După inflația de articole de duminica trecută, azi a venit recesiunea. Bine, mă rog, nu e ca și cum ar sta lumea pe internet azi, în sfântă zi de weekend prelungit.
- Enervări;
- Și de sub clopotul de cristal când ar trebui scoși copiii?
- „Oamenii să nu se ascundă, să poată lucra. E nevoie ca angajatorii să priceapă asta”;
- Încă un greenwashing marca Kaufland;
P.S. Azi n-avem colecția de răgete.
Zile senine să aveți. Sunt cu familia la călărie și îi învăț pe cei mici și pe soție să tragă cu arcul. Mai băgăm bățul în Buzău după un clean, mreană. Să fiți iubiți.
Tks de muncă, boss.
Comentariu beton!89
Când la trap, când la galop🐎🐎 distracție plăcută
Intentionati sa cuceriti noi teritorii? :-))
cea mai tare e fraza aia: „trăiesc într-un oraș mare, încap în el singurătăți multe!”
în rest, pentru că e vorba și de ea: e înfiorător când fb mă atenționează că azi e ziua cuiva despre care eu știu că e mort: azi e ziua iuliei marin!
Comentariu beton!38
hai salut! spălat deja mașina, alimentat, un pic de lidîl și citit articolele; mulțumesc!
PS aș fi vrut să nu posteze @Edelweiss ca să am ocazia să-mi exprim speranța că-i dus doar cu doamna în scopuri… plăcute; e bine și cu toată familia: ingioi ză trip, @Satană!
1. știu exact ce zice doamna! da’ știți cum? la virgulă
2. dacă îi scoatem de sub clopot nu mai acem parte de astfel de știri: https://www.digi24.ro/amphtml/stiri/externe/la-41-de-ani-un-barbat-si-a-dat-parintii-in-judecata-pe-motiv-ca-nu-i-mai-dau-bani-de-buzunar-1382188
3. cîte firme știți voi așa? societatea noastră (majoritatea cetățenilor, zic) n-ar avea o problemă cu practica străveche de pus nebunii/handicapații (not my words) pe plute și dat drumul pe mare; din păcate!
4. de cînd e lumea, „trage ban la ban și păduche la ̶ț̶i̶g̶a̶n̶ cetățean de etnie romă”; aș fi curios despre acțiunile grupului în țara de origine; sau în alta cu apă caldă; credeți că aplică vreun dublu standard?
4. Uite că mi-ai dat temă de research.
Merci bossuleanu, să ai erecțiii până la 100 de ani, ca Anthony Quinn, cum ar spune membrii Academiei Române, recomand tirul cu arcul tuturor. Acum este vremea să îmi iau un longbow pentru suflețelul meu, ceva de la 75 lbs în sus, un arc greu.
Pentru călărie, un vis, eu recomand Cislău și Rusețu, la Rusețu au și o pâine din aia ca acu 100 de ani.
Comentariu beton!14
sunt cîteva imagini care mi-au rămas la suflet de-a lungul anilor, iar una dintre ele este herghelia de la Cislău, cînd iese în galop la păscut; toamna, dimineața devreme, cu munții pe fundal, puțină ceață… ireal de frumos!
cît despre anii de erecție, vorba pensionarului căruia i s-a urat 100 de ani pensie: „să nu limităm voința Domnului!”
PS mulțumesc (și aici) pentru Slayer
Comentariu beton!19
1. Nu fac parte dintre cei dependenti de altii pentru a-si umple senzatia de gol legata de singuratate. Oricum nu prea am sentimentul de singuratate si cand apare, simt ca cea mai buna companie pentru mine insami sunt chiar eu.😅
„Va propun un tratament urgent
Si s-aveti incredere va rog
Cand nu e un alt medicament
Luati singuratatea ca pe un drog.
Ceaiul abureste trist pe masa
Un tacam servetul il apasa
N-am nevoie nici de doua linguri
Doamne, cina oamenilor singuri.
Gust si eu in clipe lungi de veghe
Noaptea pernei fara de pereche
Suna telefonu-n casa goala
Doamna ma iertati dar e greseala.
Cat de draga-mi esti singuratate
Tu mi-esti cea mai draga dintre toate
Lacrima in ochiul dintre ape
Caci nici umbra mea nu mai incape.
Tu singuratatea mea curata
Totu`ncepe cu a fost o data
Cu durerea ta imi este bine
Nu stiu ce m-as face fara tine.
Cu tristete le traiesc pe toate
Dar mai draga-mi esti singuratate
Cat de necesara imi esti tu mie
Nu te-as da pe nici o sindrofie.
Doar atat din toate ma omoara
Izolarea meselor de seara
Si macar la una dintre cine
Dumnezeu sa bea un ceai cu mine.”
PS Autoarea vorbeste mai mult de enervari dar vorbeste si de singuratatea care o face dependenta de compania enervantilor.🙂
Comentariu beton!17
1. Io nu umblu cu hârtii multe-n portofel. Am maxim €100. Prefer cardu’.
2. Am 2 nepoți de 15, respectiv 12 ani, dar n-am încredere-n ei nici să mă treacă strada. Ăla mare nu-i în stare să-și ducă bicicleta la reparat pentru că ar trebui să se întoarcă pe jos cam 3 kilometri.
Copiii nu trebuiesc ținuți izolat de realitate, altfel ajung niște tolomaci.
3. –
4. Labă-n cerc.
Comentariu beton!11
4. A, nu, e doar labă, că nu e un cerc, sunt dăcât ei. 😀
@MV: 🤣🤣🤣🤣🤣
Io mă gândeam că managerii de departamente s-adună frumos și la șefu’ mare-n birou fac o labă-n cerc.
Împreună cu el, binențeles. 🤣🤣🤣
Mulțumesc pentru muncă!
1. Cam aceleași categorii mă enervează și pe mine
2. Când eram copil ziceam că merg prin ploaie fără probleme, doar nu sunt de ciocolată! Sunt mai multe pericole în ziua de astăzi, dar trebuie găsit un echilibru între lăsat copilul de izbeliște și ținut de mânuță până la liceu.
3. Din păcate foarte mulți gândesc în același mod-unul care are probleme cu capu’ să facă bine să se ascundă. Trist, foarte trist..
4. If it sounds too good to be true, it probably is.
Weekend prelungit plăcut tuturor!
Comentariu beton!13
Mulțumesc și pentru alea puține,că citesc oricum mereu ,chiar dacă nu comentez.1.Cine mă enervează n-are ce căuta prea des pe lângă mine.
2.Cu cât cauți să scoți mai devreme copilul de sub clopotele de sticlă,cu atât îl înveți să fie mai responsabil,mai independent câte puțin. 3.Mi-e greu să spun ceva fiind vorba de un om tânăr,dar concluzia mea e aceeași:1000 de vorbe acum ,după ce d-ra nu mai e în viața asta,n-o mai aduc înapoi,nici omagii si nici critici nu reînvie vreun decedat.Dumnezeu să o ierte.
4.La asta zic cu tărie:numai dacă se readuce la viață anticul sistem de reciclare ,pe care l-am cunoscut când eram copil,se poate numi că s-a făcut ceva.Ia să facă ei,industria asta a supermarketurilor ,un model util de recuperare a deșeurilor de orice fel,să vezi profit pe de o parte ,dar și țara scăpată de gunoi aruncat pe văi și pe dealuri.
4. Diferenta e ca pe anticul sistem de reciclare avea doar scopul reciclarii. Acum se face pentru imagine. Premii si certificari pompoase pentru efort cat mai mic – totul e sa afle lumea cat de „verde” esti.
Uite o idee simpla care ar reduce mult plasticul daca s-ar implementa: standardizarea formei PET-urilor pe capacitate si tip de recipient. Iei un suc de 2l de la magazin, sa o poti duce inapoi la magazin si sa poata fi refolosita de orice alt producator de sucuri dupa igienizare
2. Sigur ca exista riscul ca locuind sub clopot de cristal ca si copil sa devii un adult vulnerabil in fata greutatilor vietii insa eu sper ca parintii sa reuseasca sa fie si protectivi dar si capabili sa-si pregateasca copiii pentru viata de adult cu tot ce inseamna ea. Una dintre explicatii pentru atitudinea protectiva e ca lumea copilariei de azi este diferita de a noastra in sensul ca parintii sunt speriati de avalansa de informatii despre pericolele ce pot sa-i pandeasca pe cei mici. Nici acum nu-mi dau seama daca generatia noastra a trait intr-o lume mai sigura sau pur si simplu pericolele erau aceleasi ca in ziua de azi dar nu eram informati despre asta si ne-a fost astfel indusa o falsa siguranta.
Comentariu beton!13
Tot legat de subiect mai adaug ca pentru mine rapirea fetitei Madeleine McCann a fost si ramane un mare bau bau cand e vorba de siguranta si protectia copilului. Madeleine a fost rapita cu parintii aflati la o distanta de cativa metri. Pentru ca asta e realitatea, copiii dispar pe drum spre si de la scoala, dispar de la joaca, dispar de acasa si nu ajunge sa fii megaprotectiv, pur si simplu trebuie sa gandesti situatia in care poti sa lasi copilul singur sau nu si pentru ca nu ai cum sa fii sigur, atunci mai bine nu il lasi mai ales daca locuiesti in orase mari cu sute de mii sau milioane de locuitori sau in locuri pe care nu le cunosti.
Inteleg ca anual, la noi, sunt raportati mii de copii ca dispar. O parte din ei sunt gasiti, altii nu.🙁
Comentariu beton!12
Apropo de ce zice Cismaru. Si se leaga si cu articolul de vineri.
Anul trecut i-am facut sotiei cadou un concert la un cantacios preferat de-al ei. Incepea pe la 9, se termina pe la 11, cu tot cu mers cu masina dus-intors fix 3 ore.
I-am pus copilului film pe Netflix, crantanele, l-am pupat de noapte buna proactiv, i-am zis sa inchida TV dupa ce se termina filmul si sa bage somn.
3h de distractie mai tarziu, ne intoarcem, respectase planul la virgula.
Dar cand am povestit asta mai departe, au fost destui care s-au uitat chioras la noi ca ne-am permis sa facem d-astea cu un copil de scoala primara.
Comentariu beton!21
Ce treabă ai tu cu ăia care s-au uitat chiorâș? Uite că ai făcut exact ce ziceam în articolul de vineri: ați mers undeva doar pentru plăcerea voastră, fără copil.
1., 2. și 3., chiar și 4., mă duc în aceeași direcție- nici familia, nici școala nu pun accent pe formarea caracterului și a bunelor maniere. am uitat că lucrul cel mai important este educația, în sensul adevărat: aprecierea și respectul pt cei din jur, respectul pt animale și mediul înconjurător, autocontrolul, generozitatea, compasiunea, empatia.
citeam zilele astea la I.M. niște scrieri de pe la sfârșitul lui martie- începutul lunii aprilie. și zicea acolo că, în familia ei, educația a fost sub motto-ul „dovedește-ți valoarea, aleargă după realizări extraordinare”. o presiune fantastică de a avea rezultate sclipitoare și de a îndeplini visul și ambițiile familiei. trist.
dar…cam asta se face-n ziua de azi- un parenting perfecționist, cu o presiune prea mare pt a performa academic. așteptări și proiecții mari asupra copiilor. le cerem doar rezultate foarte bune, să intre la cele mai bune școli, să exceleze constant și să performeze bine în competiții etc. pur și simplu, inconștient, îi abuzăm psiho-emoțional. avem tendința de a ști dinainte care sunt nevoile copiilor, fără să fim atenți la alea care sunt în realitate.
și-apoi ne mirăm că apar anxietatea, depresia, alte afecțiuni de sănătate mintală. că au probleme cu somnul și cu mâncarea. că le este afectată stima de sine. că le inducem sentimentul de inadecvare, de neputință. că nu știu ce este respectul pt celălalt.
educația prin impunere, critică, rușinare și așteptările părinților, care-și proiectează asupra copiilor propriile nevoi sau dorințe care n-au fost împlinite vor duce la un adult care se va lupta cu tulburări emoționale.
citeam un studiu al prof.dr. Eliot Sorel, care spunea că peste 50% dintre copiii până în 14 ani prezintă boli psihiatrice latente, neidentificate la timp și sunt inadaptați social. în România, 5 din 20 de copii au o tulburare psihică nediagnosticată. aproape un milion de copii se luptă cu anxietatea și depresia.
în loc să fim părinți super-exigenți și obsedați de control și să creștem copii stresați și inadaptați, nu mai bine le-am fi sursă de stabilitate și siguranță, de iubire necondiționată?.. să-i învățăm respectul pt muncă, pentru propriile valori, pentru seriozitate, modestie..
Comentariu beton!50
1. Sunt întru totul de acord cu autorul. Nu am copii, dar mă sâcâie mămicenia excesivă, pe care-o vezi atât online (la blogherițele care fac bani știind că multe mămici vor căsca ciocul la îndemnurile lor, și le vor plăti pentru asta) cât și offline (la cele care le plătesc pe primele să le spună cum să mămicească).
Numai că. Atunci când văd anunțuri despre copii – inclusiv pre-adolescenți – dispăruți, nu poate să nu mă strângă-n spate. Undeva, cumva, îi înțeleg pe cei care-i iau de la școală. Chiar dacă, sunt de acord, nu asta e calea și copiii sunt puși în posturi penibile.
Nu știu să existe o soluție la problema asta, din păcate.
Pardon, trebuia să fie 2….
2. Asta le-am zis și eu părinților, încă de când iau clasa la dirigenție, lăsați copiii să ia decizii, să fie responsabili. Răspuns- nu, că-s mici. Doamnă, la 11 ani sunt mici? De-acum trebuie să îi responsabilizăm, va fi bine pentru ei. Nu ii mai cocoloșiți. Acum sunt aproape adolescenți. Nu sună prea bine …
Comentariu beton!11
1. Mda, inghiti multe celorlalti pentru o viata sociala activa :), pana iti dai seama ca esti in bula gresita daca e asa.
2. Asta e parenting modern inteles pe dos. Orice stil de parenting are si parti negative, nu ai cum sa fii parintele perfect. Iar unele aspecte mentionate in articol se intamplau mai cu seama pe vremea noastra decat acum. De exemplu, aia cu inghetata, pai cand eram eu mica era lege ca de la inghetata faci rosu in gat si e big no-no daca nu sunt 30 de grade afara! Pe cand fiica-mea mananca si iarna, si nu, nu sunt eu un parinte mai cool.
La fel si cu imbracatul excesiv sa imi fie cald, la fel si cu iesitul afara in ploaie.
Guilty sunt cu activitatile excesive, nu multe odata, da merg pe ideea: incearca sa vezi daca iti place.
Om vedea ce a iesi, sper io ca un adult gata de viata, insa mai e multa mamaliga de mancat pana acolo.
„Puțin da’ bun”, cum des aud de la maică-mea pe diverse subiecte. Așa și cu textele de azi.
1. Superb punctat, mai ales că am regăsit acolo multe dintre frustrările mele legate de anturaj, prieteni, colegi, pe care i-am cernut de-a lungul timpului fix din aceleași motive și alte câteva în plus. Noroc cu pandemia(nu-mi vine să cred că am spus asta! 🫣)când am reușit să distanțez până la separare anumite reziduuri din grupul de „apropiați”. Am rămas cu ceea ce numesc eu un nucleu închegat, de oameni mișto. Repet vorba mamei: „puțin da’ bun”.
2. Fac parte cu mândrie din generația cu „cheia la gât”. Cu traversat singură, mers la școală singură, pregătit masa singură când mă întorceam, cu bani de înghețată la dozator sau cremșnit, în buzunar, plus îngrijit una bucată frate din dotare cu 4 ani mai mic. Ei, numiți-mă „învechită”, dar ce văd în jur pe la diverși din familie, prieteni și vecini cu copii, mă șochează complet. Îmi mușc des limba ca să nu fac vreun comentariu deplasat la adresa lor, a copiilor sau la adresa părinților, nu de alta dar imediat zboară către mine celebra frază: „o să vezi tu când o să ai copii!”
3. Frumos omagiu și frumos articol. Jos pălăria pentru angajatorii care au știut să-și susțină oamenii.
4. Principiul vechi, cu prinsoare la români: „mulți văd, puțini cunosc”. Păi nu sunt toți numărul 1 la ceva, lider de piață la ceva, pionieri ai…ceva? Doar n-o să stea tanti Vetuța intre 2 păstârnaci și niște pipote de pui să analizeze textul din catalog sau nea’ Gigi să caute pe interneț’ ce e treaba aia „green nu știu ce, da ie firmă serioasă dom’le! Scrie la revistă!”
Comentariu beton!16
1. Exact in asta ordine. Enervarile. Când întârzie cineva trec prin etapele am ajuns eu prea devreme, iaaar întârzie, îl/o dau dracu și plec, oare nu s-a întâmplat ceva? De obicei la faza asta apare persoana surâzând a wonderfudei. Să nu va aud de ce n-ai dat un telefon. Aste se întâmplau și în epoca de piatra când nu aveam tf mobile și eu eram tânără. De banii mărunți l-am vindecat pe unu care nu avea niciodată. Ajutați de casieră și de vânzătoarea de la chioșc am strâns 200 lei in bancnote de 1 leu și când nu a avut 8 lei pentru cafea&corn i-am dat restul. Vindecat complet.
2 . Țineți minte reclama la un oarecare blender? Era o duamna, cântăreața sau așa ceva ( nu țin minte și nici nu contează cine era) zice „dacă copilul nu-ți mănâncă dimineață ii faci un smoothy bun, gustos și până la școală în mașină l-a băut” De neconceput pentru blondă că există și copilași care nu sunt duși zilnic cu mașina la școală, nici că un copil nu „îți” mănâncă prin analogie cu mașina nu-ți pornește. Ambele sunt consecințele unor greșeli de abordare. Cu excepția unei boli (la copil) sau unui motor defect (la mașină of course). Până în clasa a III mergeam cu un card la școală 5-6 copii cu o mamă sau bunică la supraveghere fiindcă trebuia traversată o stradă fără semafor. Nu a pățit nimeni nimic. Aveam un coleg la care venea bunica in pauza mare să-i aducă păpică. La liceu. Să vă spun cine era tinta mistocarelilor că bulliyng nu de inventase. De la distanță că puișorul era boxer destul de bun.
Comentariu beton!12
Mai puțin azi, da’ tot bun! Mersi!
1. Cunoaștem. Mulți se poartă conform descrierilor, că merge și așa. Până li se trântește ușa în nas. Poate un pic cam târziu, dar binemeritat.
2. Greu de schimbat mentalitatea. Nu văd cum, pentru că o parte din temeri sunt justificate.🤔
3. Colegii au făcut tot posibilul, din păcate timpul n-a mai avut răbdare. Mare păcat.
4. Curat murdar!
1. De ultima categorie de enervari a autorului am avut de două ori parte ambele caz de botez. Unul m-a intrebat „voi cate persoane veniți, ca să știu cum aranjez mesele? R: să înțeleg că tu ma inviti la o petrecere? – Da, la botezul băiatului. – Păi eu nu știam nici că soția ta a fost gravidă, nici că a născut un pui viu”
Altul, cu care nu mai vorbisem de cel puțin 5 ani, mă sună cu o tonalitate de parcă se intrerupsese accidental convorbirea noastră și imi zice „va invita Bianca la botez! – Al cui? – Al ei. – Dar Bianca cine e? – Noul meu copil. – Transmite-i ca vin la majorat, ca e mai mult tineret”
2. Am urât dintotdeauna atitudinile astea de hiperprotecționism. Poate din cauza faptului că de la 14 ani am trăit la internat.
3. Eu nu văd de ce ziarul ar fi arătat cu degetul pentru tragicul sfârșit. Spun asta pentru că au fost unii care asta sugerau.
4. La câtă educație green este in România, mă intreb care este efectul campaniei de inverzire a Kaufland. Eu nu cred că marea masă a clienților înțelege ce înseamnă „pentru operațiunile proprii” . Dealtfel articolul e bine scris, dar pentru conesiori.
Mulțam pentru selecție, chiar nu am avut timp săptămâna asta. Abia am intrat să citesc comentariile de aici, inainte să pic lat de oboseală.
PS. Ascultăm răgete mai vechi si așa eu eram restantier de acum doi săptămâni 😘
0
Comentariu beton!12
Ce cretinătate am făcut de a fost trimis spre aprobare?
Ai zis tu ceva, ai injurat…
„Ce cretinătate am făcut de a fost trimis spre aprobare?”
Probabil ultimul cuvânt de la punctul 3. te-a trimis în moderare. Se mai întâmplă, chiar și cu termeni banali, gen sinonime pentru „popor” sau „faimos”.
Hello, încă n-am citit că avem activități de Weekend lung și face bărbatul grătarul deci tre să fiu pe fază pt nevoile lui 😁
Las doar o recomandare de serial pe Netflix: Rough Diamonds. 8 episoade, rapid. Scena finală e ceva de n-am cuvinte (in bine)!
Hai sa leneviți de ziua muncii!
Am tot citit despre Iulia Marin. Și mă întreb:,, atunci când ești singur și ai afecțiuni psihice, poți apela la cineva? (un fel de alcoolicii anonimi sau o asociație sau o instituție a statului); ,, există cineva care îi ajută să se integreze în societate?” ,, cine ar trebui să facă campanii contra stigmatizării acestor persoane?” ,, sunt programe educaționale pentru ei și terapii decontate de casa de asigurări?”.
Ar fi păcat ca în urma acestui caz, făcut public, să nu se întâmple și ceva bun. Ceva care să ajute oamenii aflați în această situație.
1. Si eu ma enervez la fel de usor la asa ceva.
2. Ma bucur ca nu mai locuiesc in România. In Belgia, scoala secuntara (liceul), incepe din clasa a 7-a si toti copiii se duc cu bicicleta, mijloacele de transport, pe jos la scoala. Juniorul e in clasa a 4-a (9 ani) si se duce si vine singur acasa de la scoala si mai si ramane singur pana vin eu de la serviciu. Ok, locuim chiar langa scoala dar e destul de descurcaret. Intai isi face temele, poate sa se joace singur afara cu alti copii fara sa ii urmarim noi, parintii. Ba chiar isi face si singur de mancare (sendvişuri, cereale). De ales isi alege singur activitatile extra scolare. Conditia e ca activitatile pe care si le alege sa nu fie prea departe de scoala.
3. Ma bucur ca se mai scriuvsi articole pertinente despre Iulia Marin.
4. Recycling in România e egal cu 0. Ar trebui facuta campanie nu numai in scoli ci si cu poze/ imagini pentru mici si mari, de la sat la oras. Noi avem calendare cu date fixe de reciclare, ce anume trebuie sa reciclam.
Privește partea bună: recuperezi zilele acelea, după ce ai ajuns acasă, când te-ai simțit rău & ai avut gripa de o zi.
Sara bună.
Sper să-mi permiți, Mihai, acest comentariu complet off-topic, dar știu că e o comunitate serioasă de pisicari pe aici, salutări Suzanei și lui Vasile.
Cei de aici care aveți pisici în vârstă de 7 ani +, faceți-le, anual dacă se poate, testări pentru hipertiroidism. Motanul meu (13 ani, castrat) suferă de o vreme de păcătoasa asta de boală, care se declanșează cu mult înainte de a fi simptomatică.
Dacă vedeți că mâțul slăbește drastic, mănâncă enorm, bea multă apă, e nervos, agitat, hiperactiv, n-are stare, miaună mult,are tulburări digestive, vomează frecvent, testați-l ȘI pentru asta. Analiza tiroxinei, T4. E mai scumpă, dar dacă poate oferi un diagnostic, faceți-o. Consecințele hipertiroidismului netratat sunt afectări cardiace pierderea masei musculare și, într-un final, decesul.
Sigur, simptomele astea pot fi determinate de o mulțime de alte afecțiuni, dar nu ignorați și hipertiroidismul.
Există tratamente: din cele disponibile la noi este tratamentul chirurgical și cel medicamentos. Pentru medicație trebuie să știți să vă pastilați pisica, ceea ce nu-i puțin lucru, pentru că infamele feline sunt maestre la a scuipa pastila când nu te uiți și la a simula că o înghit. Dacă am reușit să pastilez corect motanul, pot orice. Există ”pușcociul” de pastile, se poate realiza.
Pot exista reacții adverse, unele severe. Mâțul meu prin asta trece acum, aștept vești dacă să continue tratamentul sau…
Există și mâncare specială pentru hipertiroidism, de la Hills.
Ca prevenție, pentru felinele în vârstă, mai puține conserve de pește, mai puține boabe cu mult iod, mai puține vase de plastic în care se păstrează sau oferă mâncarea și cică și fumatul pasiv ar putea fi un factor cauzator.
*Nu sunt veterinar, nu am nicio tangență formală cu domeniul. Sunt sclavetă de pisici de 30 de ani și atât. Veterinarul is king/queen.
1. Am tras tare sa nu am multe asteptari de la nimeni, asa ca bula mea intelege ca doar cand vreau eu ma alatur ei si nu invers. Cineva nou primeste 100% incredere la inceput, dupa care, cu fiecare bulina neagra mai pierde cate ceva. Cand e la 0, nu mai face parte din bula mea. Suna arogant si exclusivist, dar eu ma pot lauda doar cu cateva mesaje de LMA primite si niciun „fie ca…”. Toti avem card si cash, de cele mai multe ori folosim revolut si ing. Iar ing stie sa dea si bani marunti la bancomat, chiar daca scoti o suma rotunda. Ca urmare, articolul respectiv mi se pare cam tras de par. Dar da, ma alatur singuratatilor in doi dintr-un oras mare
2. Nu stiu altii cum sunt… Dar eu le dau copiilor mei un spatiu si apoi le ingradesc doar iesirea de acolo, in sens peiorativ. Adica, daca ii duc la un parc de joaca, e stupid sa le spui sa nu se dea in leagane ca sunt microbi sau se murdaresc pe maini. In schimb, nu au voie sa iasa de acolo. Pericolele de azi, din pacate, sunt altele decat cele din copilaria mea. Le stim toti, nu are rost sa ne ascundem. Dar asta nu e un motiv sa ii tinem ascunsi pana la 40 de ani. Dar nici sa-i lasam sa fure masini si sa omoare oameni pana la varsta majoratului… https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/foto-accident-crunt-in-scheia-un-copil-de-15-ani-si-un-tanar-de-21-ani-morti-un-alt-copil-la-spital-in-stare-grava–351852.html
No comment pt 3 si 4. Kaufland mi-e cu totul si cu totul neutru. Il folosesc ca pe magazinul de la colt, de cele mai multe ori pentru magazinele din complex si nu pentru supermarket.