Mă, copii, știți ce gând m-a fulgerat mai înainte, pe când încercam sa văd dacă funcționează telekinezia în ceea ce mă privește? În sensul că-mi era prea lene sa mă ridic de pe canapea ca s-ajung la telecomanda uitată pe masă. Nu, n-a funcționat, oricât m-am concentrat și-am îndreptat puterea gândului spre telecomanda aia, n-a vrut să plutească până la mine și pace. Așa c-am renunțat și m-am reorientat spre telefon, că ăsta era mai aproape.
Nfine, revenind, ziceam că m-a străfulgerat un gând. Prieteni, voi știți vreo poezie pe de rost? Nu, nu cu internet și google, că așa pot să-ți recit și eu ore întregi din Baudelaire. Dacă e s-o ziceți din capul vostru, știți vreo poezie?
Că eu oricât mi-am încordat creierul, în afară de „Cățeluș cu părul creț” (p-asta o știu toată, nimic de zis, o spun și cu intonație dacă e) și de primele patru versuri din „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”, n-am reușit să mai descopăr nimic ce să semene a poezie.
Atâția ani de școală, atâtea serbări la sfârșit de an (și nu numai), atâtea comentarii literare tocite pentru treaptă și bacalaureat, atâtea teze și lucrări de control, iar eu nu știu nicio poezie pe de rost. NICIUNA!
De-aia voiam să văd cum stau lucrurile și la voi. Deci? Sunteți fierți pe poezie sau?
sursa foto
Știu ceva poezii, dar preferata mea e „cea mai lungă poezie făcută din poezii scurte”, adică asta:
Într-o apă neagră
Patru ochi lucește
Ce să fie oare?
Este două pește.
Crește iarba, iarbă deasă
Perpendicular pe casă
Vine calu’ și o paște
Altă iarbă se dezvoltă.
Pe un câmp cu viorele
Creștea numai ghiocei
Și-a venit mândrele mele
Și le-a cules ei pe toți.
Țara mea cu munți, cu ape
Și cu câmpuri, și cu flori
Ai în tine-o populație
De mai mulți locuitori.
Și din bolovani și apă
Se înalță spre apus
Munții tăi de încrețire
Îndreptați cu creasta-n sus.
„E lung pământul! Ba e lat!”
Zicea Coșbuc când era beat,
Iar Galileo, din mormânt:
„Mânca-mi-ai pwla, că-i rotund!”.
În cur te bate vântul
Încoa’ e vijelia
Amorul ce fu tare
Amu’ eu ți-l indic
Mănânci capu’ la pește
Și nu mai spui nimic.
Mă uit pe ceruri – nici un semn
Mă uit prin curte – nici un lemn
Mă uit la pungă, punga – goală
Mă uit la pwlă – nu se scoală.
Trece lebedele-n zare,
Eu mă uit, ele dispare.
Amis de la poésie, bonsoir!
Comentariu beton!186
La un colț de stradă
6 ochi lucește…
Ce sa fie oare?
O curwă și 2 pește .
Comentariu beton!62
@Dani, Astea le-ai ținut minte fix pentru momentul ăsta! 😂
Comentariu beton!18
O strofa de la raposatu’ tata cand voia sa faca misto de vreunu’ care se pierdea in explicatii /argumentari naspa:
„Foaie verde salcie
M-as sui in corcodus
Si-as manca zapada coapta,
Da’ mi-e dor de Nea Grigore.”
Comentariu beton!18
Verde verde verde, e mare si musca!
Dacă ai tv cu android, vezi că mai nou a apărut o telecomandă in Google Home!
Și merge perfect! Nu lag, doar perfect! Doar că e greu de descoperit unde e!
Poezii? Întotdeauna m-am întrebat cum am terminat școala cu scrisul meu de doctor și un buffer de memorie de aproximativ 5 minute pentru orice înseamnă poezie!
Comentariu beton!16
Tizen, nu Android. 😉
@Mișu:
https://play.google.com/store/apps/details?id=com.samsung.android.oneconnect
Îmi mulțumești mai târziu.
Cea pe care a avut-o copilul la serbare anul acesta :)) 8 randuri :))))
Doar câte o strofă 😞
Prima care-mi veni in minte: „șoarecele pe perete, arată puța la fete”. Și ma si scuzați, dar atat se putu!🙄
Comentariu beton!55
Soarece exhibitionist 🙂
Soarecele pe perete arata soricelul la fete.
Fetele când îl văzură:
– Aoleu-i, ditamai pulă!
Comentariu beton!17
Calu’ popii e pe drum
Și pe cur el scoate fum.
Cam scurta poezioara da’ nu am vrut sa te imit cu cățelușul. Stai, ca mai vine una:
Ma dusei în grădinuță,
Patrunjelu-i pan ‘ la puță
Mama lui de pătrunjel
Nu ma pot pișa de el.
Este? Inteligență pura…
Comentariu beton!58
Cred că aș ști doar poeziile pentru care s-au compus cântece, în rest tabula rasa… Așa cum zici, poate că o strofă mai merge, dar în rest, vai și amar 😁
Nu că aș ști formule sau compuși, de altfel, acolo îmi leșinau neuronii și atunci 😂
Miaunica-i o pisică
Mică, mică mititica
Cu mustățile de nea
Și cu bot de catifea
Păru-i negru mătăsos
Subțirel și e lucios
Și-n picioare e-ncaltata
Cu ghetuțe moi de vată
Ăstea -s ghete sau pernuțe
Stă cu cele cinci gheruțe
Și când vede-un șoricel
Tipa -tipa după el🐈
Comentariu beton!54
Pisica neagră cu mustăți albe???
Da, știu de fapt sunt invidioasa pe faptul ca unii știu poezii 😁
Știu o mulțime. Chiar și „Luceafărul”, „Scrisoarea I”, „Riga Crypto și lapona Enigel”. Și nu ține doar de „riscul meseriei”, le știam din școală. „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” are „decât” 20 de versuri. 😉 Puteai să mai înveți unul și știai toată secvența I.
„Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
şi nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc
în calea mea
în flori, în ochi, pe buze ori morminte.”
Comentariu beton!49
Stiu câteva poezii de Elena Farago, de cand erau copiii mici.
Comentariu beton!12
Iti pot recita cateva ore continuu din Toparceanu, Minulescu, Cosbuc, Arghezi, Eminescu, Cezar Baltag, Nichita Stanescu…plus 20-30 de mici poezioare de copii pe care le-am invatat pentru ai mei cand erau mici…Sunt old school, ce vrei!
Comentariu beton!59
Nimic. 0. Nici măcar cățelușul ăsta de zici tu de el. Ba mai rău, dacă încearcă vreun cetățean să pună un copil, care evident nu are chef de asta, să debiteze poezii ca să distreze iluștrii musafiri printre care mă număr… apăi în următoarele 5 minute copilul ăla învață un bogat repertoriu de înjurături, să aibă ce recita data viitoare când mai pățește.
Comentariu beton!18
Nu am tinut minte poezii nici cind am fost eleva. M-am bazat pe memoria fotografica ca sa trec la lb. romana. Mi-a fost mai usor sa invat teoreme matematice ca studenta, decit poezii cu rima. In Israel invstamintul vrea sa formeze gindirea si nu memoria. La examenele de matematica fizica, etc. se primeste o tabela cu toate formulele
Comentariu beton!18
Eu n-am fost fiartă pe poezie nici în școală, deci n-am nicio pretenție. Dar mai grav e că mă mai apucă îndoielile la un 8×9, 6×7. De integrale, derivați, nici nu mai știu ce-i cu ele și ce făceau (nu mă laud, dar olimpiade la mate in generală, mate info intensiv, facultate profil real la facultate, master tot pe real). Zilele astea mă gândeam că nici cu fizica nu mă pot lăuda.. Mă întreb cu ce naibilui m-au ajutat atâtea ore de învățat, teme?!
Comentariu beton!38
Poezie romantică de dat gagicile pe spate:
Uite luna, uite caru’
Uite scula mea ca paru’
Vino și de-l umezește,
Peste limbă te pleznește.
Pupă-l și dezmiardă-l bine,
Că acuși se-nfige-n tine.
🤣🤪🤣
Comentariu beton!46
și ea răspunde:
uite luna, uite rîpa,
uite sula ta ca cîrpa…
Comentariu beton!84
@costică: în cazul ăsta se aplică varianta braşoveană a poeziei: Ciocolata Postăvaru’ face sula ca şi paru’
Îndrăznesc să întreb pentru un prieten, cât la sută cacao are ciocolata aceasta Postavaru’?
Eu mai știu și primele strofe din Luceafărul, ceva de prin Scrisoarea lll, Nunta Zamfirei și, preferata mea:
Am făcut ieri singurel
Din zăpadă un bulgarel.
Mi-a plăcut atât de tare,
Ca l-am luat și la culcare
Sa doarmă cu mine-n pat.
I-am făcut și pijamale,
Dar a doua zi, păcat,
A dispărut nemâncat
Și-a făcut și pipi-n pat. 😉
Comentariu beton!46
Cap, coadă nu mai știu deși știam zeci, poate sute, în școală. Dar oricând recunosc un vers, poate ii știu și continuarea, chiar și autorul… cred ca a ajutat la ceva…Măcar vorbesc și scriu corect românește, deosebesc între o poezie buna și una proasta, apreciez sau nu versurile unei melodii. Cred ca ăsta a fost scopul literaturii făcută în școală.
Comentariu beton!35
Tu ești,Mircea?/Da,împărate. /Am venit să mi te-nchini/De nu ,schimb a ta coroană cu o ramură de spini/Orice gând ai împărate…de aici să o spună Eminescu din nou,că eu am 33 de ani de când am dat bacalaureatul.
Comentariu beton!25
… si oricum vei fi sosit./cat suntem inca in pace,/ eu iti zic,,bine-ai venit!”. Ori vei vrea s afaci intoarsa/ de pe-acuma a ta cale/ sa ne dai un semn si noua/ de mila Mariei Tale”. De-o fi una, de-o fi alta,/ce e scris si pt. noi/ bucurosi le-om duce toate/ de e pace, de-i razboi”
Comentariu beton!21
Tu esti Mircea? Da,mparate! Da cacatu’ la o parte!!! Atat s,a putut….
Varianta scurtă: ” Tu ești Mircea?” -„Nu”…
Câte-o strofă, pe ici, pe colo…
Știu multe strofe din Eminescu, Topârceanu, Nichita, Minulescu și alții. Cap/coadă știu o singură poezie de Bacovia. Și nu, nu e Lacustră sau Liceu.
Ne spui care e poezia lui Bacovia?
La Pașa vine un arab,
Fwtut în cur și ras în cap.
Sunt, Pașă, neam de beduin,
Și de la pexda mă-tii vin
Să-l vând pe El-zorab.
Eu atât am putut, scuzați, sper că n-am strivit corola de minuni a blogului. 🤪😆
Comentariu beton!39
Cate un vers, doua…
Se pune poezia cu o strofa pe care am transformat-o in proza?
Nu-i asa ca daca ti-as saruta talpa piciorului ai schiopata putin dupa aceea de teama sa nu imi strivesti sarutul?
Varianta originala, conform google este:
„Spune-mi, dacă te-aş prinde-ntr-o zi
şi ţi-aş săruta talpa piciorului,
nu-i aşa că ai şchiopăta puţin, după aceea,
de teamă să nu-mi striveşti sărutul?…”
Mi-am luat o carte cu poezii pentru biblioteca mea noua si acolo a ramas. Am mai descoperit o aplicatie cu toate poaeziile lui Eminescu, dar mi-a sugerat telefonul sa o sterg ca nu e folosita de mult timp…
Apreciez insa persoanele cu inclinatie catre poezii si literatura.
Comentariu beton!17
Pisicuta pis-pis-pis, Catepus cu parul cret, versurile de la Sorcova si inca vreo 2 colinde si cam atat si la mine.
Am facut si latina in scoala! Intreaba-ma ceva in latina 😅😅😅
Comentariu beton!17
Și eu am făcut latină, întreabă-mă tu ceva pe mine. :))))))))
Sic transit gloria mundi!
așa a trecut grigore munții!
loazelor…
Comentariu beton!52
Non scholae, sed vitae discimus. Si vis pacem, para bellum. Aquila non capit muscam, philosophae non facit barba 😀
Cine vrea mai multe, să marce banul. 😁
Comentariu beton!21
@Kilroy, așa, pe negândite și negugălite 🤣 (au trecut totuși aproape 20 de ani de când am dat bacul la latină)
1. (pas, nu vreau să spun cine știe ce prostii)
2. Dacă vrei pace, pregătește-te de război.
3. Vulturul nu prinde muște.
4. Nu barba îl face pe filozof.
Cât trebuie să plătesc pentru mai mult? 😂
Comentariu beton!17
Alina, am făcut un an de latină în clasa a 8-a (și mi-a plăcut 🙂). Când mă gândesc că au trecut 36 de ani, brr. 1 înseamnă că învățăm pentru viață și nu pentru școală. Pe asta o țin minte și pentru că este legată de o istorie de la olimpiada națională de fizică 🙂
Plata să nu o faci în bitcoinii, că am buzunarele găurite la blugi 😎
În urmă cu mulți ani făceam senzație când, dacă venea vorba de poezii, după primele 2 strofe din Luceafărul toată lumea se oprea și eu începeam să o zic pe a treia.
Acum îmi mai trec prin minte niște versuri din Bacovia.
Și câte o strofă din alte poezii de-ale lui Emi’
Dar primele versuri la care mă gândesc sunt oricum cele ale lui Ion Căciulă și răspunsul de la Partid.
Comentariu beton!17
„Tanti Bacovia, îl lăsați pe George să iasă afară?
Nu, că e vremea frumoasă și îl apucă depresia”
Comentariu beton!52
Sase pui si-o biata mama – de Vasile Militaru (multi ani am mers la Cantarea Romaniei cu ea , inca o stiu). Iarna pe ulita (de Alecsandri sau Cosbuc, aia nu mai stiu…) , mult Eminescu (am avut in liceu o profa de romana obsedata de Eminescu… cred ca toti inca stim Luceafarul, integral). Si mai stiu foarte multe poezii cu pionieri, PCR si conducatorul iubit… In rest, doar versuri razlete de ici de colo…
Dar am facut liceu la real (mate fizica). Un strop de chimie nu mai stiu, in afara de formula chimica a apei si a sarii nu stiu absolut nimic. Ceea ce mi se pare trist – ca dadeam teza la chimie si cred ca aveam 2 ore pe saptamana, daca nu 3…
Comentariu beton!15
Stimati tovarasi bai nene Vasilescule fix la Tudor Arghezi s-a gindit si JE plus citeva versuri din Luceafarul asta ca sa par a fi posesor de pix . Adicatealea am pix deci sint intelectual . Referitor la Zdreanta cel cu ochii faianta am o istorisire, maica-mea vroia sa il invete pe frate-miu poezia asa la modul interactiv „L-ati vazut cumva pe Zdreanta cel cu ochii de faianta ” la care frate-miu a taiat-o scurt de tot , „Nu , nu l-am vazut !!! ” si se sfirsi toata pedagogia si interactivitatea ….precizez ca frate-miu avea 4 ani !!!
Comentariu beton!44
Precizare avea 4 ani la momentul X cind invata poezia , acusica are mai multe primaveri !!!
Și Lorelei (R. M. Rilke) prima strofa ca să trec la germana în clasa a VIII-a. Vreo 40 de ani în urmă 😇
pe noi ne-a-ntrebat profu’ dacă știm ce rochii purta maria rilke…
– lungi, am răspuns cu toții
Comentariu beton!26
Ich weisse nicht was …
Das Ich so traurig bin
Ein Madchen aus alte Zeiten…
Și s-a rupt lanțul de iubire 😀
Comentariu beton!12
Undeva intr-o pădure,
Printre alune, fragi și mure,
Undeva pe sub o stâncă,
Într-o peșteră adâncă,
A intrat o vulpe bearcă,
Un motan și-un pui de sarcă.
Mai apoi în văgăună
A intrat și-o capră brună
Și un lup cu colți tociți
Și doi iepuri rebegiți.
Acum spune-mi, știi ori ba,
Câți au stat alăturea?
O știu de peste 30 ani dintr-un almanah al anilor 70 și doar un copil a știut răspunsul fără să o mai asculte.
Comentariu beton!16
„Cu tine e mai rău și e mai bine,
Cu tine reîncepe viața mea,
Cu tine e mai rău ca fără tine,
Dar fără tine nu s-ar mai putea.”
Asta îmi vine în cap des. De când l-am descoperit pe Păunescu, adică de vreo 26 de ani.
Comentariu beton!22
Adrian Păunescu mi-aduc aminte ce am simțit când am întâlnit versurile astea !!!!
Acum, că ai formulat „tema”, firește ca nu îmi vine niciuna in minte cap-coadă. Știam multe (inclusiv Luceafărul) și, probabil, pe cele mai multe e suficient sa le citesc odată cu atenție și mi le-aș aminti. In general le-am învățat pentru serbări, treapta I și bac. Și nu, nu prea îmi plăceau dar nu aveam încotro.
Tatal meu e marinar pe-un vapor cat un palat, peste-al marilor hotar taie lumea-n lung si lat. Vede mari si vede tari, dar cand vine inapoi, zice sarutandu-mi fruntea: nicaieri nu-i ca la noi. Are-n buzunar la piept, intr-un sac de piele bruna, o bucata de pamant din tarana cea strabuna. Ce faci tata, de ce-l porti pestr mari cu apa recr? Cand mi-e tare dor de voi, il sarut si doru-mi trece
Comentariu beton!45
Ooo, dar bună seara și bine ați revenit printre noi. 😀
Buna seara, la multi ani! 😁
Am zis sa nu ma treaca lumea la categoria fani suparati :), apropo de articolul de dimineata.
Comentariu beton!15
Dadada. 😁
Mi-a plăcut româna în școală. Și deși încă am o memorie de elefant (mai puțin cea pe termen scurt, ceea ce e cam îngrijorător) nu rețin poeziile din școală.
Profesoara de română din gimnaziu era foarte tare la gramatică. De vis. Dar la literatură avea meteahna obișnuită – nu știu dacă o fi așa și azi – comentarii lălăite pe 10 pagini, pe care trebuia să le reproduci în lucrări și teze și respectiv memorat de versuri. Și chiar citate de proză (!).
Chiar așa se exprima, „comentariul literar e ca o guma de mestecat pe care o întiiiiiiiiiiinzi, de la o idee atâtica iese un comentariu atâââââââta”. Memoratul versurilor nu îl înțeleg. În primul rând, o să uiți rapid. Toceală de papagal.
Nu știu cum e în detaliu învățământul românesc de azi, dar m-ar mira să se fi schimbat multe. Totul pe bază de tocit și memorat cuvânt cu cuvânt, de înțeles logic, mai puțin. E unul din motivele pentru care după 20 de ani am uitat fizica, chimia, biologia, iar istoria am citit-o ca adult, din pasiune, de aia am reținut, altfel uitam că Ștefan cel Mare a domnit intre 1457 și 1504.
Comentariu beton!16
Eu știu ca-i să mă-nșeli chiar mâine.
Dar fiindcă azi mi te dai toată.
Am să te iert, e vechi păcatul.
Și nu ești prima vinovată.
Howgh
Comentariu beton!31
Minulescu … cred ca nu se facea la scoala. Dar erau cinspemii de romante pe versurile lui, se cantau pe la petreceri dupa ce beau oamenii suficient cat sa li se para ca au voce 😁.
Băbăete, treaba e serioasă cu poieziile, da de când am trecut de semicentenar și nu mai prezint interes la gagici, am început să le uit pentru că nu le mai exersez.
In general aveam un repertoriu de Sorescu, din care preferate ar fi „am zărit lumină”, „trebuiau sa poarte un nume” si „șah” Am facut mukte cuceriri cu ele. Acum nu mai pot decat să recit decât din Scrisoarea Vî că „Biblia ne povesteşte de Samson, cum că muierea,
Când dormea, tăindu-i părul, i-a luat toată puterea
De l-au prins apoi duşmanii, l-au legat şi i-au scos ochii,
Ca dovadă de ce suflet stă în piepţii unei rochii..
https://www.versuri.ro/w/k617
Tinere, ce plin de visuri urmăreşti vre o femeie,
Pe când luna, scut de aur, străluceşte prin alee
Şi pătează umbra verde cu misterioase dungi,
Nu uita că doamna are minte scurtă, haine lungi.”…
Mai știu, dar nu vreau să fie atât de evident că ma simt bine în pielea mea de misogin frustrat.
Am avut și pe conțăranul Nichita prin repertoriu, la un moment dat
Că tot vine boboteaza.
Eu știu sa cânt „Iodanu”, se pune că e poezie ?
numa’ dacă dai un vin!
Cu sapun ma spal si cu apa rece
Peste fata toata mult clabuc imi trece.
Si ce daca somnul nu vrea ca sa plece?
Eu daca ma spal sunt voios cat zece.
Autodictare, clasa a patra, nota 4, 1989 . De atunci o stiu.
Comentariu beton!32
Bravo Ioana. Comitetul șoimilor patriei te felicită în mod oficial 😁
Comentariu beton!13
Inca mai stiu jumate din Luceafarul. Candva il stiam pe tôt 🤣
Care jumate?
poezii… nope, da’ dacă am un vin, imediat mă pun pe cîntat:
gașca noastră cea fudulă
ulă, ulă, ulă, ulă…
așezată-n cap de… masă,
consuma mîncare-aleasă,
consuma mîncare-aleasă!
cu piper și ardei iute
iute, iute, iute, iute…
cînd mănînci îți vine-a… spune:
vai, ce de bucate bune!
vai, ce de bucate bune!
cu garnitură de raci,
raci, raci, raci
hait, s-a terminat berea, gata cu rîul, RAM-ul…
Comentariu beton!25
Vin popesc de la Cetatuia ?!
Băi, dar unul nu vine cu versuri de mers la udat de Paști. Păi nici un mic grădinar cu sticluță-n buzunar? Én kis kertész legény vagyok? Nu ați avut copilărie 🤣
Am mai scris că maghiara-i prima limbă, dar tocmai versurile de la udat nu mi le amintesc 🙈 în schimb..
„Mokuska, mokuska, fel maszot a fara/ Le eset, le eset, el torot a laba..”
„Egy, keto, harom, negy, kicsi kutya hova mesz/Nem megyek en meszire, csak a falu vegire”
„Nyuszi, nyuszi, nyuszikam, ne fej tolem nincs puskam/Van en nekem egyebe kis kaposzta levele”.
Probabil am multe greşeli, la scris nu stau prea bine, mai ales la accente (de aia nici nu le mai scriu).
Asta e din arhva neuronului singuratic:
Afara-i frig si innorat
In soba arde mama
De o grinda tata-i spanzurat
Iar eu ma tai cu lama.
Si pe asta au prins-o fetele mele pe undeva si au cantat-o non stop de sarbatori:
De craciun fii mai bun
Bate un batran
Sparge-i nasul
Fura-i ceasul
Si vei fi roman.
00
Comentariu beton!29
La steaua care-a răsărit,
E-o cale-atât de lungă,
Că mii de ani i-au trebuit
Luminii s-o ajungă.
Poate demult s-a stins în drum,
În depărtări albastre,
Dar raza ei abia acum
Luci vederii noastre
Icoana stelei ce-a murit
Încet pe cer se suie,
Era pe când nu s-a zărit,
Azi o vedem și nu e.
La steaua, Mihai Eminescu
Știu, lipsește o strofă. Eu atât îmi amintesc. Am învățat-o într-o iarnă, în drum spre școală. Au trecut vreo 40 de ani.
Comentariu beton!21
luminii să ne-ajungă
Eu stiu Ozymandias al lui Shelley pe de rost pentru ca l-am descoperit cand am vazut Breaking Bad:
I met a traveller from an antique land
Who said: Two vast and trunkless legs of stone
Stand in the desert. Near them, on the sand,
Half sunk, a shattered visage lies, whose frown,
And wrinkled lip, and sneer of cold command,
Tell that its sculptor well those passions read
Which yet survive, stamped on these lifeless things,
The hand that mocked them and the heart that fed:
And on the pedestal these words appear:
„My name is Ozymandias, king of kings:
Look on my works, ye Mighty, and despair!”
Nothing beside remains. Round the decay
Of that colossal wreck, boundless and bare
The lone and level sands stretch far away.
Interpretarea lui Bryan Cranston:https://www.youtube.com/watch?v=sPlSH6n37ts
Mai știu așa versuri răsfirate. Am uitat tot acum muuulti ani sa fac loc manualelor pt admiterea la facultate. Pe care logic le-am uitat sa fac loc kilometrilor de cursuri.
Pe care noroc ca le-am uitat 🙂
Era un banc cu limba chineza și studenții la diverse facultăți:
În cât timp ați putea susține un test la limba chineză?”.
Studenții la Litere: „Domnule, e o limbă grea, alte caractere, nu se pupă cu nimic din ce știm noi… Cel mai devreme într-o lună”
Studenții la Economie: „Păi noi nici limba română n-o știm bine… Poate într-un an…”
Studenții la Medicina:
“Daca-i colocviu, îl dăm mâine. Dacă-i examen, abia poimâine”
Comentariu beton!27
Stiu cate ceva, si, desi am invatat cu placere la romana si am stat bine si cu memoria, nu le-am retinut din timpul scolii. Le-am recitit mai tarziu, cu alti ochi si parca altfel s-au lipit de neuron…
Dar Cenaclul din aceasta seara este magnific si inaltator, ma simt recunoscatoare, desfundata pe la ceacre si gata sa dau nas in nas maine dimineata cu o corola de toata minunea!!
Comentariu beton!14
cenaclu, daaa, nu știa, eu cu ce seamănă 🙂
ani la rând am fost la cenaclu
Cățeluș cu păru’ roșu,
N-are baba, ce-are moșu’:
Baba are o planetă,
Moșu’ are o rachetă,
Baba deschide planeta,
Moșu’ intră cu racheta. 🫣🙃
Aceasta a fost prima „poezioală” invățată de la o mătușă cu țigla sărită de pe casă.🤭
Bag seamă că a avut mare impact asupra mea, altfel, nu-mi explic cum de am fost olimpică la română până intr-a 12-a. Mai am reminescențe din Eminescu, Nichita, Arghezi, Coșbuc, dar și citate la greu din G. Călinescu, pe care le foloseam în teze să mă dau „rotundă”. 🤪
Comentariu beton!22
Am urât visceral poeziile și serbările sau alte manifestări unde trebuia să recit 🙄 poezia asta m-a marcat pe viață, și au trecut aproape 50 de ani de atunci, bine, ar mai fi Bacovia, Eminescu, Topârceanu și tot ce trebuia învățat pentru teze 😬 btw, nu mi-am obligat copiii să învețe poezii 😁 și nici să le reproducă papagalicește pentru „deliciul” asistenței
Ri, ra, rutsch, wir fahren mit der Kutsch‘!
Wir fahren über Stock und Stein,
da bricht das Pferdchen sich ein Bein.
Ri, ra, rutsch, es ist nichts mit der Kutsch‘!
Ri, ra, ritten, wir fahren mit dem Schlitten!
Wir fahren über’n tiefen See,
da bricht der Schlitten ein, o weh!
Ri, ra, ritten, wir fahren mit dem Schlitten!
Ri, ra, rutsch, wir fahren mit der Kutsch‘!
Wir fahren mit der Schneckenpost,
wo es keinen Pfennig kost´.
Ri, ra, rutsch, wir fahren mit der Kutsch‘!
Ri, ra, ruß, jetzt geh’n wir fein zu Fuß!
Da bricht auch kein Pferdebein,
da bricht uns auch kein Schlitten ein!
Ri, ra, ruß, jetzt geh’n wir fein zu Fuß!
Dă-mi o mie de sărutări si-apoi o sută/ de-o mie de ori și-o sută mă sărută/ până când vor fi câteva mii, nici tu sa le mai știi/ nici eu, nici ochii relei defăimari, când va vedea atâtea sărutări. Ovidius
@costicămusulmanu, ai dreptate. Nu e de vină graba ci memoria. 40 de ani sunt mulți. Dar tot mi-e cam rușine că m-am lăudat și am greșit.
ce să fac, ma’am, nazi, nu mă poci abține! am naturelu’ simțitor, scuzele mele!
Toate poeziile pe care încă le mai știu le-am învățat de plăcere, m-a pasionat de mică 🤭 Prima poezie am învățat-o de la bunică-mea și suna așa (scuzați lipsa de corectitudine politică):
„Un țigan mânca o pară.
O albină, cum zbură,
drept pe pară se lăsă.
Nu gândi țiganu-acum:
” Pentru ce nu-ți vezi de drum,
cap de muscă băzălău,
zăpăcit și nătărău?
Aoleu, măi, ce neroadă,
dacă muști tu pe la coadă!
Fir-ai țeapănă să fii,
capul dar la ce-l mai ții?”
Comentariu beton!13
Sunt innebunita dupa poezie! Mai ales dupa aia clasica, grea, profunda. Este cea mai inalta si frumoasa forma de exprimare ce a contribuit din greu la imbogatirea si evolutia limbajului. Il divinizez pe Eminescu, lucru pentru care am invatat Luceafarul pe de rost. Intreaga lui poezie este o CAPO D’OPERA insa dialogul dintre Demiurg si Luceafar este fara seaman! Am cunoscut chiar o persoana ce a invatat romaneste doar ca sa-l poata citi in original pe Eminescu! Omul avea pisici si le recita si versul asta, tot de Eminescu:
„Motane.. unice amic si ornic” :))))
Eminescu a scris si erotisme adorabile. Citindu-le, vezi pur si simplu scena! Tot dovada de talent unic!
La fel ca si poezia lor, majoritatea poetilor au avut vieti interesante, zbuciumate! Pentru ca geniul are un pret. Pretul pe care l-a platit Icar zburand spre inaltimi nepermise pamantenilor.
Apropo, stiati ca Pushkin are radacini africane? Ca englezii nu prea sunt siguri de identitatea lui Shakespeare? Ca Lord Byron cand nu se afla in compania prostituatelor sau baietasilor din corul bisericesc sau a surorii vitrege pe care a lasat-o insarcinata, isi petrecea zilele band litri de vin dintr-un craniu si impuscand tablourile stramosilor? Ca a murit apoi, in stil grande, participand la razboiul de eliberare al grecilor de sub jugul turcesc?
Alt poet iubit:
„Aş vrea-n uitare să cobor
şi iar mi-e dor de umbra ta….
De cate-ncerc să uit mi-e dor,
de cate n-am putut uita…”
Alt genial, se pare sinucis!
Focul vânăt e gonit de vânt,
zările-au uitat să mă mai doară…
de iubire-ntâia oară cânt,
la scandal renunţ întâia oară.
Comentariu beton!21
Oooooooo, Esenin.
Hai sa va ajut cu un haiku al lui Nichita pe care nu aveti cum sa-l uitati (gandindu-ma ca suntem cam pe acolo ca vârstă – indiciu prețios pentru reținerea poeziei).
Astfel o să fie posibil ca, la anul, cand Șefu’ la blog ne mai dă extemporal, să luăm toți notă de trecere:
„Dacă timpul ar avea frunze
ce toamnă”.
Hai vă pup!
Comentariu beton!37
Io știu ce să zic?
Avramescu :
Iubito, tu ești coropișnița inimii mele
Tu ești gângania care-mi sfredelește sufletul
Până la rădăcina sufletului lui de suflet
Nu mai țin minte decât astea două versuri. În tinerețe o știam pe toată și chiar am tupșit vreo două fete cu ea.
Acu’ am uitat-o, dar de aia m-am însurat, să nu mai trebuiască să recit dacă vreau să fwt.
Comentariu beton!13
„La steaua” de Mihai Eminescu și „Te drămuiesc in zgomot și-n tacere” de Tudor Arghezi sunt cele două poezii pe care le știu pe de rost. Plus „Sorcova”, pe care am recitat-o ieri 😂.
Pe lângă plopii fără soț cu chiloți/ Adesea am trecut fără chiloți/ Mă cunoșteau vecinii toți cu chiloți/ Tu nu m-ai cunoscut fără chiloți.
La geamul tau ce strălucea cu chiloți/ Privii atât de des fără chiloți/O lume toată -nțelegea cu chiloți/ Tu nu m-ai înțeles fara chiloți.
Asta e pentru cenaclul alternativ patronat de Suzana.🤪😜😜🐱
Am memorie de elefant de obicei, dar în afară de alea pe care le mai auzi și pe la alții, cum ar fi „Cățeluș cu părul creț” și din astea de bebeluși, nimic.
Îmi plăcea mult poezia la un moment dat, dar mi-a trecut repede.
Cred că ultima memorata cel mai lung timp a fost Scrisoarea a III-a.
Coana Mita biciclista a cazut si si-a rupt p…a ,din pacate nu-mi aduc aminte continuarea da stiu ca imi placea acum vreo 30 de ani. Nu ,nu -mi amintesc poezii.Cred ca s-au sters din memorie fiind inutile.Citesc poezii cand si cand.
Coana Mita biciclista a cazut si si-a rupt….pitpalac intr-un copac mie-mi vine sa ma….calule mananci ovaz mie-mi vine sa ma…baietelul face baie si se scarpina la….coana Mitza…
Si tot asa pana se plictisea audienta.
M-am strofocat și tot la „Cățeluș cu păru creț” am ajuns și eu. Bine, am încercat cu „Vine ploaia bine-mi pare…”, da’ undeva mă blocam. Am dat search pe „goagăl” și nu eram departe de final, da na…
Duamneee, ce bulă de academicieni pe aici.😁
Comentariu beton!15
Awww, m-ai lovit drept în corason. Mi-a plăcut mult româna la școală, chiuleam de la orele de mate ca să fug în parc și să citesc Mizerabilii și Cei trei muschetari. Știam (și încă mai știu) multe versuri, poezii pentru copii, strofe din Eminescu, Torpârceanu, Bolintineanu, Coșbuc și chiar epigrame de Păstorel. I-auziți aici:
Rumegând cocenii de pe lângă jug
Se-ntreba odată boul de la plug:
„Doamne, pe când alții huzuresc mereu,
De ce doar eu singur să muncesc din greu?”
La-ntrebarea asta, un prelung ecou
I-a răspuns din slavă: „Pentru că ești booouuuu!” (Topârceanu)
Tanu-i un motan cuminte/ și-i atâta de curat
C-are voie să se urce/ chiar pe pernele din pat.
Ilenuța îl iubește/ și se joacă mult cu el
Astăzi însă-i supărată/ nu l-a mângâiat de fel.
„Miau!” o îmbie din fereastră/ Dar fetița stă pe loc.
„Taci, măi Tanule, că mie/ nu-mi mai vine să mă joc!”
„Ce-ai pățit?” „Nimic, dar mama/ așa aspru m-a certat!”
„I-ai greșit ceva?” „De unde! Pentru că nu m-am spălat!”
„Știi, fetița mea cuminte,/ Nu te supăra, dar eu
Pentru asta te-aș și bate/ dacă-ai fi copilul meu!”
(Elena Farago, din volumul Cățelușul șchiop)
[epigramă dedicată poetei Veronica Porumbacu, autorea versurilor „O, Europă, te simt în mine/ te simt adânc în mine!!”]
Mult stimată Veronică,
Eu credeam c-o ai mai mică!
Dar mărturisirea-ți clară/ din Gazeta literară
Dovedește elocvent/ că în chestia matale
de adâncimi fenomenale/ intră-ntregul continent!
(Păstorel Teodoreanu)
Comentariu beton!19
A venit, a venit toamna
Acoperă-mi inima cu ceva
Cu umbra unui copac
Sau mai bine cu umbra ta
Ideaa este ca sunt niște poezii de Nichita, Arghezi sau Păunescu pe care le țin minte datorită cântecelor, mulțumesc Nicu Alifantis 🙂. Altfel, deși sorbeam versurile lui Nichita, nu le mai țin minte 😪
Comentariu beton!19
Sunt foarte fiert pe poezie incât nu stiu nici una pe de rost. A fost un chin pt mine să invăț poeziile la școală. Deși am memorie bună, poeziile îmi intrau pe o ureche și-mi ieșeau pe cealaltă. De altfel și comentariile erau un chin pt mine.
Vreți cu prostioare sau fără?
Varianta cu:
„Iart-o Doamne pe femeia ce era malagambistă, ce avea o fustă lungă, de la cur şi pân’ la p..ărinte, hai mai rade-ne o ploaie, că nu ne-am spălat de-o lună, de la cap şi pân’ la coa..na mea proprietăreasă creşte gâşte cu boboci, toată ziua stă pe prispă şi se scarpină la flo…ricele pe câmpie”
Varianta fără:
„Abia atingi covorul moale, mătasa sună sub picior/Şi de la creştet pân’ la poale, păşeşti ca vântul de uşor”
„Şi dacă ramuri bat în geam,
Şi se cutremur plopii,
E ca în minte să te am,
Şi-ncet să te apropii.
Şi dacă stele bat în lac,
Adâncu-i luminându-l,
E ca durerea mea s-o-mpac,
Înseninându-mi gândul.
Şi dacă norii deşi se duc,
De iese-n luciu luna,
E ca aminte să-mi aduc,
De tine-ntotdeauna.”
Comentariu beton!18
Se pune dacă pot să recit versurile de la melodiile de pe primele 5 albume Metallica? Nu chiar toate, da’ cam 70-75% cred că-mi ies. Fără muzică. Cu muzică, probabil că vreo 90%.
Poezii nu, deși în școală le rețineam repede, fără prea mare efort.
Dacă vreți să vă distrați, că tot vorbim de poezii, puneți la sfârșitul versurilor din Luceafărul astea: “cu chiloți” la unul, “fără chiloți” la următorul și tot așa.
Comentariu beton!14
Atâta lume fiartă pă poezie astăzi… 😁
Pitpalac într-un copac
Mie îmi vine să mă
C…alule mănânci ovăz mie îmi vine să mă
B…ăietașul face baie și se scarpină la
C…oana Mița biciclista a cazut și si-a rupt
P…itpalac într-un tufiș mie-mi vine să mă pi…. și nu mai știu!
La sfârșit era ceva că pune mâna pe învățat că rămâi neînsurat!
Nimeni n-avea ceea ce el avea,
Superba lui trufie si elefantii
Ce sfaramau vertebrele acestor Alpi albiti de spaima.
Calcau, de-abia sa se auda,
Si se-auzea si-n luna
Si nimeni nu mai vazuse trambitele
De piatra fumeganda ale acestor fiare.
Si n-au invins.
Am invatat Luceafarul de pe un disc(placa i se zicea, eu sunt mai batrana) recitat de Gheorghe Cozorici. De pe la 10 ani, de cand a fost cumparat, l-am ascultat de atatea ori incat ma mir ca nu s-a gaurit. Eram, mai sunt, fascinata de voce, de felul de a recita. Imi imaginam pefect drumul lui catre Creator ca sa cera ,,o ora de iubire”.
Asta nu inseamna ca nu stiu si poeziile lui Dani
Pe campu’ cu foricele/ Este doua pasarele/ Una zboara, alta canta/ Nu mai stiu una de alta.
Cate stele sunt pe cer/ Toate pan’ la ziua pier/ Numai una, a mai proasta/ Sade pe uzina noastra.
Evident, era steaua rosie mult iubita, aia cu lumina de la rasarit.
eram in anu doi de facultate si profa de info (seminarista) s-a gandit sa facem o treaba de craciun. Si ne-a adunat pe toti in sala de curs (era foarte misto tipa, asa ca am venit mai multi). Am vorbit una alta si la un moment ne intreaba de poezii. Si evident, baga vreo 2 poezii…moment in care profei ii trece prin cap ca de ce sa nu isi intrebe unu dintre elevii favoriti daca stie o poezie.
in acel moment animaloo (ca despre el era vorba) isi cere scuze si ii zice ca singura poiezie pe care o stie este o clasica
„Frunzulita de mohor,
Te iubesc si te ador,
Ghita C. Topor”
Moment in care toti au tacut, profa a intrebat daca mai stiu si altceva decat info…si s-a trecut la alta discutie
plm de inculti toti. e vina mea ca au trecut prin lecturile din liceu ca ratele si nu s-a prins nimic de ei?
Asta insemna ca citisei si baltagul, deja bagajul cultural era unul solid..
cine stie,
cunoaste
Catelus cu parul rosu
Ce are baba
N-are mosu.
Baba are o planeta
Mosu are o racheta.
Cand baba deschide planeta
Intra mosu cu racheta.
Dupa noua luni jumate
Iese pruncul din cetate.
„- Tu ești Mircea?
– Nu.”
Comentariu beton!14
Doi melteni săpa o groapă
și stătea cu curu-n apă
unul puse o-ntrebare:
ce facem cu pământul care
creește în grămadă mare
Bă meltene nu fi prost
întrebarea-i fără rost
săpăm o groapă colea
și turnăm pământu-n ea
Că când te uiți cum cântă cucul,
Că cam așa cântam și eu,
Că care din mine
Că care din tine
Că care din noi cântă mai bine
Invățată de la tata când eram copil, ajutor de nădejde când i-am explicat copilului ce este cacofonia..
Plus câteva strofe „răsfirate” din alte poezii, cântece, colinde. Nimic impresionant….
Ca cand aud ca canta cucul
Ma fac ca cat in buzunar.
Altfel, marea iubire a vietii mele, Minulescu, din care puteam recita ore in sir (mie insami). Cu “Ecce homo” ma identific in fiecare vers:
“Eu sant o-mperechere de straniu si comun,
De aiurari de clopot si framantari de clape.
In suflet port tristetea planetelor ce-apun,
Si-n cantece, tumultul caderilor de ape.
Eu sant o cadentare de bine si de rau,
De glasuri razvratite si resemnari tarzii.
In versuri port sfidarea a tot ce-i dumnezeu,
Si-n visuri majestatea solarei agonii.”
O stiu pana la capat. Si “Nu sant ce par a fi”. Ce dor mi s-a facut de poezia lui…ma duc sa rascolesc in biblioteca.
Eu cred ca aia care au inventat alfabetul (fenicienii pare-se) au avut fix aceeasi problema ca mine: nu puteau memora mecanic chestii gen poezii sau lectii la biologie. Asa ca au gasit o smecherie: hai sa inventam niste semne cu care sa scriem cuvinte pe care altfel le-am uita.
Combinate știu destule da una cap coadă poate asta
Je suis Vasile Mure
Je veni de la pădure
Je găsi nevasta în pat
Se rendez-vous cu un alt bărbat
Quand je preparai ciomagu
Mon ami sărise gardul
Sur trombeau dans la urzici
Sur son cur numai bășici
Comentariu beton!15
Mihai știe „Cățeluș cu părul creț”, iar eu știu:
„Pisicuță pis pis pis
Te-am visat azi-noapte-n vis
Te spălai, te pieptănai
Fundă roșie-ți puneai
Frumușică mai erai!”
Acum aștept aplauzele. Pentru poezia asta, că în rest…strofe disparate.
Rudyard Kipling IF
Dacă-ți rămâne mintea când cei din jur și-o pierd
Și fiindcă-o ai te apasă sub vorbe care dor,
Dacă mai crezi în tine când alții nu mai cred
Și-i ierți și nu te superi de îndoiala lor,
Dacă de așteptare nu ostenești nicicând,
Nici de minciuna goală nu-ți clatini gândul drept,
Dacă, izbit de ură, nu te răzbuni urând
Și totuși nu-ți pui mască de sfânt sau înțelept,
Dacă visezi, dar visul stăpân de nu ți-l faci,
Sau gândul, deși judeci, de nu ți-e un țel,
Dacă-ncercând triumful sau prăbușirea taci
Și poți, prin amândouă trecând, să fii la fel,
Dacă înduri să afli cinstitul tău cuvânt
Răstălmăcit, naivii să ducă în ispită,
Sau truda vieții tale, înspulberată-n vânt,
De poate iar s-o ‘nalțe unealta-ți prea tocită,
Dacă poți strânge toate câștigurile tale
Ca să le joci pe-o carte și să le pierzi așa,
Și iarăși de la capăt să-ncepi aceeași cale
Fără să spui o vorbă de neizbânda ta,
Dacă poți gândul, nervii și inima să-i pui
Să te slujească încă peste puterea lor,
Deși în trupul firav o altă forță nu-i
Afară de voința ce le impune spor,
Dacă te vrea mulțimea, deși n-ai lingușit,
Și lângă șef tu umbli ca lângă-un oarecare,
Dacă de răi sau prieteni nu poți să fii rănit,
Dacă nu numai unul, ci toți îți dau crezare,
Dacă ajungi să umpli minutul trecător
Cu șasezeci de clipe de veșnicii,
Mereu,
Vei fi pe-ntreg Pământul deplin stăpânitor
Și, mai presus de toate, un OM –copilul meu!
Comentariu beton!12
Foaie verde băț,
N-ai de lucru, făț!
Cam atât cu poezia reci(cl)ață.
Sus pe cer e multe stele
Dimineata toate piere
Numai una e mai proasta
Zace pe uzina noastra
La multi ani! Da, stiu poezii (ca ma forta mama sa-nvat si sa particip la concursuri de recitari, pare-se ca eram buna, radeam toate premiile 😋). Acest lucru m-a ajutat oarecum sa-mi antrenez „muschii” memoriei, a.i. astazi retin usor tot ceea ce ma intereseaza. La fel, stiu o multime de cantece. Daca aud un cantec in pt prima data este suficient sa imi placa sau sa ma intrige ceva la el si a doua oara il redau cam 50%. Multumesc, mama.
Sus pe cer e multe stele
Dimineata toate piere
Numai una e mai proasta
Zace pe uzina noastra
Unul n-a zis ca stie imnul 🙂
Da. Stiu multe, in clasa a doua am mancat bataie cu cureaua ca sa invat “Mistretul cu colti de argint”, ca sa aiba maica-mea cu ce se lauda la musafiri… si totusi, cand am mai crescut, le-am invatat de drag. Eminescu, Minulescu, Arghezi un pic, cate una-doua din alti autori, Magda Isanos cateva si, evident, Paunescu. Atat de mult imi place Paunescu incat stiu “Bocet pentru al batran” (dedicata mortii lui Ceausescu), “Razbunarea cailor”, inspirata de o poveste reala, “Capul de la Torda” (pentru Mihai Viteazu)…caci nu are rost sa le mentionez pe cele de dragoste, multe, multe, multe…”Sunt un pod peste rau/ Catre tine mereu/ Pe nimic sprijinit/ Doar pe sufletul meu”
Imi pare rau dar trebuie spus ca al batran a meritat fiecare gram de plumb iar Paunescu fiecare molecula de scuipat primit. Cred ca uitam prea usor ca unul a fost un criminal iar celalalt un mercenar al propagandei criminalului.
Eu doar am fost atat de impresionata de poezie, incat am citit-o pana am invatat-o…nu contest absolut deloc ceea ce spuneti. 🙂
Iepurasul meu iubit
Cin’ te-ntrece la fugit?
Ai labute mititele
Ochisori ca doua stele
Mustacioara la gurita
Si un petec de codita
M-a invatat tatal meu cand aveam 4,5 ani. Acum eu am 37, el 76 si inca ne mai amuzam spunand poezia asta.
Sunt câteva versuri pe care le-am învățat fără să trebuiască, pentru că mi-au plăcut.
Scrisoarea a III-a în română toată, Ai noștri tineri tradusă în franceză toată și Romeo și Julieta – speech-ul Julietei. Din Scrisoarea a III-a mai știu și acum de la „Iată vine-un sol de pace c-o năframă-n vîrf de băț până la Codrul clocoti de zgomot și de arme și de bucium, din Ai noștri tineri de la început până la La vie – c’est le corso, pour ces paillasses iar din Romeo și Julieta mai știu O Romeo, Romeo, wherefore art thou Romeo?/ Deny thy father and refuse thy name / Or if thou wilt not, be but sworn my love / And I’ll no longer be a Capulet (aici mă amuza fantastic engleza veche) și
What’s in a name? That which we call a rose / By any other name would smell as sweet.
Am învățat multe poezii în anii de școală, din care acum mai țin minte, selectiv, diverse pasaje sau strofe sau versuri izolate. Le învățam pentru că, în loc să citesc critică literară, mie îmi era mai ușor să citesc o poezie cu atenție, de câteva ori (lucru care se solda deseori și cu memorare involuntară) și să zic apoi despre dânsa ce cred/înțeleg. Din păcate pentru mine, în liceu aveam o profă de română foarte deșteaptă, fiartă pe critică literară și pentru care nu era suficient ce credeam și înțelegeam eu. Așa că notele mele din lucrările scrise erau unele destul de mediocre, pe bună dreptate.
Altfel, în anii de grădiniță, inclusiv de când nu am amintiri, ci doar povestiri de la ai mei, dacă mă porneam cu recitatul, nu mă mai opream. De exemplu, părinții mei obișnuiau să meargă la tot felul de spectacole, ca spectatori. Și m-au luat odată și pe mine pe la 3 ani (ori îi mâncase vârtos pe undeva, ori nu au avut cu cine să mă lase) la un spectacol cu poezii, ceva cenaclu. Păi inspirată de oamenii ăia de pe scenă nu am anunțat eu în gura mare că „heei, dar știu și eu poezii!”?. Am anunțat. După care, evident, am simțit că trebuie să și exemplific. Și am început cu o revoluționară: „pisicuța stă la soare / și se linge pe picioare / miau miau miau și miau miau miau / eu în casă nu mai vreau.” Mare păcat că tata nu m-a lăsat să continui, scoțându-mă frumușel din sală. Aflau și oamenii ceia povestea piticului de făcea baie în ibric, a cățelușului șchiop, precum și multe altele. Inclusiv povestea cățelușului care fura din coteț rațe. Bine, pe vremea aia stâlceam consoanele într-un mare fel. F-ul era P, R-ul era L și tot așa. Pfff, acum că stau să mă gândesc, trebuia să fi început cu cățelușul hoț. „Căselus cu pălul cles / Pulă lasa din cotes / El se zulă că nu pulă” etc etc. Frumos, elegant, de cenaclu!
Ah, de-ar exista un device care să mă întoarcă în timp!
Toparceanu – La Pasti.
„Astazi in sufragerie,
Dormitau pe-o farfurie,
Necajite si manjite
Zece oua inrosite.
Un ou alb, abia ouat
Cu mirare le-a-ntrebat:
Ce va este fratioare?
Ce va doare?
Nu va ninge,
Nu va ploua,
Stati gatite-n haina noua
Parca, Dumnezeu ma ierte,
N-ati fi oua!
Suntem fierte!
Zise-un ou rotund si frez
Langa pasca cu orez.
Si prinzandu-si brusc alura
Toate-au inceput cu gura
Pan’ la urma tot nu scap
Ne gateste de parada
Ne ciocneste cap in cap
Si ne zvarle coaja-n strada.
Ce rusine! Ce dezastru!
Preferam sa fiu omlet
Eu, de m-ar fi dat la closca,
As fi scos un pui albastru
Si eu unul violet.
Eu mai bine-ar fi sa tac
Asa galben sunt ca-mi vine
Sa-mi inchipui ca pe mine
M-a ouat un cozonac!”
Imi mai amintesc pasaje din Iarna pe ulita a lui Cosbuc, acestea fiind printre primele poezii invatate de mine impreuna cu mama, cand eram copil (5 – 6 ani). Ea repeta mai multe poezii, dar astea s-au prins de mine, copil fiind. Din cele din scoala imi amintesc versuri, dar nu strofe intregi.
Stiam Scrisoarea III-a complet si Luceafarul partial. Profa din liceu ne promisese un 10 daca invatam una dintre ele, dar in final ne-a dat teapa.
Acum in afara de Mitza biciclista, mai stiu una scrijelita acum trei decenii pe o banca a unui amfiteatru din UPB:
Stau pe plaja si sunt trista
Simt mi-a intrat nisip in pzd
Dar sunt tanara si pot
Sa bag mana pan’ la cot
Si sa scot nisipul tot
Vai, de-odata vad in zare
Un barbat cu pl mare
Brusc constat ca nu sunt trista
Simt ca ma mananc-n pzd.
Uraaaaaa!!!!! Mi-am amintit, tot de la o serbare:
Eu sunt S de la schior
Specialist în schi alpin
Dar și marea o ador
Când ma duc la schi marin!