LATER EDIT

Așa cum v-am promis, azi am exectutat tragerea la sorți. Partea foarte mișto este că norocosul câștigător este o căștigătoare, pe numele ei Ioana Raluca Flangea. Deci pot considera c-am făcut și eu un cadou mișto de 8 Martie unei gagici. Drăguț, nu?

Altfel, Ioana Raluca, te aștept cu un email, pe adresa de la Contact a blogului, ca să-ți explic cum intri în posesia premiului de 500 lei. 

…

Pe vremea când încă mai credeam că fac parte din viitorul luminos al acestei țări, gen, eram un destoinic student al patriei și stăteam în cămin, au apărut telefoanele mobile. Voi, cei care ați crescut cu smartphone-urile în casă, poate n-o să înțelegeți exact ce povestesc acum, dar pe vremea aia, să ai telefon mobil, „celular” cum se zicea pe atunci, era șmecheria supremă, era însăși dovada irefutabilă c-ai reușit în viață. Mai pe scurt și mai clar, un telefon din ăsta mobil funcționa la marele fix și pe post de aspirator. De căprioare, desigur.

Doar că pentru noi, pentru studenții care supraviețuiam cu ajutorul pachetelor trimise săptămânal de părinți, să ai telefon mobil era un fel de vis interzis. Dar un prieten de-ai mei, tot vâlcean, a rezolvat și problema asta. La unul dintre drumurile la ai lui, a plecat de acolo cu telecomanda televizorului. Iar odată ajuns înapoi, în cămin, folosea telecomanda aia fix pe post de aspirator de studente ingenue.

Flow-ul de lucru era așa: nu pleca niciodată în club fără telecomanda aia în buzunar, iar acolo o mai scotea din când în când și se uita la ea ca să verifice dacă nu „l-a sunat” cineva. Ați putea zice că așa ceva nu e posibil, dar exact așa s-au întâmplat lucrurile. Și ce să vezi, „aspiratorul” funcționa ca uns.

Niște ani de zile mai încolo, destui ce-i drept, un amic își cumpără un ceas pe care dă un pic mai mult de 10.000 de dolari. Sau euro, nu mai rețin exact. Oricum, la cât costa ceasul ăla, zău că nu mai conta moneda. Lucru pentru care l-aș fi aplaudat la scenă deschisă, dacă nu ar fi fost nevoit să facă un micuț credit bancar pentru treaba asta. Pentru că, da, amicul meu era foarte departe de a câștiga banii care să-i permită o asemenea achiziție.

Nu știu în cât timp și-a achitat creditul, sau dacă și l-a achitat, dar extrapolând un pic ce-a făcut, mi se pare exact același lucru cu găselnița cu telecomanda în loc de celular: și-a cumpărat un lucru pe care nu și-l permitea.

Am făcut această introducere pentru a ajunge la unul dintre principiile după care mă ghidez eu în această viață: îmi cumpăr întotdeauna produse sau servicii care să fie în concordanță cu câștigurile mele și cu nivelul meu de trai. Fără îndoială că mi-ar plăcea și mie să conduc o mașină care să coste de la 70.000 – 80.000 de euro în sus (dacă vă zic ce mașină este visul meu umed, vă umflă automat râsul). Dar mi-aș permite s-o întrețin? Nu prea. Știți, eu nu sunt genul care are „un baiat” la care duce mașina. Pentru mine există doar reprezentanța și service-urile autorizate.

Sau mi-ar plăcea si mie să port un ceas de câteva mii de euro. Dar o să fac asta atunci când voi putea să dau cele câteva mii de euro, fără ca asta să însemne că eu și ai mei vom fi nevoiți să renunțăm la alte lucruri care ne plac, doar ca să port eu un ceas pe care nu mi-l permit.

Da, aș putea sa-mi cumpăr un fake care să arate aproape identic cu originalul. Câți oameni și-ar da seama că nu port un TAG Heuer original, ci o copie făcută pe vapor? Mult prea puțini. Un singur neajuns ar exista: aș muri de rușine de fiecare dată când mi l-aș pune la mână.

Altfel, ceasurile să știți că au fost, sunt și vor fi unul dintre cele mai mișto cadouri pe care le puteți face cuiva. Iar dacă „cuiva” ăla este cineva la care țineți, cu atât mai mult există șansa să nu dai greș cu un ceas mișto. Doar încercați să nu faceți credit pentru el, cumpărați ceva ce vă permiteți.

Uite, o să vă ajut și eu în acest demers, că tot vine martie acum și mai aveți două hopuri de trecut cu doamnele din viețile voastre. Pe watchshop.ro există niște reduceri babane fix cu acest scop: să vă facă viața mai ușoară în alegerea cadourilor de 1 si 8 Martie. Iar dacă reducerile de pe site nu vă sunt suficiente, mai puteți băga și codul MIHAI10 care vă mai aduce un discount suplimentar de 10%.

Codul e valabil până pe 31 martie, pentru orice produs de pe site, inclusiv la cele care sunt deja în ofertă. Bine, între noi fie vorba, fetelor, si voi puteți să le cumpărați un ceas mișto domnilor din viețile voastre, mai ales că se plâng tot timpul că martie e luna femeii si ei nu primesc nimic. Uite, puteți să le închideți gura acum cu un ceas șmecher.

Dacă nici așa nu vă simțiți complet satisfăcuți, tot fratele vostru vă vine în ajutor cu soluția supremă: un premiu de 500 de lei discount, pentru comunitatea de pe acest blog. Tot ce aveți de făcut este să-mi lăsați un comentariu în care să-mi ziceți care este suma maximă pe care ați da-o pe un ceas.

Duminică, pe 7 martie, fac tragerea la sorți și în acest fel unul dintre voi va putea să-și cumpere (sau să dea cadou) un ceas mai scump cu 500 de lei decât și-ar fi permis. Și toate astea fără niciun credit bancar, desigur.

Gata pentru azi.

P.S. Să știți că, dincolo de concurs, întrebarea mea, legată de câți bani ați cheltui pentru un ceas, este cât se poate de serioasă, de multă vreme voiam să scriu pe subiect. De-aia v-aș ruga să-mi răspundeți extrem de sincer, chiar dacă sunteți în situația amicului meu care a făcut credit. Cine sunt eu să vă judec plăcerile?

sursa foto: shutterstock.com