Vă imaginați scena, da?

Mașina ticsită cu bombardieri urcă vijelios, cu cauciucurile scârțâind aprig, pe curbele Transalpinei. Băeții ie binedispuși, dovadă că se fac multe glume de căcat la care toți se hăhăie gros.

La un moment dat, Gioni sare pe bancheta din spate, de mai-mai să-nghită o sămânță cu tot cu coajă. Dă floare. Urlă la Buză care e șofer azi:

– Coae, oprește aici că me-a venit o idee dă mori.

Buză pune frână brusc și oprește, fără să-l intereseze frânele disperate ale mașinilor din spate. Gioni sare, fuge la portbagaj, de unde nu se știe ce scoate, apoi dispare după parapetul de la marginea drumului. Câteva minute mai târziu reapare victorios:

– Gata, coae, aute ce-a făcut fratele vostru.

Și întinde mândru arătătorul de la mâna dreaptă, pe care ghiulul de aur lucește ca un far, spre peretele pe care tocmai terminase de scris.

Se urcă în mașină și, în timp ce Buză demarează în trombă, Gioni se apleacă spre urechea lu’ Savantu”:

– Auz’, frăciuc, am scris corect sau trebuia fără “i”?

(3 octombrie 2020)

Transalpina, intrarea dinspre Novaci