A trecut ceva vreme de la ultimele recomandări, deci am avut când să strâng suficient material.

👉 White Lotus – serial, HBO Max

Este de departe cel mai bun serial pe care l-am văzut în ultimele luni. Și spun asta în condițiile în care citisem sinopsisul, dar nu mă tenta deloc să-i dau play. Dacă nu insista Mara nici nu cred că-i dădeam vreodată.

Doamne, cât mi-au plăcut ambele sezoane. Sper să apară și sezonul trei, dar, mai ales, sper să nu-l strice.

Simt nevoia să fac o precizare. Aplicația celor de la HBO Max parcă e făcută special să descurajeze oamenii s-o folosească. N-aveți idee de câte ori s-a oprit fără motiv, după care refuza să mai pornească. Sau de câte ori eram nevoit să aștept minute întregi până reușea să încarce următorul episod. Ăsta este, de altfel, principalul motiv pentru care recomandările mele sunt în principal de pe Netflix. Pentru că ăstora le merge aplicația brici.

👉 The Windseeker / Căutătorul de vânt – film, Netflix

Filmul ăsta suferă de vechea boală a filmelor românești: l-au făcut în ideea că poate împușcă vreun premiu. Doar nu-i doare mâna, oricum e făcut pe banii noștri.

Nu știu dacă a împușcat, că mi-a fost lene să caut. Singurul lucru cu care am rămas, după ce l-am văzut, a fost că întotdeauna e bine să mai ceri și o a doua opinie, mai ales când este vorba despre medici și diagnostice.

Un tip află de la doctor că mai are maximum trei luni de trăit. Doar că, ce să vezi, trec alea trei luni, trec șase, trec nouă, și nu mai moare. Dimpotrivă, n-are nici pe dracu’. Ăsta e tot filmul. Producătorii probabil se mai întreabă și acum de ce n-a venit lumea în cinema să-l vadă. Că sunt oamenii răi, d-aia…

👉 Love Sorry – film, Netflix

Dacă aveți chef de o mizerie de film românesc pe lângă care Teambuilding e film de artă, ăsta e filmul.

👉 Unidentified / Neidentificat – film, Netflix

Tot film românesc, doar că ăsta e decent. Chiar un pic peste decent.

Mișto ideea, mișto jucat, mișto Vasile Muraru pe care nu-l credeam capabil să joace ceva în afară de vestitele scheciuri în care apărea cu Nae Lăzărescu. Well, omul e chiar foarte bun, m-am bucurat că pot să mă uit la el și să-l cred. Io vă recomand să vă uitați la filmul ăsta.

👉 A Man of Action – film, Netflix

Nu că e bun, este extrem de bun. Iar băiatul ăsta, Lucio Urtubia, personajul principal, chiar a existat și-a reușit să îngenuncheze un colos precum Citybank. De altfel, în sinopsiul filmului de pe Amazon, scrie exact asta: Lucio Urtubia – The anarchist who fucked Citibank. Fix așa este, iar filmul îți arată toată povestea din spate. Sfatul meu e să-i dați play, o să-mi mulțumiți după.

👉 Quicksand – serial, Netflix

În ultimul an m-am îmbolnăvit cu producțiile nordice. Oamenii sunt foarte buni, cred c-am văzut câteva zeci de filme și seriale produse mai sus de Copenhaga. Iar Quicksand ăsta nu face excepție, este un serial suedez foarte-foarte bun. Dacă ar fi să vă zic care să fie primul pe care să-l vedeți, dintre recomandările de azi, cu Quicksand aș începe.

👉 The Lørenskog Disappearance – serial, Netflix

Nu-i dați play! Repet, să nu vă pună dracu’ să-i dați play! E tot producție nordică și ăsta, e norvegian. Tot bun spre foarte bun, și mai e și după fapte reale. Doar că, ce să vezi, se termină sezonul în coadă de pește. Te lasă uitându-te ca prostul la ecran, fără să afli nimic.

Habar nu am dacă e în plan vreun sezon doi în care urmează să afli cine a răpit-o pe nevasta milionarului norvegian, dar mi se fâlfâie chiar dacă îl au în plan. Nu se poate să mă lași să mă uit ca prostul și să închei sezonul fără să-mi spui NIMIC din ce mă interesează. Adică m-ai făcut să mă uit, ai reușit să mă ții în fața ecranului și la final îmi dai mumu? Ca să ce? Să aștept doi ani după sezonul următor? Meam, n-aveți idee ce m-am enervat. Dracu’ se mai uită la sezonul doi, dacă o fi să fie.

👉 Ganglands – serial, Netflix

Deși acțiunea se desfășoară în Belgia, este un serial de acțiune franțuzesc la care m-am uitat pentru Sami Bouajila care îmi place de mă piș pe mine. Mi se pare unul dintre cei mai mișto actori în viață. Mă uitam și dacă era prost și slab făcut, dar ce să vezi, nu e. E mișto și te ține în tensiune bine de tot. E ușor tras de păr pe alocuri, dar, hei, și Superman zbura în jurul Pământului, nu?

Pe scurt, ăsta e serialul care îți poate umple liniștit un weekend în care stai pe-acasă. Și n-o să-ți pară rău deloc că i-ai dat play.

👉 Glass Onion: A Knives Out Mystery – film, Netflix

Nope, not for me. I-am dat play pentru c-a fost mare hype cu filmul ăsta. Dar după primele cinșpe minute m-am lămurit că nu e pentru mine și l-am oprit. Nu zic că e rău, poate o fi chiar bun pentru cei care apreciază genul, dar eu nu mă număr printre ei.

👉 Treason – serial, Netflix

Pe cât de mult îmi plac filmele cu spioni și cu agenți infiltrați în marile agenții de contra-spionaj din lume, pe atât de prost e Treason ăsta. Nimic, absolut nimic nu e credibil, totul pare făcut la repezeală, așa să fie. Și zic asta pentru că, naiv fiind, l-am lăsat să curgă cale de două episoade. Am zis că poate-poate se îndreaptă lucrurile. Din păcate, nu se îndrepta nimic. Aideplm ce slab e.

👉 Rise of Empires: Ottoman: Mehmed vs. Vlad – docu-serie, Netflix

Nu știu cum e primul sezon, că m-am uitat doar la al doilea, cel cu Vlad Țepeș. Dar ăsta al doilea este foarte slab și foarte pe genunchi făcut. Păcat de genericul ăla mișto care chiar te atrage să încerci un play. Dar după ce-i dai drumul, pe afară e vopsit gardu’ și-n curte e ditamai leopardu’.

Dacă nu era vorba despre Țepeș, îl opream după câteva minute. Actorii ăia joacă înfiorător, impresie la care contribuie din plin și faptul că e vorbit în engleză din aia cu accent arab. Nu suport, nu suport să mă uit la filme care sunt pe genul documentar istoric și să-i aud p-ăia vorbind engleză.

Boss, serios, îmi povestești despre Imperiul Otoman și mi-i arăți p-ăia vorbind engleză? Cât de greu era să-l faci cu niște actori vorbitori de limba turcă? Nici pomeneală, indiferent unde se petrece acțiunea, la curtea lui Țepeș, la cea a lui Mehmet al II-lea sau la cea a lui Matei Corvin, toată lumea o arde liniștită în engleză. Dezamăgitor.

Ca să nu mai spun că există vreo câteva scene vorbite în română. Altă surpriză extrem de neplăcută. Ai un casting cu atâția actori români, dar scenele în română sunt într-o română din aia stricată, cum vorbesc străinii care au învățat să zică primele vorbe în limba noastră. Să vă mai spun că Țepeș vorbea cu ăia de la curtea lui și cu nevastă-sa tot în engleză?

Poate pentru voi nu contează toate astea, dar pentru mine contează mult de tot. Amănuntele de genul ăsta fac diferența. Pe scurt, m-a dezamăgit îngrozitor. Ca să nu mai spun că o parte din întrebările de aici mi le-am pus și eu. Evident, nu pe cele despre acuratețea istorică, nu aveam cum, ci pe cele de bun-simț.

👉 Caliphate – serial, Netflix

Mă pregătesc intens pentru sezonul 4 din Fauda, așa că mi-am făcut încălzirea cu Caliphate ăsta pe care îl tot evitasem. Dar e bun, mi-a plăcut aproape tot în afară de agent Fatima. N-am crezut-o nicio secundă, mi se pare că e singura care joacă mult sub nivelul celorlalți.

Altfel, înțeleg perfect de ce „Caliphate” a deveni cel mai vizionat serial de pe Sveriges Television. Pentru că e bun și bine făcut. Și e jucat în limbile locurilor în care se desfășoară acțiunea. Nu vorbesc toți suedeză de-a valma. Am identificat cel puțin patru limbi în serial: suedeză (plus slang suedezo-arab), arabă, turcă și engleză. Așa construiești credibilitatea unui serial, nu arătându-mi cum vorbește Vlad Țepeș în engleză cu nevastă-sa.

👉 The Big Bang Theory – serial, HBO Max

Aveam nevoie de un serial de comedie bun, la care să mă pot uita cu plăcere și la care să râd pe bune. De obicei, pentru treaba asta mă folosesc de Friends sau Seinfeld. Dar cum n-a trecut decât un an de când le-am revăzut pe ambele, nu aveam cum să mă uit din nou așa de repede. Trebuie să treacă măcar doi ani până mă tentează din nou. Da, da, știu, sunt un primitiv care râde la Friends, Seinfeld și Las Fierbinți, va trebui să vă obișnuiți cu gândul că atâta pot.

Și uite așa am ajuns să-i dau play lui The Big Bang Theory, pe care nu-l văzusem la vremea lui. Mă rog, știam despre ce e vorba, mai urmărisem episoade disparate, dar atât. Ce e mai nasol e că nu mă prinsese și rămăsesem cu ideea că e slab. Well, lasă că m-a prins acum. Și nu numai că nu e slab, dar am avut momente când am râs cu muci. Iar cel mai tare mi se pare că vin fetele să se uite cu mine, ceea ce nu s-a mai întâmplat vreodată la vreun serial de comedie, că erau prea mici și nu înțelegeau glumele.

Am ajuns la sezonul 7 și trăiesc în fiecare zi cu vechea spaimă: „ce naiba mă fac după ce-l termin?”. De-aia mă mai uit și la altele, ca să prelungesc momentul când va ajunge la final.

Atât pentru azi.