2,755 cititori

Uneori e bine sa te sucesti

Guest Post by Ana R.  

 

In copilaria si adolescenta mea (practic de cand ma stiu) toata lumea credea ca o sa devin avocata. Pe langa parintii exasperati de puterea mea de argumentare, dovedita din frageda pruncie, pana la restul familiei ce baga mana in foc ca imi mostenesc bunicul avocat, toata lumea credea ca voi fi aceasta noua Paula Iacob. La scoala purtam negocierile clasei cu profesorii si nu stiu daca datorita faptului ca eram cu un cap mai inalta decat ei, ma luau atat de in serios si se lasau usor convinsi de propunerile mele, sau chiar eram convingatoare. Conform liniei trasate genetic, am ajuns studenta la drept, la fel ca alte cateva milioane de tineri mai mult sau mai putin convingatori in dezbateri. In timpul facultatii trebuia sa facem practica. Si, daca tot o faceai, macar te dadeai peste cap sa fie intr-un loc cat interesant, ca sa poti sa iei cat mai bine pulsul meseriei. In stilul romanesc, am apelat evident la o cunostinta a familiei, care-si avea fiul procuror la Tribunalul Bucuresti. Asa am ajuns eu sa fac practica la tribunal. Eram infiorata si emotionata din cap pana in picioare, la gandul ca o sa am ocazia sa asist la lucru cei mai mari avocati si o sa vad criminalitatea sub toate aspectele ei.

Asa ca m-am dus din prima zi „blindata”: dosare, pixuri si foi cat sa scriu 3 romane. Eram pregatita si gata de lupta, asteptand sa inceapa actiunea. Topaiam pe hol, ca o scolarita, in asteptarea primului caz. Si dragilor apare oportunitatea. Politistii aduc un pustiulica de maxim 13 ani, in papuci de casa, pe care-l trageau pe hol ca pe sacul de cartofi. Langa ei incearca sa tina pasul o avocata. Politistii ii ingramadesc pe toti in biroul minuscul si se cara. Ramanem noi sa elucidam fapta. Incepe procurorul sa puna intrebari criminalului numarul unu al tarii. Oameni buni se apuca pispirica sa povesteasca si incepe sa descrie fapta de care se facea vinovat. Pustiulica furase un lant de aur pe care il amanetase, cumparase paine si cartofi pentru cei cinci frati de acasa. Si niste droguri pentru el, asa sa fie. Mie au inceput sa imi tremure genunchii pe sub birou, mai aveam un pic si ingiteam pixul. Si nu de socul de a fi fata in fata cu infractionalitatea, ci pentru ca locul faptei era fix la mine pe strada. Adica ala luase paine de la magazinul de unde imi luam si eu si furase lantul de la gatul unui pusti de aceeasi varsta cu el, in scara blocului unde locuia o prietena de-ale mele. I-am facut procurorului schema cu distantele de la locul faptei, in timp ce mai aveam un pic si plangeam in batista de mila tantalaului. In timp ce „criminalul” ala mic era pe hol si fuma o tigara primita de la avocata. Tot cu catusele la maini si in papucii lui flausati de casa.

Pentru al doilea contact cu tribunalul, ma milogisem de o asistenta universitara sa ma ia si pe mine cu ea la pocesele din ziua respectiva. Si m-a luat. Am vazut divorturi si partaje de bulendre si oale. Se paruiau niste cupluri foarte elegante, care inainte de a intra in sala se injurau pe hol ca la usa cortului, iar in fata instantei erau integri si plini de sobrietate. Dupa ce ieseau pe usa salii de judecata, reincepeau circul si mai abitir ca inainte, cu urari de murit in chinuri si ceva epitete nu prea magulitaoare la adresa mamelor din dotare.

Am realizat in acea zi ca asta e circoteca de rigoare a meseriei si ca am mari sanse, cel putin in primii ani, sa vad numai paruieli cinstite intre fosti soti iubitori. Mai trist era cand le vedeai indarjirea din privire. Ai fi jurat ca barbatii erau in stare sa le rupa gatul fostelor neveste numai din priviri. In schimb, femeile boceau de cum ieseau pe usa. Tabloul se incheia apoteotic pe hol, unde la o masa de marmura (era la Judecatoria Sectorului 3) stateau vreo opt avocati femei si barbati. In mijlocul mesei era scris cu pixul pe un carton cu marginile rupte: “Ofer consultanta juridica”. Una dintre avocate tricota un pulovaras. Uimita de tablou, trag cu urechea la ce discutau. Conversatia era legata de o reteta de friptura cu sos si carne de porc „d’ala de tara”.

In momentul acela mi s-a spulberat total dorinta de a pleda. Mi-am si vazut viitorul de avocata-tricotatoare-bucatareasa, milogind dupa vreun impricinat pe holul judecatoriei. Pentru ca eram constienta ca parintii mei nu aveau prieteni cu firma de avocatura, unde sa intru si eu cu un pic de „ajutor”. Asa ca urma sa fiu unul din multele milioane de absolventi de drept ai acelui an, care ar fi ajuns la „masuta cu retete”. Norocul meu ca am realizat la timp, altfel cred ca deveneam si bocitoare profesionista pe holul tribunalului, nu de alta dar la cata suferinta e pe acolo, devii sigur depresiv.

Mai e cineva pe aici care si-a schimbat orientarile profesionale din mers?

 

mihai_vasilescu_avocat

sursa foto

24 de păreri la “Uneori e bine sa te sucesti

  1. Da, mai sunt si altii… Ca de exemplu eu… Terminat psihologia, lucrat in radio niste ani buni, plecat “la cules de capsuni”, lucrat in IT si paralel in presa, si acum in marketing pentru o multinationala de telecom.

    Continui si cu IT-ul, dar la nivel de “expensive hobby”, ca bag bani in router-e, switch-uri, firewall-uri, etc…

    ‘Neata tuturor

    Îţi place sau nu: Thumb up 1 Thumb down 0

    • @m4nt13, aoleu, un fel de one man show. Daca mai canti la chitara si esti astronom amator, nu ai lasat domeniu neatins. :))))

      Îţi place sau nu: Thumb up 1 Thumb down 0

    • @mihai: La faza cu chitara ai nimerit-o… Ma chinui de vreo 6 luni sa invat sa cant. Numai ca sunt stangaci si e putin mai greu. Plus ca mi-au trebuit niste luni bune sa gasesc o chitara electrica decenta si relativ ieftina pentru mana stanga. Dar perseverez.
      @Ana: Intr-adevar, sinistra expresie… Oricum, nu asta mi-a fost intentia, dar viata uneori iti joaca feste… Stii cum se spune: “Nimeni nu moare virgin, viata ne f… pe toti!”
      Cam asa a fost si in cazul meu. IT-ul e o pasiune veche, inca de pe vremea cand exista HC85 si jucam Tarzan de pe o caseta, cu surubelnita in mana ca sa reglez capul de redare, altfel trebuia sa o iau de la capat. Plus un centru de calcul de la fabrica unde lucra mama, si unde ma simteam ca acasa printre cartele peforate si linii de cod in Fortran si GW-Basic…

      Îţi place sau nu: Thumb up 1 Thumb down 0

    • @m4nt13, si eu m-am jucat in copilarie cu cartele perforate. Si mama mea a lucrat intr-un centru de calcul. Dar pe mine nu m-a afectat asta deloc in acelegera carierei. Iti aduci aminte de benzile magnetice cat roata de car?

      Îţi place sau nu: Thumb up 0 Thumb down 0

    • Imi aduc aminte de toate, desi la serviciul mamei se lucra mai mult cu cartele perforate. Si inca mai am acasa un Cobra pe care dadusem o caruta de bani la vremea respectiva.
      Asta ma face sa-mi dau seama cati ani au trecut!!! 🙂

      Îţi place sau nu: Thumb up 0 Thumb down 0

    • @m4nt13, au trecut foarte putini ani, tehnologia avanseaza prea repede 😉

      Îţi place sau nu: Thumb up 1 Thumb down 0

  2. @m4nt13, era expresia aia sinistra “multilateral dezvoltat”, asa esti si tu. Dar la tine e de bine. ´Neata!

    Îţi place sau nu: Thumb up 0 Thumb down 0

  3. ‘neata.
    Atat familia, cat si prietenii, erau convinsi ca si eu voi da la Drept… insa cu vreo 2 ani inainte de terminarea liceului, am realizat ca Dreptul de RO, nu este la fel ca cel de America, care imi parea si este, mai bine structurat ca la noi si sa fiu sincera, daca as fi urmat acest drum, mai mult de 2-3 ani nu cred ca as fi profesat, am o vaga banuiala ca la un moment dat m-as fi plictisit 😀

    Îţi place sau nu: Thumb up 0 Thumb down 0

    • @Scorpya Cristina, deci si tu ai fost din frageda pruncie o pasionata a dezbaterilor. Nu ai spus ce cariera ai ales dar sunt convinsa ca nu te plictisesti 🙂

      Îţi place sau nu: Thumb up 0 Thumb down 0

  4. Buna dimineata. Sigur ca mai sunt care au schimbat traiectoria la 180 de grade,toata familia mea au fost siguri ca voi deveni preot,cei ce ma cunosc nu cred nici in ruptul capului ca am fost la un pas sa le fiu duhovnic,dupa ani de pregatire si citit mormane de carti in materie am devenit consultant de securitate. Iaca na, amin.

    Îţi place sau nu: Thumb up 1 Thumb down 0

    • @radu, wow! Cum ar veni, exact opusul. :)))

      Îţi place sau nu: Thumb up 0 Thumb down 0

    • Nu chiar opusul,in teologie tratam securitatea sufletelor si acum tratez securitatea bunurilor si persoanelor….:D

      Îţi place sau nu: Thumb up 0 Thumb down 0

    • @radu, ihi, am inteles. 🙂

      Îţi place sau nu: Thumb up 0 Thumb down 0

    • @radu, asta chiar schimbare spectaculoasa. Amin.

      Îţi place sau nu: Thumb up 1 Thumb down 0

    • Atat de spectaculos a fost incat la mine familie a fost tristete cativa ani buni….

      Îţi place sau nu: Thumb up 0 Thumb down 0

    • @radu, da, da, te despartisei de cele sfinte. 😉

      Îţi place sau nu: Thumb up 1 Thumb down 0

    • @radu, legat de tema, la facultate am scris o lucrare legata de Biblie ca primul cod de conduita morala si etica.

      Îţi place sau nu: Thumb up 0 Thumb down 0

  5. M-as fi sucit si eu la un moment dat, dar mi s-a facut lene. Si m-am culcat la loc.

    Îţi place sau nu: Thumb up 2 Thumb down 0

    • @badgirl, :))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))

      Îţi place sau nu: Thumb up 0 Thumb down 0

    • @badgirl, daca iti este bine si iti place unde dormi, pardon, muncesti atunci e perfect

      Îţi place sau nu: Thumb up 2 Thumb down 0

  6. Eu cred ca e invers. Practic cred ca sunt mai putini cei care nu s-au sucit. Eu mai aveam un pic si ajungeam titirez de la atatea suceli.

    Îţi place sau nu: Thumb up 2 Thumb down 0

    • @zorro, sper ca nu ai ametit foarte rau 🙂

      Îţi place sau nu: Thumb up 1 Thumb down 0

  7. Cred ca este impropriu termenul de suceala. lntr-un fel gandesti la 18 ani, altfel la 25 si altfel la 30. Cred ca sunt alegerile specifice diferitelor faze ale evolutiei.

    Îţi place sau nu: Thumb up 1 Thumb down 0

    • @sponge bob, e adevarat, dar parca e mai complicat sa schimbi total domeniul de activitate.

      Îţi place sau nu: Thumb up 1 Thumb down 0

Sus

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.