Prieteni, s-a strigat „stop joc” în publicitatea din România. E gata, s-a ajuns la final, practic, mai sus nu se poate.

Băi, vă jur, am crezut că e la mișto, că e așa un fel de parodie sinistră pe care n-o înțeleg eu, dar să vedeți ce, nu este. E pe bune.

Acum vă las cu cele 5 minute și 38 de secunde de apogeu în publicitate. Vă înțeleg dacă nu reușiți să le vedeți pe toate, eu am reușit, dar am și râs cu grohăituri de câteva ori. Jur, la partea aia cu „dacă aveam ochelarii ăștia când am dansat pentru tine”, am crezut că mă prăvălesc de pe canapea.

Gata, vă las cu apogeul. Doamna mea, domnul meu, enjoy!