Mi-a placut video-ul de mai jos. Poate și pentru faptul că sunt dotat cu „două mâini stângi”, după cum am auzit toată viaţa de la maică-mea. Bine, copil fiind, mă enervam când o auzeam şi nu înţelegeam de unde trage ea concluzii din astea pripite. Nu spărgeam mai mult de o farfurie sau un pahar când se întâmpla să spăl vasele. Ba, mai mult, poate c-o făceam intenţionat ca să scap de corvoadă. Păi pentru atâta lucru rişti să destabilizezi psihic un biet copil? Nţţţ. 

Târziu de tot, am acceptat crunta realitate. Iar acum, pot spune cu o relativă mândrie: da, frate, am două mâni stângi. Abilitățile mele de a încerca să fac lucruri de genul celor din clip, pot rivaliza doar cu cele ale unui stâlp. Iar dacă ar fi să pariaţi între mine şi bucata aia de beton care susţine sârmele de telegraf, nu prea ştiu pe cine v-aş sfătui să puneţi banii. Mergeţi pe inspiraţie, poate prind o zi bună şi-l fac de râs.