât îți imaginezi. Un antrenor bun poate alege 30 de copii foarte talentați și cu potențial, dar nu poate estima dacă ei vor avea și dorința, răbdarea și perseverența de a ajunge sportivi olimpici. La fel cum nu poate exclude toate circumstanțele pe care le-am menționat mai sus. Asta o explică și Nadia în volumul ei de memorii „Scrisori către o tânără gimnastă” (recomand).
Asta cu „garanția” în sportul de performanță e o tară de pe vremea comunismului, când tovarășul responsabil cu sportul raporta la partid: „vă garantăm, tovarășe secretar general, înalta noastră dăruire în a obține cât mai multe medalii pentru scumpa noastră patrie” etc. Și gimnastele erau bătute și umilite, și mâncau pastă de dinți și coajă de copac de foame, ca să-și facă datoria față de patrie și să îndeplinească „garanțiile”. Vezi în cartea (bine documentată) a lui Stejărel Olaru.
@Dl, Ecaterina Szabo e din generatie cu Nadia Comaneci. Ma indoiesc profund ca Bellu i-a fost ca un tata, ca el era pustan pe vremea aia.
Mai verificati, frate, inainte sa dati buzna sa scrieti…
Iti recomand sa citesti declaratiile Dumitritei Turner si Emiliei Eberle.
Referitor la ce ai scris mai jos de Cati Szabo iti aducla cunostinta ca nu a lucrat in viata ei un minut cu Bellu.
Nimeni nu garanteaza nimic, de unde dracu’ ai scos asta? Ca poti sa fii Simone Biles si sa te apuce pandaliile la Tokyo 2020 si sa iesi din competitie fara nimic. Ah, stai, s-a si intamplat? Hmmm..
Orice copil isi doreste un antrenor caruia II PASA si care se poarta frumos. Asta nu exclude munca, exclude doar o atitudine de cacat, care nu are ce sa caute in nicio relatie interumana.
Unul dintre antrenorii lu’ fie-mea le da Skittles, cand castiga cate un mini-meci sau fac nus’ ce lovitura smechera. Si asta mica e innebunita de bucurie, ca in general ea le castiga.
Toti cei cu care am lucrat pana acum se poarta frumos. Cer foarte mult, antrenamentele sunt extrem de intense, ca e sport nu uitat la TV. Dar e cu laude, cand iese tehnica, sau cu „aproape, mai incearca o data”, cand da in fileu sau in out. Sau nu da top spin sau ce rahat mai trebuie sa dea.
Performanta nu inseamna dezumanizare. inseamna efort mult, inseamna multe ore de antrenament, inseamna transpiratie, frustrare personala, ca dai amboulea (ca de cele mai multe ori stie sportivul ca a dat prost, nu trebuie tu ca antrenor sa ii zici ca e bou, ca stie ca nu a facut corect si il enerveaza oricum situatia).
Întrebați-o pe Nadia cum se purta Karolyi cu ea la antrenamente… cred că Sing-Sing e grădiniță de copii față de ce se întâmpla acolo…
Nadia și-a creat un fel de zonă de protecție și nu vorbește despre perioada aia. Dar colegele ei de generație au vorbit (Emilia Eberle, Dumitrița Turner, Marilena Neacșu, Georgeta Gabor). A vorbit public și Geza Pozsar, fostul coregraf al lotului pe vremea lui Karolyi. El a reclamat atunci abuzurile lui Karolyi – fără urmări, fiindcă partidul voia medalii cu orice preț. În plus, totul e documentat în arhivele securitărții (rapoarte de urmărire, „caracterizări”, note informative). Ți se face părul măciucă citind.
Doamne fereste! Eu inteleg de ce intrebi, dar stiu ca stii si raspunsul. Cum Doamne iarta-ma sa-mi duc plodul sa-l toace altii in bataie? Pai la ce-l duc la sport, pt bucuria mea? Nu nene, in opinia mea chiar si participarea la olimpiada (de fapt la orice concurs) e O MARE REALIZARE, atata vreme cat sportivul e bucuros ca a ajuns acolo.
Dar mna, in tara lui „bataia e rupta din rai” nu te miri ca articolul ala are atatea like-uri.
Postarea aia mi-a apărut din întâmplare, ca nu îl urmăresc. Și asta am comentat și eu: cum îți permiți tu să judeci muncă sportivilor și să decizi ca este un eșec, când ei au muncit pe rupte ca să ajungă acolo și sunt printre cei mai buni din lume? Și pentru bădărănia asta mai iei și bani! Și câți i-au dat dreptate, să ne ferească! Si toți experți de canapea!
Eu mi-am primit lecția la începutul anilor ’90 când m-am mutat în Suedia, și ca orice est-european frustrat eram în căutare de motive cu care să mă dau mare. Unul dintre ele era că ce buni suntem noi românii la gimnastică. După câteva discuții cu amici suedezi, care-mi explicau că gimnastica nu e un sport ok, că nu ai dreptul să tratezi corpul unui copil în felul acela, nici chiar cu acordul părinților…. Credeam că sunt doar invidioși. Și ca în multe alte sute de lecții primite, cu timpul, a trebuit să le dau dreptate.
Eu cunosc caz de gimnasta esuata ce a fost in lot la Deva. De mica a ramas cu spatele praf, operatii, medicamente cu pumnul si are sanse sa ajunga la 50+ in scaun cu rotile. Si nu a vazut nici o olimpiada.
Si la fotbal si in orice sport te poti accidenta dar la gimnastica cand faci la nivel de olimpiada este abator. Mai bine manc paine cu ceapa toata viata decat sa-mi distrug copilul cu asa ceva.
A nu se intelege ca gimnastica e un sport de rahat pt copii sau adulti. Daca il faci pt dezvoltare, pt miscare si sanatate cu mare grija este foarte bun la orice varsta. Daca vrei sa ajungi la performanta si bagi 8 ore pe zi riscul mare e sa ajungi epava.
Comentariu beton!16
Categoric prezentul este de preferat ! Chiar zilele trecute mi-am amintit de Maria Olaru cum povestea acum ceva ani prin ce-a trecut. Nu numai prin ce a trecut ea, ci o gramada de fete. Si chiar săptămâna trecută am nimerit pe Cinemaraton filmul „Campioana”, film românesc regizat de E. Bostan la care mi-au dat lacrimile efectiv conștientizând câtă suferință îndură fetele astea de la gimnastică. Curios este faptul ca fata care joaca rolul principal s-a lasat de „meserie” ulterior, ghiciți de ce. În fine, Belllu si Bitang or fi adus medalii țării dar cu ce preț ?!
Dan negru acest zgomot.
Să-i fută câinii
Eu doar atat intreb: avem certitudinea ca peste niste ani, nu vor iesi dezvaluiri si despre actualele metode? Doar zic…multe chestii ies la iveala dupa foarte multi ani. La fel cred ca a fost si-n cazul lor.
Este foarte greu de stabilit cum e mai bine, cred insa ca nu e in regula niciun fel de abuz, doar depinde si ce se intelege prin el: una este o chestie fizica, alta e sa consideri abuz ca nu te-a lasat sa mananci savarine.
PS. Nu sunt informat absolut deloc de acuzele aduse catre B&B.
Și n-ai nici internet? Nu de alta, dar durează câteva minute să te informezi. Sau să afli că „și-n cazul lor” se scrie cu cratimă. Plm.
@Flaviu, citeste comentariile Elvirei si Alexiei daca nu vrei sa documentezi mai mult de cazul asta din surse oficiale pe care le gasesti si pe net. Nu e vorba ca n-au mancat „doar” o savarina”. E vorba de mult mai mult. Poate nu stiai, dar abuzul nu e doar fizic e si psihic si ambele sunt la fel de grave.
@Mihai Vasilescu: te-ai grabit ca fata mare la maritat, corectasem intre timp, fusese doar o eroare din tastarea in graba, relaxeaza-te si nu mai sari asa usor cu „plm” pe orice fleac.
Legat de informarea pe internet, e prea complexa treaba pentru a cauta eu adevarul, Ala e cunoscut doar de persoanele implicate direct.
Comentariu beton!11
@Flaviu: pai „persoanele implicate direct” au vorbit. Asumat, cu nume si prenume. Maria Olaru este una dintre ele, ceea ce ai fi aflat pe Internet. De exemplu. Gasesti chiar si cartea ei de cumparat.
@Greta: am inteles treaba asta, doar ca adevarul nu se regaseste neaparat nici in cartea cuiva, nici pe internet. O instanta poate da un verdict, daca se ajunge pana acolo….si asta, cu rezervele de rigoare, pentru ca stim toti ce inseamna justitia.
Nu m-a preocupat subiectul, am ridicat doar o opinie legata de subiectul dezbatut. Pe scurt, am putea afla peste niste ani ca abuzurile continua. Cam atat.
PS. Daca nu ma insel, si cateva gimnaste din USA au avut probleme asemanatoare, terminate in instanta. Prin urmare, se intampla destul de des, din pacate.
@Flaviu, eu nu stiu ce dovezi mai vrei, serios… A scris fata asta, a dat nume, date, si-a asumat tot noroiul venit la pachet (si cat de mult a fost! Cat de multi i-au sarit in cap!), o acuzi ca minte sau ce vrei sa spui de fapt?
In SUA, problema a fost mai complexa. Au fost sute de gimnaste molestate ani de zile, pentru ca nu le-a crezut nimeni. 160 dintre ele au depus marturie, dar cate or mai fi…
Nu e vorba ca „nu se intampla”, ca n-a negat nimeni asta; subiectul articolului, si ce dezbatem aici toti, e altul.
Depinde pe cine întrebi.Ca dacă întrebi un ,,nostalgic” care a uitat ce ( nu) a răbdat în Epoca de Aur….
Dacă întrebi pe cineva care nu a trăit acele vremuri nu va înțelege.
Dacă întrebi generația noastră,cei destul de tineri ca să nu fi uitat încă dar suficient de bătrâni ca să fi prins perioada cea mai glorioasa a ,,Epocii de Aur”,părerile vor fi împărțite și acolo pana intr-atat ca riști un război civil.
Dar dacă întrebi posesorii de medalii ale acelor vremuri,vei găsi și răspuns.
@Greta: probabil ca fata are dreptate, macar in mare parte. Ar fi fist bine sa mearga si mai departe, asa era normal.
Repet pentru ultima data: doar am spus ca este posibil ca abuzurile inca sa existe si sa aflam peste 10 ani despre ele. Ca la intrebarea lui MV, nu cred ca suntem in pozitia sa raspundem cu A sau B.
@Flaviu, eu nu as indrazni sa spun unui om care-a trecut prin ce-a trecut ea ce ar fi „bine” si „normal” sa faca.
Dar e bine ca indraznesti tu sa spui ce ar fi „bine” si „normal” sa faca.
Gata, ies de-aici pana nu-mi pierd calmul.
Exclus să faci performanță prin bătaie. Fata lui Belu nu cred că și-a luat-o vreodată.
Dom’le, eu vad lucrurile astfel: Statul trebuie să ofere gratuit accesul copiilor la facilitați pentru sport. Liber la săli, terenuri, baze sportive. Profesorii de educație fizica să fie îndemnați sa incurajeze copii talentați către o forma organizată de activitate (măcar la atletism, gimnastică și sporturile cu mingea am crește baza de selecție). Cluburile de profil să meargă in școli și să popularizeze anumite discipline, alea care n-au mediatizare regulată. Cluburile sportive sa primească finanțare pentru pregătirea sportivilor înregimentați si recompense pentru fiecare medaliat pe care il produc (european, mondial). COSR si ANS să mai taie din gloata aia de funcționari care căpușează toate deplasările. Apropo, e cineva capabil sa îmi explice de ce e iapa aia de Ciuhulescu omniprezentă pe lângă delegații, chit că vin sau pleacă? Că in afară de un pictorial cu un cal și tocit genunchii la Survivor nu știu să aibă vreo treabă cu sportul.
Altfel, o sa avem numai copii de foști sportivi sau odrasle de oameni din fenomen care au pârghiile necesare performantei. Si câteva excepții, bineînțeles.
Da, știu. Gândesc simplu și mă exprim decis. Sau invers 🙂
Nu cred ca in SUA, care se lauda cu cele mai multe medalii la gimnastica momentan, (alea legitime) fetele alea sunt abuzate in vreun fel. Deci se poate si altfel, iar rezultatele de anul asta mi se pare ca au demonstrat-o din plin. Rareori te poti intoarce fix pe podium. Dar in ultimii ani se vede un progres clar.
Si e normal cumva sa fi fost acest gol intre generatia „de aur” si cea de-acum , tocmai pentru ca a fost o perioada tulbure. As spune chiar ca asa cum ne-au adus acele medalii tot ei sunt de vina ca nu prea am mai avut gimanste o vreme. Numai eu stiu vreo 3 familii care aveau copii cu potential, dar au refuzat sa ii introduca in acea lume, de teama a ceea ce citisera.
As spune ca urmatoarele Jocuri Olimpice vor arata daca suntem pe directia buna. Si da, prefer sa fim prin primii 10 fara copii abuzati, decat sa avem medalii manjite.
Am citit și eu, titlu articolului, așa în treacăt, un idiot. Mi-au mai apărut articole scrise de el, niște tâmpenii. Îmi pare rău că este timișorean, la ce tâmpenii poate să debiteze. Se pare că le știe pe toate când de fapt, este prost cu spume. Doar un mediocru, care nu a făcut în viața lui, nimic, poate spune că, medalia de bronz este un eșec. Să nu mai vorbim , de metodele folosite de Belu si Bitang.
Mi-am adus aminte de Alexandra Marinescu care s-a retras in 1998 cu probleme la spate. A scris cartea Secretele Alexandrei cu jurnalistul Andrei Nourescu de la ProSport. Si ea a descris abuzurile B&B.
Îmi aduc aminte cum a schimbat-o la Atlanta cu Simona Amânar desi avea punctajul mai mare deorece BB favorizau gimnastele muncitoare și docile nu talentele cu personalitate!
pfuai ce amator, de ce sa ne limitam la Bellu si Bitang?
De ce sa nu il inviem pe Michail Klimenko? Cel care a antrenat-o pe Elena Mukhina. O fetita care a inceput sa faca gimnatica la 12 ani (!!!) si care a fost capabila sa-i ia medalia de sub nas Nadiei, atat de performanta ajunsese sub antrenamentele lui Klimenko..
Cui ii pasa ca atunci cand s-a accidentat si ar fi trebuit sa ramana in recuperare, antrenorul a luat-o din spital si a dus-o la sala? Cui ii pasa ca a obligat-o sa faca o saritura periculoasa desi nu era refacuta dupa fractura de glezna?
Cariera lui depindea de evolutia Elenei la olimpiada din 1980, la Moscova…
Doar ca Elena, terorizata, cade si ramane paralizata….
Antrenorul nici nu a vizitat-o la spital, si-a continuat cariera mai departe….
Comentariu beton!13
@Mary, Exista si in Romania o gymnasta care a ramas paraplegica din cauza antrenorului. La fel ca la gymnasta rusa s-a intamplat, incepuse sa exerseze o saritura noua, riscanta, nu ar fi avut voie sa Sara fara ca antrenorul sa fie Langa ea, dar cretinul a obligat-o sa Sara singura. A sarit si a ramas paraplegica. Avea 14 ani cand s-a intamplat. Toti s-au spalat pe maini. Am citit un reportaj despre ea acum cativa ani, traia din fabuloasa suma de 500 lei pe luna.
normal ca merita orice pentru o medalie de aur la olimpiada. Inteleg ca niste copii, care nu-s ai mei si de care oricum mi se rupe, trebuie sa isi futa copilaria si corpul si psihicul, dar acesta este un sacrificiu pe care mi-l asum. NIMIC nu este mai important decat bucuria de a vedea tricolorul pe cel mai inalta pozitie la campionatele mondiale si olimpice. Nimic nu face ragaiala post bere mai placuta, decat expresia „asa bah!” de dupa castigarea aurului
da-i dracu de kinderi ca oricum castiga multi bani. auzi ba, 100mii euro ca au tras de niste lopeti…
Nu știu dacă exista posibilitatea sa renunti ? Dar dacă ar fi putut de ce nu l-eau retras părinții din lot? Presupun ca nu se putea atât de ușor dar rămâne întrebarea de ce si-au dat părinții fetele acolo (presupun ca au auzit zvonuri despre ce se intampla)
In asentimentul domnului blogger. Sa ii ard una peste bot idiotului astuia de Negru si monstrilor care au distrus generatii de copii. Sa se ia de mana cu sotii Karolyi, ca au venit si aia cu coada intre picioare in Romania, dupa ce au mutut lotul olimpic american.
Pentru edificare, studiati Athlete A pe Netflix si cititi despre Nassar, plus tampitii astia doi de antrenori.
Cand era fie-mea de 2 ani si dadea semne ca e sportiva, aveam multi care ne intrebau daca nu o facem gimnasta. Nu, ca nu suntem atat de saraci. S-a apucat de tenis pana la urma (mult mai scump si mai greu de dus pentru noi ca parinti), dar macar de 6 ani sunt mereu LANGA EA, stiu exact ce i se spune si ce i se face. Acum ca e si diabetica, nu are nimeni curaj sa ma scoata de langa teren, ca nu-si asuma nimeni o coma diabetica (intra in hipoglicemie foarte usor la tipul asta de efort).
Sportul de performanta este foarte greu oricum, dar macar in cazul asta se face fara batai, infometare sau abuzuri sexuale.
Si noi vrem rezultate, macar o bursa la o facultate foarte buna, ideal sa intre in WTA, dar asta nu inseamna sa iti bati joc de viata copilului. Se face mult sport, dar este si misto cand vede copilul ca este deja competent, cand castiga puncte impotriva unora de 14-16 ani, cand ii ies niste lovituri misto etc. Sportul este o arta intr-un fel si exista acel moment in viata fiecarui sportiv, cand incepe sa ii „mearga” treaba dupa niste ani de antrenament si simte satisfactia performantei, chiar si cand inca nu e vorba de titluri olimpice.
In zona asta majoritatea copiilor sunt implicati in sporturi (unii de performanta), deci nu e ciudat sa mergi la antrenamente si meciuri, dar performerul trebuie sa aiba o calitate foarte buna a vietii. Ca pana la urma ajungi la o facultate si fara sport, faci bani in viata si fara sa castigi US Open-ul sau aurul olimpic.
Performanta se face in primul rand prin dotari (este ireal ce diferenta este intre Romania si americani de pilda), apoi prin antrenori foarte buni (fara dat scatoalce), medicina sportiva (aici nu ma bag la dopaj, ci vorbesc despre recuperarea sportivului in primul rand), plus foarte foarte multi bani investiti de catre parinti. De exemplu in sportul pe care-l practica fie-mea, daca nu reusesti sa ia copilul o bursa sportiva la o academie de specialitate, pe la 15-16 ani ajungi deja sa dai suta de mii de dolari pe an.
Lotul olimpic al Romaniei ar avea rezultate si mai bune, daca ar fi tot mai multi copii implicati in sport (sa fie programe scolare gratis, de unde incepi sa vezi cine misca mai bine, si sa ii incluzi in loturi zonale, apoi nationale). Sa ai bazine de inot (nu doar 1-2 in oras si sa te coste inca un salariu sa faca antrenamente), sa ai terenuri de fotbal, tenis (nu doar 2-3 pe oras) si sa nu fie o avere doar ca da si copilul cu piciorul in minge.
In toate tarile astea cu apa calda exista initial programe scolare de sport: ski (ca tot suntem langa o statiune de ski), baseball, soccer, fotbal, lacrosse, cheer etc. Sunt cel putin 10-15 sporturi ce se fac de mici. In prima faza sunt tinute de voluntari (eu am tinut programul de tenis in comunitate pe timpul verii, copiii au invatat sa intoate cu salvamarii, sau cum le-o zice in zona de lacuri), apoi exista Asociatia sportiva a Politiei.
In faza asta sunt inclusi cam toti copiii din oras, ca fiecare face „ceva”. Aia care apar ca varfuri sunt inclusi in echipele zonale (aici incepi sa mai dai niste bani pentru turnee, poate niste lectii private). Varfurile varfurilor intra la super-performanta si acolo incepi tu ca parinte sa platesti o avere. Dar exista o pepiniera de milioane de copii care fac sport si ai de unde sa alegi.
La una dintre academiile la care mergea fie-mea acum 2 ani erau 2000 de copii in programul de tenis. DOUA MII. La un singur club. Cati copii fac tenis in toata Romania? Si asta e numa’ sportul de care stim noi.
Si va garantez ca nimeni nu pocneste copilul cu racheta in cap, daca da prost, nu o face grasa sau tampita si nici nu-i pune mana sub fusta 😀
pai, si merge cu sport de performanta si diabet, daca zici ca intra repede in criza? Intreb, chiar nu stiu
@Animaloo, Zverev e un exemplu că se poate (are diabet tip 1).
@dojo: Daca fata e serioasa, si aveti oarece posibilitati materiale, este relativ usor sa ajunga in State, pe sport. Mai trebuie sa aiba rezultate decenta la scoala, ar fi bine sa ia atestatele de engleza si echivalentul BAC -ului de la noi, pentru State, si sansele deja sunt mari. Daca mai face si putin voluntariat, este si mai bine, ajuta enorm. Doamne ajuta!
@Animaloo, diabetului ii place sportul. Culmea. Anul trecut a fost nediagnosticata vreo 3-4 luni (l-am descoperit iunie 2023, in Romania, in vizita anuala, cand s-a uitat doctorul pe rezultatele de sange), desi am inteles ca era deja „nasol” de prin februarie-martie. Nu a facut coma diabetica (la glicemii de 300-400), pentru ca se antrena in medie 2 ore pe zi.
Cand am intrat in spital, doctorul care a preluat-o, ne-a spus ca sportul a tinut-o sa nu intre in coma, ca glicozilata era 17,6, la internare (glicemia 608).
Observ si acum, la un an de cand e cu porcaria asta, ca in zilele fara antrenament ii merge glicemia mai nasol, cand se antreneaza sau inoata cu orele in lac alaturi de prietene, e dintr-o data mult mai usor sa fie in limita.
Singura chestie este ca eu stau cu ochii pe telefon sa vad ce zice senzorul si ii dau sa bea Gatorade sau sa manance chestii dulci, cand incepe sa scada glicemia periculos.
Nu a avut nicio problema, nici in antrenamente, nici in competitii, plus ca faza asta ne ajuta sa fiu mereu prin zona, ca, deh, diabet. Asa ca ma asigur si ca e tratata OK (desi nu ma astept la nasoale, dar nu stii niciodata) 😀
@Flaviu, multumim de incurajari. Suntem in State din 2019, fata e deja cetatean american (la fel si noi). Asa cum spui, scoala conteaza enorm (ca nu stii niciodata cu sportul, daca ai o accidentare). E in clasa a V-a acum, numa A-uri in catalog, in programul de Gifted. Bag scoala in ea, ca nu e proasta si ar fi pacat.
Bani nu avem nus’ cati, dar tot ce castig bag in ea. Exista mai multe variante: face facultatea cu tenis si academic, intra in circuit mai devreme, intra in circuit dupa facultate. Nu stim, vorbim de enorm de multi bani si de multa munca.
Partea pozitiva este ca e buna, ii place, plus ca toti copiii aici fac ceva sport. Iar pentru diabet, o viata cu sport e de dorit.
Comentariu beton!11
@greta: sarumana de informatie. Mereu imi place cand aflu chestii noi
@dojo: inteleg. Foarte tare. Adevarul e ca sportul are talentul de a curata cacaturi. Eu, la cat de gras is si la cat am baut ar fi trebuit sa am niste analize mult mai sinistre. Cumva, pentru ca faceam si sport (presupun) intre timp…am tinut totul intr-un relativ control
Spor lu aia mica, si sa le rupa capu. Sa le suie pe garduri pe toate :D. Glumesc, evident.
„Si va garantez ca nimeni nu pocneste copilul cu racheta in cap, daca da prost, nu o face grasa sau tampita si nici nu-i pune mana sub fusta”
Ehe, pe vremea mea…Am vazut rachete indoite pe picioare de copii (de antrenori) si craci rupte pe spinari de copii (de parinti) pentru ca au pierdut un amarat de meci…Iar de jigniri nu mai zic. Nu e tenisul scutit de abuzuri, esti doar intr-un loc in care (hopefully) nu se intampla.
@Tummalaulu e vorba de USA ma, nu de ro
povestea drejan niste lucruri de la concursurile de juniori…brr
Dan Negru a reusit de cateva ori sa se contrazica flagrant in declaratii pe tema echipei favorite de fotbal. Orice microbist stie ca asta nu se schimba niciodata. Cu toate astea, Maestrul ba declara ca e stelist de mic si chiar a avut de suferit in Timisoara din cauza asta, ba uita ce a spus.
A fost sclav la Varan si a ajuns lacheu la Erdogan.
Emite pareri imbecile si este un lingau monumental, era natural sa ajunga si la Jocurile Olimpice, gimnastica. Daca era buni la tir cu arcul, credeti ca avea vreo retinere?
Bine ca e mai tanar si nu a mai avut ocazia, dar as putea pune pariu ca ii lua fata lui Dan Puric, alt hemoroid celebru. Se aseamana ceva de speriat.
Nu-mi doresc sa intru in polemici….dar…o versiune din interior ma gandesc ca ajuta. Am facut 10 ani de gimnastica de performanta in anii 70-80. Aveam 13 antrenamente pe saptamana, 2 pe zi si unul duminica dimineata. Tata era electrician si avea salariul de 1800 de lei pe luna. Noi aveam bonuri de masa de 2300 de lei pe luna si mancam de doua ori pe zi la restaurant in centrul Sibiului. Mergeam in cantonament vara la 2 Mai si iarna la Paltinis sau Muntele Rosu. Antrenorii ne incurajau sa citim si sa invatam o limba straina. Am luat cateva roabe de spite in cur in anii aceia de-i mai simt si astazi. Am urcat pe bara la doua minute dupa ce mi-am spart basicile din palma de zeci de ori….DAR….1. Pentru toti de acolo acesta era procesul normal pentru performanta. Stiam ca trebuie sa plangi ca sa la un moment dat sa razi. 2. In momentul in care esti pe podium cu o medalie la gat uiti tot ce te-a durut sau te doare. 3. Pentru un copil „nacajit” tri palme si tri spite-n cur este un pret mic pentru „avantajele” pe care le aveam. Tot ce am scris e valabil pentru baieti. La fete era mult mai rau. Concluzia mea, atunci nu mi-as fi dat fata la gimnastica, acum mi-as da nepoata la gimnastica daca ea isi doreste asta.
Comentariu beton!18
e bine acum. cu o infrastructura brici eu zic ca ne punem pe picioare cu sportul
Ca de obicei, eu apar la spartul târgului. Nu-i bai.
Azi, metroul cu care mă plimb este plin de pozele Olimpicilor noștri, în diferite ipostaze din timpul participării lor.
Indiferent dacă au câștigat medalia de aur sau au ieșit din competiție din primul tur, sunt omagiați de COSR.
Bravo!
Sper totuși că gimnastele nu au văzut această postare. În plus, ele știu ce muncă au depus, ce sacrificii au făcut pentru acest „eșec”.
Am venit aici să pun că sug pula pe bani. Dacă sunteți interesați, cereți numărul de telefon și vi-l dau. Nu vă speriați, nu e scump, o sug și pe 10-15 lei. Dacă ne înțelegem bine o sug și gratis.
Bravo, Mark. Asta e atitudinea!