– Cetățeni care tocmai şi-au luat un glonţ în piept (sau în diverse alte părţi anatomice) şi întinşi pe jos, cu sângele tâşnind, au chef să facă declaraţii de dragoste ori tot felul de conversaţii profunde. Ce-i drept, nu prea se trage cu pistolul pe la noi, dar ia imaginaţi-vă un fierar betonist căruia tocmai i-a căzut un bloc imens de beton pe jumătate de corp. Am eu o bănuială că în loc de “te iubesc, eşti totul pentru mine”, singura replică ce-i vine pe buze este: “cheamă în morţii mă-tii salvarea aia odată!”.

– Indivizi dubioși care stau de vorbă cu persoane decedate prin intermediul pietrelor funerare. Da, am văzut și eu oameni care vizitează mormintele celor dragi, dispăruţi, dar jur că în viaţa mea n-am auzit pe nimeni pornind o conversaţie de genul: “Și, ce ziceai că mai faci? Toate bune pe-acolo?”.

– Sex în toaletele avioanelor. Nu, serios, aţi intrat vreodată în budă la wizz? Pe mine, unul, mă strângea la umeri. Aveam impresia că mă sufoc. Unde plm să mai intre şi demoazela pe care trebuie s-o rezolvi? Ca să nu mai zic că tot avionul e cu pleoapa pe tine când te ridici să te duci la wc. Tre’ să fii mai sărăcuț cu duhul ca să trăieşti cu impresia că n-a observat nimeni c-aţi intrat doi în toaletă. Dăăă.

– Tipi care nu numai că se fugăresc, dar se mai și bat într-o veselie prin sistemele de ventilaţie ale clădirilor de birouri. No shit! În clădirea unde lucram eu s-a rupt o porcarie din aia şi-a căzut în mijlocul încăperii, singură, fără să se târască nimeni prin ea.

– Pornitul maşinii fără cheie, cu firele de sub bord. Chiar și făcând abstracție de faptul că toate modelele noi au tot felul de cipuri şi siteme antifurt, aşa că te poţi pişa pe ele de fire, mie îmi place la maxim că în filme treaba asta ține maxim 30 de secunde. Well, vă dau în scris că la un service autorizat, unde meşterii visează noaptea schema electrică a autoturismului, durează câteva ore ca popa. Pun pariu pe orice.

– Indiferent de vârstă sau sex, toată lumea ştie să folsească un computer. Toţi tastează la marea meserie, cu două mâini, eventual fără să se uite la tastatură şi în timp ce vorbesc la telefon. Orice tocilar serios sparge parole fluierând şi intră pe serverele de la NASA și CIA, cum intră liceenii noştri semi-analfabeţi în Control să se facă praf marți seara. Well, mama încă nu a învăţat să trimită un sms. Şi nici nu mai trag speranţe s-o facă în această viaţă.

– Uşi descuiate cu tot felul de chestii improvizate dintre care cele mai populare sunt agrafele de păr. Uite, fac concurs pe blog. Pe cel care se simte în stare să-mi descuie uşa de acasă cu orice altceva în afară de o cheie, îl aştept să-mi demonstreze. Dacă reuşeste, dau eu o masă în ce loc din Bucureşti îşi doreşte el. Dar nu vii să-mi spargi încuietoarea cu barosul sau să-mi dai jos balamalele. Nu, nene, vii să-mi gâdili broasca de câteva ori şi să-mi deschizi ușa exact ca în filme.

– Femei care sunt singure în casă și când aud ceva suspect din beci se duc repede sa vadă ce s-a întâmplat. Nu le oprește nimic, nici măcar faptul că nu funcționează lumina, ba chiar devin şi mai curioase. După care intră în încăperea întunecoasă, din care se aud tot felul de zgomote dubioase, şi întreabă sfios: “e cineva aici?”. Pe bune, atâta curaj mai rar! Auziț’, îi sună cunoscută cuiva replica asta: “nu vii să mă iei şi pe mine cu maşina? Că la opt e deja întuneric”.

– Cei doi îndrăgostiţi care se sărută cu poftă dimineaţa în pat, imediat cum au deschis ochii, după o noapte de chef, băutură, droguri şi haleală. Băejnebun, regizorii sau scenariştii care gândesc scenele astea idilice ar trebui obligaţi să umble cu nişte blană de şobolan mort în gură și să se sărute între ei. Poate aşa realizează cam care este senzaţia reală până ajungi să te speli pe dinţi.

– Să încerci să agăţi o tipă care tocmai a căzut, s-a julit la coate şi în genunchi, ocazie cu care şi-a rupt tocul la pantoful drept şi şi-a distrus pantalonii sau dresurile “alea bune”. Exact în momentul ăla, sigur pe farmecul tău inefabil, aruncă-i un “bună” şi uită-te la ea cu cea mai macho privire pe care o ai în repertoriu. O să sfârşeşti la poliţie sau bătut măr cu poşeta (dacă i-a rămas întreagă în urma căzăturii).

– Tipul care se duce glonţ la bar, într-un club ultra-aglomerat, să-şi comande ceva de băut. Ultima oară am aşteptat zece-cinşpe minute cu banii în mână şi era doar o seară de joi în care clubul respectiv nu era plin nici pe sfert.

– Ăia care se bat pe acoperişul trenurilor, autobuzelor, camioanelor sau altor chestii în mişcare. Nu zău? De cele mai multe ori îmi e imposbil să stau cu telefonul în mână în metrou fară să mă ţin de ceva. De autobuz nici nu mai zic, practic n-am nicio șansă să scrolez fără să mă ancorez bine. Iar ăia-şi cară pumni şi picioare câte un sfert de oră. Mhm.

– Doi sau mai mulți bărbați care iubesc aceeași femeie și stau de vorbă absolut amical și detașat pe marginea subiectului. “Coae, te iubeşte?”. “Nu ştiu, boss”. “O vrei tu?”. “Hmm, parcă nu pot să mă bag peste tine”, “Te rog, insist, nu e nicio problemă”.  Asta fiind o scenă de maxim dramatism, că se poate și mai rau. Mda, sunt șanse foarte mari ca scena asta să aibă loc și în realitate fără să fie implicate lovituri, înjurături, niște cuţite şi poate vreun topor.

Doar astea mi-au venit în cap, dar sunt convins că mai sunt. Poate mai adăugaţi şi voi ca să le strângem pe toate la un loc.