Nu mai știu unde am citit, c-au trecut mult prea mulți ani de atunci, dar mi-a rămas în cap o poveste spusă de cineva care era în vizită la un prieten, tot român, dar emigrat de multă vreme într-un orășel mic din Canada. Știți voi, genul ăla de loc unde toată lumea cunoaște pe toată lumea.

Ei, chestia e că prietenul din Canada era abonat la ziarul local pe care-l primea și-l citea aproape cu religiozitate în fiecare dimineață, deși noutățile și știrile din el erau la nivel zonal, adică departe de senzațional și de a-ți stârni vreun interes.

După vreo două săptămâni în care românul nostru a citit și el în fiecare zi ziarul cu pricina, până la urmă n-a mai rezistat și l-a întrebat pe “canadian”:

– Auzi? Tu de ce mai cumperi ziarul ăsta? Că nu găsești niciodată nimic interesant de citit în el?

Întrebare la care a primit acest răspuns neașteptat:

– Tocmai de-aia îl cumpăr. Câtă vreme n-o sa găsești nimic de citit în el, înseamnă că toate lucrurile merg bine: no news is good news

Și voiam să vă zic că tare mi-ar plăcea și mie să citesc numai știri ca asta:

Un câine fără stăpân din SUA a primit cadou un unicorn de pluș pe care îl furase de cinci ori dintr-un magazin.

Pentru că ăsta, dragii mei, pe lângă că este unul dintre puținele lucruri drăguțe pe care le-am citit în ultima vreme, mai este și una dintre rarele știri care n-au avut darul să-mi ducă pulsul în 2oo. Adică total opusul a ceea ce se întâmplă de obicei când intri pe vreun site de știri de pe interneții geto-dacici.

Iar mie așa mi s-a luat de stat cu tensiunea la limită de fiecare dată când mă uit la televizor sau intru pe internet, cum nu vă imaginați. Am obosit teribil de la atâta senzațional și știri care anuntă doar ce e mai nasol. Hai cu unicornii de pluș mai des, că altfel nu mai trecem de perioada asta.

P.S. Unde mai pui că, pe lângă unicornul din pluș, câinele a mai fost și adoptat de o familie. Ca să fie cadoul complet.