Articol scris de Iulia.
…
M-a provocat soțul meu într-un comentariu la ultimul articol să v-o povestesc „p-aia cu markerul”. Și cum mie îmi plac provocările, iată!
Să fi fost poate, cam așa, al doilea an al relației noastre tumultoase și năbădăioase pe alocuri. Pe vremea aia nu locuiam încă la comun, așa că timpul petrecut împreună se desfășura ori la domiciliul meu, ori la al lui. Eu pe vremea aia dădeam cu sapa la corporație, unde, teoretic, programul mi se termina la ora 17. Însă practic, nu puține erau zilele în care se făcea ora 19 și eu abia reușeam să evadez din incintă.
În plus, cred că v-am mai zis, am detestat visceral locul ăla de muncă, așa că, după fiecare zi petrecută acolo, mă simțeam efectiv leșinată în cap, dar și în trup.
Și când ești așa praf și pilaf, ce-ți poate dori suflețelul mai mult decât să vină seara, să te pleoștești pe canapea precum un pleurotus pe un covor de frunze, cu un pahar de vin în mână și cu telecomanda în cealaltă, alături de omul drag, și să cauți vreun film, ceva, cu care să-ți clătești neuronii osteniți până la ora de culcare?
E, cam asta făceam și noi de obicei – ne puneam pe canapea, ne turnam câte un pahar de vin și dădeam drumul la vreo creație holiudiană, mai veselă sau mai tristă, mai cu pac-pac și bum-bum ori mai fără, după cum aveam chef și stare ori după cum se nimerea, pur și simplu.
În seara cu pricina, nimic nu prevestea ce urma să se întâmple. Totul se derulase ca în atâtea alte seri. Stabilisem din timpul zilei că în seara aia Fritz va face oficiile de gazdă, așa că, odată scăpată pe poarta corporației, m-am dus într-un suflet acasă, m-am schimbat rapid în niscai blugi ș-un hanorac, am luat cățaua pe care o dețineam în patrimoniu la momentul respectiv și-am încălecat p-o șa (mă rog, în mașină, da sună mai artistic asta cu șaua) și am tulit-o spre Fritz.
Ne-am întâlnit, am zis să scoatem cățeii (că și el deținea la rândul lui o cățelușă pe vremea aia) la plimbarea de seară, apoi să intrăm la magazinul de la parter să mai facem niște cumpărături și apoi să ne plantăm fundurile pe canapea, la film.
Zis și făcut. Plimbat câini, realizat cumpărături, ajuns pe canapea. Ei, și aici lucrurile încep să se complice. Că treaba stă cam în felul următor. Io am o problemă. În aproximativ 90% din cazurile în care ne așezăm pe canapea să ne uităm la TV, pe mine mă ia somnul. Uneori rezist juma de oră, alteori o oră, uneori preț de juma de film, alteori însă trec cu greu de generic și de primele scene.
În mod normal, asta n-ar fi o problemă, numai că Fritz, suflet bun și milostiv, binevoiește de fiecare dată să oprească respectiva producție artistică atunci când se prinde că io trag la aghioase, pentru ca să putem relua vizionarea a doua zi, împreună. Lucru care nu arareori a dus la performanța de a vedea un film artistic în 4-5 zile. Treaba e că Fritz îmi tot zicea: „Dacă te ia somnul, du-te în pat, nu te mai chinui aici, înghesuită pe un colț de canapea!” Da io nu și nu, betmen, betmen, noooo, lasă, jur pe carne de porc că azi nu mai adorm!
Cam așa și în seara aia. Io am început să mân porcii la jir, Fritz a oprit filmul și a mai butonat o bucată telecomanda, după care m-a trezit cu niște înghionteli delicate și ne-am dus la culcare.
A doua zi de dimineață, ca un făcut, nu aud ceasul, așa că mă trezesc cu vreo juma de oră mai târziu decât ar fi trebuit. Intru în panica aia mare care te cuprinde atunci când îți dai seama că n-ai auzit alarma și ești în întârziere, trag hainele pe mine, înșfac cătzaua de-o șulfă și o întind spre casă, că corporația nu așteaptă după mine… Îl las pe Fritz dormind, că el n-avea nici o treabă urgentă în dimineața aia și o iau din loc.
Ca să eficientizez tot procesul, decid să efectuez plimbarea matinală a cătzelei acolo, pe loc, la Fritz în cartier – în mod normal, preferam să o plimb pe la mine prin cartier, că era o zonă unde puteam să o las și liberă, să zburde. În zonă la Fritz era mai greu, că el stătea la bulivard. Mai exact, pe Calea București, ca să vă faceți o idee de trafic într-o zi de marți, parcă era, pe la orele 8 dimineața. Dacă sunteți din Brașov, știți despre ce e vorba. Dacă sunteți din alte zone, dar intrați în Brașov dinspre București, iar știți despre ce e vorba – e ditamai bulevardul ăla luuuuung și lat care începe la intrarea în Brașov și merge hăpt până în centrul civic al orașului.
Booon, ies eu așadar din scara blocului, în blugi, hanorac și cu cătzaua atașată de mine prin intermediul lesei. Verific să am în buzunar cheile de la casă și mașină, pungile de kk pentru câine și bricheta. După care îmi aprind o țigară și o iau la pas după cătza, care merge mânată de nas de colo-colo, în căutarea locului perfect pentru a presta tradiționalele cacapipicacapipipipipipi.
După vreo 20 de pași, mă intersectez pe trotuar cu un cetățean. Cam la vreo 60 de ani, așa. Care se uită la mine destul de insistent. Ce mai, aș putea merge chiar până acolo încât să zic că se holba de-a dreptul. Mă holbez și eu înapoi și zâmbesc. Ăla se uită în continuare la mine cu o mutră bizară.
Zic în sinea mea nfine, îmi văd de plimbatul câinelui. Mai fac niște pași, mă intersectez cu alți cetățeni. Alte priviri ușor bizare. Ridic mental din umeri și-mi continui drumul. Alți pași, alți cetățeni, alte priviri. Unii zâmbesc, alții ridică din sprânceană, unii mormăie ceva în barbă. Io îmi văd de ale mele, gândindu-mă că oi fi deosebit de simpatică în dimineața aia, dracu știe, oamenii e ciudați.
Termină câinele de golit toate rezervoarele, o încarc în mașină, pornesc spre casă, făcându-mi în cap planul de cum o să fac duș, o să mă îmbrac și o să mă machiez și o să țâșnesc înspre corporație în următoarele 30 de minute, ajungând, cu voia proniei cerești, cu o întârziere nu mai mare de 5-10 minute la birou. Unde urma să îmi iau perdaful zilnic – fie sub forma unei scoateri la careu în fața întregului birou, fie sub forma unui mail tăios în care mi se reamintea (din nou!) că programul de lucru începe la ora 09:00, NU la 09:10 sau 09:06, ba nici măcar la 09:01. Ci la 09:00 punct.
Că nush dacă v-am mai zis, da io întârziam sistematic la corporație. Cu toată bunăvoința din lume, oricât mă străduiam și mă strofocam, măcar 2-3 zile din 5 eu ajungeam cu întârziere la program. Cred că mă cam lucra psihicul pe la spate, dacă tot detestam jobul ăla așa de mult. Așa că s-o fi gândit că dacă nu renunț de bună voie, o să mă facă să întârzii suficient de mult încât să se sature ăia și să mă dea afară până la urmă. N-a reușit, că am plecat eu, in the end.
Așa, dar revenind. Îmi alergau deci prin cap numeroase gânduri organizatorice, așa că, la cele vreo 3 semafoare la care am oprit pe drum, n-am luat neapărat în seamă o nouă tură de priviri piezișe îndreptate spre persoana mea dinspre colegii de trafic cu care m-am intersectat. Mai degrabă am presupus că se holbau la cățelușa drăgălașă cu urechi clăpăuge care stătea pe bancheta din spate. Little did I know…
Ajung acasă, urc scările în goană, dau bună dimineața poștașului care îndesa corespondența în cutiile poștale de la parter, simt în ceafă cum mă urmărește insistent cu privirea, dar îmi văd de drumul meu în viteză.
Intru pe ușă, încep să arunc hainele de pe mine cu o mână, scormonesc în dulap după haine de birou cu cealaltă, apoi sar în duș. Execut toate conform planului, mă îmbrac și mă duc în fața oglinzii, să îmi aplic tencuiala de zi cu zi. Am avut așa, un moment de ezitare, că era deja târziu, dar știam că se cam ridică din sprânceană dacă apari fără nici un fel de boială, așa că am zis na, cinci – zece minute, cât să trântesc un fond de ten ș-un rimel, n-o fi foc.
Și atunci mă pocnește. Din oglindă se holba la mine una care semăna perfect cu mine, numa că avea pe meclă, desenate cu marker negru, ochelari, perciuni, mustăcioară de Hitler și țăcălie. M-am blocat. N-am știut dacă să mă bușească râsul sau să mă apuce nervii ăia răi. Pentru că da, domnul Fritz, sătul de vizionat un film de-un ceas jumătate în 4 zile, a decis să-mi dea o lecție și mi-a pictat mecla când io dormeam cu clăbuci pe canapea. Brusc, toate privirile piezișe au căpătat o explicație…
Da, în dimineața aia am întârziat la corporație, că a durat ceva până am reușit să îmi șterg markerul de pe față și să acopăr urmele roșii, rămase de la frecat, cu tencuială de mutră. Dar când i-am povestit șefei cum era cât pe ce să vin la birou nemachiată, dar… pictată, și cum m-am preumblat prin juma de oraș ca o gazelă, cu Picassoul pe chip, a râs aia cu zgomot. Ca norocu, am avut inspirația să-mi fac o poză înainte să mă dez-pictez, așa că am putut proba cele spuse, lucru care a mai generat o serie de râsete și grohăieli prin birou și am scăpat de perdaf în dimineața aia.
sursa foto: freepik.com
Io am intrat dăcât să spun că mi se pare foarte amuzant să văd doar mânuțe verzi la comentariile de la articolul Iuliei. Pentru că media de dislike-uri la articolele scrise de ea era mult mai mare decât la celelalte. De ce? Vă spun io acum de ce.
O mare parte dintre „dispăruții” de pe blog, ăia pe care-i regretă lumea așa de mult, au dispărut pentru că n-o suportau pe Iulia și nu înțelegeau de ce o las să scrie. După ce le-am comunicat foarte elegant că pe blogul meu scrie cine VREAU EU, au intrat în grevă spontană. Grevă pe care o mai întrerupeau doar ca să dea dislike-uri când scria Iulia.
De-aia mi se pare extrem de amuzant să văd doar mânuțe verzi pe-aici azi. :))))))
P.S. De-aia am și făcut acest comentariu să apară primul, ca să fie și mai amuzantă toată treaba. 😛
stai umpic! cum adică „blogul meu”? păi io credeam…
Comentariu beton!65
@costicăm, dadada, EXACT. 😀 😀 😀
Eu mă gândeam că cei care dau dislike de sus până jos, este ca să-i facă pe cei care comentează pe-aici, să nu mai scrie, să nu mai citească…pur și simplu să plece de-aici.
Comentariu beton!40
@Anel, așa mă gândeam și io.
Bine, nu mă gândeam neapărat la cei care au plecat. Mă rog, nu-ți place, nu ești de acord cu 2-3 comentarii, asta e dai roșu, da’ s-o iei de sus până jos…
Eu nu am cum să verific, da’ probabil că dvs. aveți, de-asta zic.
Comentariu beton!14
@Anel, nici eu nu am cum sa verific, dar îți confirmam că e corectă concluzia ta. Și eu cred că le dădeau ca să încerce să alunge lumea de pe aici.
Bai am ras cu muci si apoi ma gandeam ca sunt unii care povestesc si acum nepotilor sau copiilor de comportament deviant sau asa nu gen: „era o dimineață frumoasa de primavara si mergeam.la piața cand ce sa vezi pe strada o fata nu tocmai cu toti boii acasa plimba o catelusa mâzgălită pe față precum Hitler.Ei fata mosului…….” Continuă tu soro te tog ca eu mooor de ras si nu scap.de imaginea din cap 🤣🤣🤣🤣🤣🤣
Comentariu beton!52
@Aura, vezi că ai plasat greșit comentariul.
REVOLTĂĂĂĂĂ!!!
Baniiii meeeeeeiiiiiii!!!
🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣
Auzi la el, cică blogu’ lui. 🤭
🤣🤣🤣
P.S. Mi se pare extrem de cretin din partea alora de dau mânuțe roșii ca vezi doamne ai lăsat să scrie pe blogul tău pe cine ai vrut tu.
După mintea lor ar fi trebuit să faci consiliu? 🤔
Comentariu beton!30
Eu regret pe câțiva dintre “dispăruți”. Și chiar nu-i văd făcând acum parte dintre cei care dau din mânuțele roșii.
Nfine, am văzut că s-a făcut un pic mișto de felul în care arată blogul fără mânuțe roșii. La modul cel mai serios, mie chiar imi place cum arată. Și-n plus, am văzut câteva comentarii “pentru asta ți-aș fi dat mânuță roșie”, dar iată că acum oamenii au ales să se exprime prin cuvinte. Cât de frumos, nu?
Comentariu beton!32
nu
“Nu”. Ce cuvânt frumos, nu-i așa?😛
da
@Vasilescu, acum iegzistă o explicație. Bine, dar și tu dictator plus că pe tarlaua ta nu faci ce vrei. Supuneai la vot, organizai alegeri, dar nu cum vrei tu ci ei decideau rezultatul.
Mno, da’ sindicatu’ n-are nimic de spus aici, ce ești șef de capul tău 🤨
cam tâmpiței uaminii ăia
„Da”. Un cuvânt și mai frumos. În ritmul ăsta de creştere a frumosului pe blog, o să fie aici, nu știu, raiul interneților?😁😇
@Mihai, cum adică? Există oameni pe lumea asta care mă nesuferesc? Pe mine? Care sunt pâinica lu Mniezo cu unt și miere? 🤔
Bine, acu e drept și că sunt oleacă analfabetă, dar nam krezut k kontează asha multtt a-sta, k se ântzelege ke zic 🤣
Comentariu beton!34
Cred ca la tine era problema nu la doamna Iulia :)))
Eu citesc articolul.Comentariile rar.Articolul mă interesează.
Așa sexoasă, era și normal să se holbeze lumea la tine ca la… Hitler. 🤣🤣🤣
Comentariu beton!39
@John, tu ai apucat să citești articolul așa repede?! Sau n-ai dat ora înapoi în octombrie🤣:))))
Comentariu beton!14
Da, am citit tot. 😎
La mine apare postarea mea fiind făcută la ora 08:06. 🤔
Comentariu beton!13
@Anel, JT primește articolele cu 5 minute înainte de restul lumii 🤣
Comentariu beton!37
@(altă)Iulia: 🤫🤫🤫
🤣🤣🤣
@(alta) Iulia, păi io am primit notificarea pe e-mail tot la fel ca John, după care am citit câteva rânduri. Am zis: „Să scrolez puțin să văd e la fel de lung articolul🤣🤣”, și când colo, dau de comentariul lui John. „Băi, nu se poate, când l-a citit!
Bine, eu am intervenit în glumă, John nu se supără😉
Comentariu beton!11
@Anel: dacă se supără-i trece până la Crăciun. 🤣🤣🤣🤣🤣
JT primește articolul pe firul scurt 😉
John tu esti obsedat de sex :))))
Soro, io-ți întindeam mâna.
Comentariu beton!21
🤣🤣🤣
Domnu´ Fritz, n-aveai si matale prin casa niste markere colorate? Ca, daca tot facem pictura, s-o facem ca lumea, zic.
Comentariu beton!42
Încă nu se inventase lgbtqa×+÷. 🤣🤣🤣
@Ruxandra, era o treabă, după ce că aveam pictura de război pe mutră, să mai fi fost și tricoloră 🤣🤣🤣
Comentariu beton!21
Ar fi fost o manoperă prea complicată. Markerul era (cică) permanent… calitate proastă, a ieșit până la urmă la spălat :))
Comentariu beton!47
🤣🤣 Știi ce îți lipsea? Crocșii!!
Comentariu beton!29
🤣🤣🤣
N-aveam pe vremea aia, din păcate 🤣
Comentariu beton!13
Am ras cu pofta! 😁
Acum înțeleg de ce l-ai „luat” pe Fritz. Nu-i așa că de atunci plătește și tot plătește saracu’ de el? 😂😂😂
Că doar se știe, căsătoria e „doing time” 😈
Comentariu beton!45
Noo, l-am luat de nevoie 🤣
Că am auzit că ne paște anchetă socială după ce se naște copilul, dacă nu suntem luați, așa că l-am târât într-o zi la sfat și aia a fost 😁
Comentariu beton!42
Te-a speriat degeaba. Am trecut noi prin ancheta socială și n-a fost mare lucru. Fritz ai fost păcălit! Probabil ți-a pus gând rău.
@un om, apăi, naiba mai știe… Mai am o prietenă care a zis la fel, că nu a fost mare lucru. Și pe de altă parte, de la alții am auzit niște povești horror.
Acu, ce să mai și facem, faptul e consumat 😁
Domnu’ Fritz a avut cumpănă mare în ziua aia😀
Comentariu beton!26
Da cum naiba? 😅
Comentariu beton!11
Nu aș fi vrut să fiu în locul lui în seara respectivă. Am făcut eu multe din astea de întins coarda… dar pe asta aș fi făcut-o doar în weekend când eram sigur că nu pleacă astfel de acasă.
@Fritz, ești tare pă vrăjeală bro’ dacă după o din asta te-a mai și luat!
Comentariu beton!53
Da, mare cumpănă, dar lu’ domnu’ Fritz îi place să trăiască periculos. Chestia e că speram din tot suflețelul să iasă așa pe stradă, chiar am chicotit oleacă la gandul ăsta, dar nu credeam că se va întâmpla. Ei bine, când am aflat că s-a întâmplat… 🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣
Comentariu beton!98
Există o vorbă din bătrâni: Dumnezeu n-a stricat două case.
Și Iulia, să nu te mai aud că ăla micu’ e așa sau pe dincolo, da?😍
Comentariu beton!37
Se explică multe, nu? 🤣🤣🤣
Comentariu beton!23
😅 am râs cu nuci
Comentariu beton!13
😁
@Lucian: Cu nuci? 😃
Aș fi putut să râd și cu nuci dar, de fapt, erau muci pe care nu i-a lăsat autocorect-ul afară.
Csf? Ncsf. 🤷🏼♂️
Comentariu beton!16
Mă gândesc că avea poate și săracul om “un gând”, și tu “duceai porcii la jir”. Așa că ce și-a zis: stai măcar să ne distrăm puțin, dacă “nema friky-friky”. 😂
Acum dacă mă gândesc la “pitic”, și la expresia “așchia nu sare departe de trunchi”, oare cum o să fie peste câțiva ani?! 🙄😂
Comentariu beton!29
Îhî, gândul lui era să îmi demonstreze că cine adoarme-n front și-o cam fură 😂
Legat de ăla micu… Ajută-ne, Bărbosule! 🤞
Comentariu beton!22
Ce i s-a întâmplat lui Fritz după descoperire, ca nu cred ca nu ai avut o reacție pe măsură?
Comentariu beton!13
Îți dai seama că prima reacție a fost să mă enervez de să-mi iasă fum pe urechi ca-n desene animate, dar pe măsură ce mă uitam la mine în oglindă și îmi aminteam privirile pe care le culesesem pe drum, m-a bușit râsul de n-am mai putut 😂
Comentariu beton!41
🤣🤣🤣 te si vad cum ai mers tu juma de oras asa vacsuita 😅 Traiasca Fritz👍
Eu am mers prin fata pe la Universitate in Bucuresti cu haina intoarsa pe mine intr-un mare fel. Si eu care credeam ca lumea se uita la mine ca sunt eu o bella si o rapitoare😆. Noroc ca m-am intalnit cu un cunoscut care a fost dragut sa imi spuna ca arat intr-un mare fel…
Comentariu beton!33
🙋♀️ Mers cu cămașa pe dos la corporație. Da mi-au atras colegele atenția rapid, așa că n-a fost prea amuzant 😁
Comentariu beton!16
Eh, pățit–o și eu cu hainele pe dos. Am ieșit de la muncă cu cerebelul făcut melasă și m-am infipt la un Lidl alăturat că să mă dezmeticesc. Odată dezmeticit constat că e tricoul îmbrăcat pe dos. Reacție imediată de brașovean miserupist: l-am scos și reîmbrăcat cum trebuie fix în mijlocul magazinului.
Comentariu beton!11
Pai și noi de ce nu vedem poza? 😀 A rămas dl Fritz seara aia pe afară, așa-i? :)) Noroc că nu i-au dat mult iubitului meu iubit idei de astea, că și eu adorm la filme și dânsul se enervează
Comentariu beton!17
@Deea M, ne poți da adresa de mail a iubitului din dotare ca să îi trimitem acest articol și cu siguranță se va rezolva, nu e problemă, prietenii la nevoie se cunosc 🤓.
Comentariu beton!19
O să fac un sondaj de opinie, ceva, în privința adresei, în casă, doar cu mine, și revin cu rezultatul 😀 Apreciez maxim ajutorul, știm cu toții ce viață grea ar avea după :))
@Deea, chiar asta vorbeam aseară, că e păcat că nu mai avem nici una din poze – că mi-am făcut și eu mie însămi de dimineață, dar îmi făcuse și distinsul seara, după ce și-a finalizat opera de artă 😅
În plus, subscriu la ce zice colegul @Baghera, tu dă acilea un mail, ceva, să că rezolvăm noi ✉️
Comentariu beton!19
Si eu asteptam poza. Dar lasa, e buna si imaginatia la ceva 🤣🤣
@Iulia, înțeleg perfect cum se uita lumea la tine; prin ’97 m-am băgat în valurile alea mari, de la steaguri, în Neptun; după ce m-a dat marea cu cracii-n sus bine de tot, am zis gata, ajung 2 litri de apă înghițiți! hai acasă! mi-am pus ochelarii de soare pe nas și am plecat cu gașca la cazare; cum eram io tehui de cap, n-am dat importanță că vedeam diferit: cu ochiul stîng o imagine clară, strălucitoare, iar cu cel drept cumva mai estompat; adică eram conștient de diferență da’ am zis că s-a stricat/dereglat ceva la „hard” din cauza valurilor; doar că prietenii mei zîmbeau pe sub mustăți și, lucru pe care nu-l făceau în mod uzual, vorbeau tare și gesticulau amplu, să atragă atenția; chiar și fetele; cum spuneam, eram zdruncinat binișor, așa că nu mi-am pus multe întrebări cînd lumea trecea pe lîngă grupul nostru, se uita la mine și rîdea, făcea pistol cu degetele, striga „nice” sau „cool”; ba, mai spre sfîrșitul drumului, ajunsesem să le răspund la fel; cînd am intrat pe holul casei am descoperit și motivul: ochelarilor mei de soare le lipsea o lentilă; dap, stînga…
@Fritz, bro, dăcît respekt, da’ lămurește-mă și pe mine: curaj sau inconștiență? nu de pictură zic, aia pot înțelege; „zi-o p’aia cu marker-ul!” mi-a dat cu blue screen…
Comentariu beton!36
Ce prieteni de treabă ai 😂
Comentariu beton!13
Aș spune că lipsă de adrenalină, n-avem zăpadă să merg la schi. În plus e prea tare povestea ca să rămână doar între noi. :))
Comentariu beton!27
@Iulia, numa’ atît mai zic, să nu mă treci la categoria „da, știu, da’ io am alta și mai tare!”: prietenii ăștia chiar erau de treabă; bine, după 5 ani de facultate almost Jackass style, oricine nu-ți provoca măcar un cucui/săptămînă era de treabă…
Comentariu beton!19
Ah, da, îmi amintesc de genul ăsta de prieteni din facultate. Ai și tu dreptatea ta 😂
Io îl băteam cu pliciul.
Comentariu beton!13
Nu mi-a trecut prin cap, da nu e timpul pierdut 🤣
Ge-ni-al 😂😂
De multe ori şi eu „mân porcii” în timpul filmelor, dar n-am pățit aşa ceva.
În schimb am reuşit să ofer cetățenilor din cartier o imagine mai..neobişnuită acum câțiva ani.
Era o vară călduroasă, mă duceam la cumpărături. Aveam o rochiță nouă care aveam să constat că îmi era cam largă în partea de sus. Alunecă o bretea aproape insesizabil + nema sutien (mă dureau coastele)=vă dați şi voi seama de ce holbau ochii ca cepele toți cei întâlniți pe drum. Noroc că nu a fost nimeni cunoscut 🙈
Comentariu beton!30
bănuim că nici tu nu ai poze…
Comentariu beton!24
Era în perioada în care de abia apăruse Iphone 😀
@ametist, Pics or it didn’t happen 🤣🤣🤣
@ametist, coleguța @Iulia are dreptate… share the pictures… să vadă toată lumea pățania!
De obicei zic: ești tare, Iulia, mi place tare de tine, fain articol, dar de data asta: să trăiască domnu’ Fritz! Că dacă nu era el, cum aș mai fi putut zice pentru articolul de azi toate de mai sus?
Arta asta nu e pentru toată lumea, nu e vina oamenilor cu care te-ai întâlnit că nu înțeleg capodoperele 😂😁
Comentariu beton!21
Aia zic și io, cum să nu apreciezi așa mostră de artă contemporană? 😂
Haios rău de tot, Iulia. 😂🤣Eu aș vrea insa sa știu dacă Fritz a primit și el o capodoperă facială drept răspuns la faza asta. Eu nu l-aș fi lăsat fără……..😜😆
Comentariu beton!13
Încă nu. Că se știe, răzbunarea e arma prostului. Bine, se știe și că io nu-s foarte deșteaptă și mai sunt și ranchiunoasă pe termen lung, uneori 😈
@(alta) Iulia de fapt se ştie cã răzbunarea se savurează rece.
😁
Daca mi s-ar fi intamplat mie, nu cred ca m-ar fi amuzat. Dar se pare ca unora le place sa traiasca periculos 😃
Ce-i viața fără oleacă de pericol? 🤣
Am ras de-am speriat catelusele , sa vezi ce urat se uitau la mine dragele mele batranele .
* dragile
😂😂😂😂
La urma urmei, poate veneai de la un bal mascat! Sau erai clovn la o petrecere de copii.. ce atâta zgâiala😁
Doamne, ce m-am distrat!
Da, uite, la asta nu m-am gândit 🤡
Sintetizand, avem asa: un tata care goneste pe motor in rochita cu 160+ pe ora, o mama care umbla prin oras sau imbracata in bomboana roz sau machiata in Hitler, plus 50 de nuante de Iulia din care o treime pot face obiect de studiu in institutii de specialitate, plus trei caini, plus pestisori de acvariu, plus alte lighioane care urmeaza sa vina….auzi, tu, fata, esti sigura ca nimeni de la protectia copilului nu citeste pe aici? 🤣🤣🤣
Comentariu beton!35
🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣
Nu-s sigură de nimic. Dar sunt optimistă 😆
Aceleași priviri piezișe, mormăieli și șușoteli le-am observat și eu într-o dimineață. Când am ajuns la muncă am observat că purtam cu mândrie lipiți de ariciul de la geacă o minunată pereche de bikini roșii din dantelă
Comentariu beton!49
Voi reveni mai pe seară cu o postare pe feisbuc în acest sens. Nu dau detalii 🤭
Cum citesc si eu ? Pe FB esti Iuliana sau gresesc ? Ca sunt specialista la gafe , pe cuvant .😁
Nunu, Iulia. Nu mă cheamă Iuliana, numai Iulia, simplu.
Foarte tare, Iulia mulțumim! 😁😂 Pe mine m-a lăsat pe gânduri chestia cu machiajul, adicătelea strâmbau din nas dacă veneai nemachiată!? Cum să ai așa ceva în regulament? Chiar și dressing code e exagerat să ai dacă nu interacționezi direct cu clienții, dar machiaj… (eu prestez machiaj cam deloc, de aici uimirea mea).
Comentariu beton!13
Nu, nu era în regulament, dar se uitau destul de chiorâș dacă apăreai fără tencuială și ți se sugera că, într-o instituție cu așa prestanță, angajații trebuie să aibă o anumită imagine 🤢
Cam la 90% dintre filmele văzute acasă, adorm. Da’ el continuă să se uite și dacă chiar vreau să văd un film, nu degeaba s-a inventat ”dacă doriți să revedeți.” :)).
Și-așa, înțeleg că domnul soț ți-a dăruit o memorabilă întâmplare și tu nu te-ai revanșat? Ntz. Să știi că nu-i timpul pierdut. 😁
Comentariu beton!12
Dașinormal că nu e timpul pierdut. I got time. I got patience. 😈
Si eu in 15 minute , gata sunt. Dar pana sa adorm sa vezi mofturi pe mine .Mi-a si zis sotul ca nu intelege atatea pretentii din partea mea daca eu oricum adorm .
Păi ce, uamenii care îi ia somnu n-are și ei dreptu la pretenții? 😂
Eu nu adorm la filme, dar sotul meu da. Mi-ai dat o idee….
Comentariu beton!11
Dacă o pui în aplicare, am să îți spun un singur cuvânt: pozeeeeeeee! 🤣🤣🤣
Jajajaja pățit. De la serbarea de grădiniță acu 17 ani bat la picior juma de oraș și la magazinul de pîine doamna drăguță mă întreabă dacă e obicei in tara mea,mă uit ciudat la ea că nu știam la ce se referă. Cînd întorc privirea către oglindă văd că eu plecasem de la grădiniță cu fata pictată,jumate alba și jumane neagră.
Comentariu beton!17
😂😂😂
😂😂😂
Curajos domnu’ Fritz.
Adoră primejdiile și viata aventuroasă, bag seamă.😜😆😂🤣
Cam da 😁
Ah, Iulia, păi tu ai antrenament serios! Acum înțeleg mai bine nonșalanța cu care îți scoți crocsii roz în lume!!! 😉
Comentariu beton!13
Nu vrei să știi ce altceva am scos azi la plimbare în lume 😒
Iulia, ba chiar mor de curiozitate sa aflu! Dar am citit prin comentarii ca ne povestești în seara asta, asa ca aștept cuminte. Mi-am făcut un somnic de după amiaza, nu e risc sa adorm, aștept povestea. Take your time!
The story is online 😁
:)))), Clar a fost operă de artă plus că un astfel de talent se încurajează, nu se boscorodește. De asta se uitau toți admirativ la tine, priveau contemporanismul timpuriu îmbinat cu futurismul absolut. Sper ca juniorul să ducă tradiția mai departe.
Comentariu beton!14
Auzi, noi te-am înjurat pe tine? 😂
Am râs în hohote! Numa’ îmi imaginez ce-o fi fost în capul celor care te-au văzut atunci!
😁
„jur pe carne de porc” – mi-a plăcut asta. E prima dată când o aud(citesc). :)))
Înseamnă că n-ai citit toate articolele de până acum, că sigur am mai folosit-o și alte dăți 😂
juri pe maioneză?
Categoric! 😂
😂😂😂 Am râs cu sughițuri, minune de fată ce ești, și așa mi-am amintit cum am circulat prin jumătate de București (din Uverturii până în platforma Băneasa) la patru ace, dar pe dos (rochia) prin tramvai, autobuz, băi, dar nimeni nu m-a atenționat, doar când mi-am pus halatul pe mine am simțit că mă deranjează o etichetă. Am murit instant 🤭 și mi-am beștelit colegii care mă văzuseră dar n-au spus nimic tot drumul.
Comentariu beton!13
Păi nu știi că așa fac niște colegi de treabă?
Te lasă să vadă cât de mult te poți face de kko. 🙄
Mi-a plăcut mult cum ai povestit, am și râs imaginând-mi tot traseul, dar am și ajuns la concluzia că îmi lipsește „o felie” din umor, cea responsabilă pentru asemenea situații.
Adică aș fi râs cu lacrimi de toată treaba dacă m-aș fi văzut în oglindă în casă și acolo s-ar fi terminat faza. Dar m-aș fi supărat maxim dacă m-ar fi lăsat să ies în lume așa, să râdă (și) alții de mine.
Comentariu beton!11
+1
@Rox, oarecum să zicem că înțeleg.
Dar trebuie să ții cont de următoarele aspecte:
1. Faptul era deja consumat. Mai conta dacă mă enervam sau nu?
2. Chiar face vreo diferență în viața mea că s-au uitat cruciș la mine niște necunoscuți pe care oricum nu-i voi vedea a doua oară în viața asta?
E drept, în primul moment am dat și eu să explodez, dar apoi m-am gândit ok, îmi folosește la ceva dacă fac ca toți dracii? Se dă timpul înapoi? 🤷♀️
Comentariu beton!13
Super! Dar ce-i aia țăcălie?
0
https://dexonline.ro/definitie/%C8%9B%C4%83c%C4%83lie
Si eu aveam dilema asta, ma gandeam ca e vreun regionalism
Sunteti niste oameni tare misto, Iulia si Fritz! La cât mai multe mânute!! Ce bine e doar cu cele ale little green man!
🤗
Mi-am mai adus aminte de ceva, apropo de ieşit în high society arătând puțin ciudat.
Eram la o şcoală de vară pentru rezidenții de medicină internă, ultima seară, party mare.
Atmosfera era mai informală, profesorii veneau să discute cu fiecare în parte. Îmi vine şi mie rândul, lăudându-mă că vin din Tg Mureş şi lucrez cu d-na dr X, de aceeaşi specialitate cu d-na profesor cu care discutam, asta în timp ce rânjeam cu toți dinții. Peste vreo 20 minute, privindu-mă în oglinda băii, observ că aveam o coajă de alună înfiptă între incisivii superiori 🙈, niciunul dintre colegi catadicsind să îmi atragă atenția..
Dacă nu era spanac sau pătrunjel, io zic că e ok 😂
@Altă Iulia, acuma sigur ai oglindă mare pe hol în care te benoclezi înainte să ieși pe ușă 🙂
Băi, culmea, nu. Am una în baia care e chiar lângă ușă, dar asta nu m-a împiedicat să fac și azi o nefăcută 🙄
Pff, aia din hol în care îți faci ultima verificare face toți banii. În oglinda aia mă verific dacă am șlițul închis și fesu pe cap și nu în ultimul rând bag un : Pfoaa ce mândru sunt, fute-m-aș! 🙂
E în plan, doar că momentan am niște dubii legate de amenajarea holului, dar categoric e inclusă și o oglindă în planificare 😁
Mie mi se par f haioase si ma amuză copios. Super Iulia
Mulțumesc 😊
Mie nu mi s-ar fi putut întâmpla asta. Nu pt că aș fi eu fo snoabă și fițoasă, ci pt că am niște dioptrii măricele cu minus, plus că-s foarte diferite între ele, așa că dacă vreau să nu mă izbesc de ceva la fiecare 3 pași e musai să-mi pun lentilele de contact.
Lentile de contact =uitat în oglindă + spălat pe față și pe mâini.
Știi care-i culmea? Că de spălat pe față m-am spălat și eu, dar fiind pe mega grabă și nevrând nici să-l trezesc pe Fritz, am intrat în baie fără să aprind lumina, am făcut un pipi, m-am spălat rapid pe mutră, am orbecăit după prosop și dusă am fost.
Io am dus copilul la gradi, fara fusta. Eu nu aveam fusta, copilul era in regula. La iesirea din gradi, in plin sprint spre serviciu, mi-am dat seama ca e cam mult curent pe la picioare/fund. Aveam o ,,scurta” pe mine, dar se vedea clar ca lipseste ceva din ansamblu. Am dres situatia facand un frumos retur catre casa, noroc ca nu am ajuns la munca sa imi dau haina jos.
Comentariu beton!23
Ce este fustă?
@MAS, am râs cu zgomot, nu de alta, dar și mama mea din dotare a creat una d-asta când eram eu mică. Tot așa noroc și pe ea, că avea ceva haină mai lunguță, dar tot o cam trăgea alizeul și așa s-a prins 🤣
Comentariu beton!13
😂😂😂 și p’asta cu fusta am pățit-o, e bine că suntem mai multe, o punem de-un club.
Cei care s-au holbat la tine or fi gandit ca treci printr-un moment nu tocmai fericit al vietii tale si s-au gandit ca e mai bine sa taca, sa nu te provoace cumva si sa le sari la beregata. :)))) S-or fi gandit si ca e mai bine sa te lase sa marsaluiesti asa, ca sa te vada si altii, sa treaca si altii prin ce au trecut ei, adica sentimente de teama amestecate cu rasete interioare, isterice. Faza era completa daca cumva, de undeva, ar fi aparut si o ambulanta in urma ta. :)))
Oricum esti fata de treaba ca l-ai luat de sot pe domnu’ care ti-a facut asta. :))))
🤣🤣🤣
Numai in filme vazusem picturi de genul si nu intelegeam de ce nu se trezeste respectivul, sigur n-are cum sa fie asa si in viata reala. Adica sa nu simti cand te mazgaleste, sa nu te gadili, cat de profund sa fie somnul?Se pare ca voi ati demonstrat ca nu e doar in scenarii de filme. Way to go pt idee, pt reactia ta si pt zambetele aduse oamenilor. 👍Mi se pare un castig sa faci oameni necunoscuti sa zambeasca doar trecand pe langa ei. 😊
P.S. Nu mai zic de rasul nostru din fiecare sambata, multumiiim!
Sa plang sau sa rad ? :)))
(alta) Iulia, Mie mi-a făcut-o fetița mea! Avea vreo 5 anișori și primise cadou un soi de instrument cu care iți puteai prinde steluțe lucioase în păr. Ei bine, după ce și-a umplut capul cu steluțe, a venit si la mine să o las să mă facă frumos! Și am lasat-o, că mă uitam la televizor și m-am bucurat că mă lasă în pace si nu vrea să ne jucăm ceva interactiv! După ceva vreme s-a plictisit, eu am continuat sa ma uit la tv și, la un moment dat, vine soția mea și zice că nu mai avem pâine, nu vreau să merg până la magazinul Penny din apropiere să cumpăr? De aici incolo povestea este aproape identică cu a ta: priviri ciudate pe stradă, prin magazin etc. La casă, aia se abținea cu greu să nu râdă, abia scana produsele. Îmi pot imagina ce-i trecea prin cap, eu am 1,82 m, vreo 90 de kile si în păr zeci de steluțe lucioase roz, mov si aurii! M-am dumirit într-un final, când am ajuns acasă și m-am vazut in oglindă!
Comentariu beton!15
Am leșinat 🤣🤣🤣
Chiar am ras. Mi-am imaginat privirile oamenilor de pe strada.Dl. soț nu a primit ceva asemănător?
Încă nu 😁
… cu accent pe încă!
Blogul meu… auzi-l!!!
Savuroasă ești, Iulia, ca de fiecare dată!
Iexistă cineva să n-o placă pe Iulia? Betmen, betmen!