Vinerea trecuta am iesit cu prietenul I., sa halim ceva si sa-mi depene proaspetele amintiri italiene. Pen’ca era ziua mea de dat iama in mancare, am rupt in doua o quesadilla. Cu sos ranger si cartofi wedges. Asa, sa simt colesterolul cum alearga prin vene. Da’ nu despre asta voiam sa vorbesc.

La masa de langa noi, erau trei englezoaice (ma rog, vorbitoare de engleza din aia cu accent de „Regat”, poa’ sa fi fost si scotience) si una bucata romanca, cat malu’.  In mod normal nu le-as fi dat importanta. Dar, obsedat fiind de persoanele supra-ponderale, din cauza trecutului meu, nu aveam cum sa nu le observ dimensiunile. Şi în spceial pe cele ale compatrioatei noastre. Era huge fratilor, genul ala de patrat, cu latura de 1.50 metri, pe care mai bine o sari decat s-o ocolesti. De altfel, la un moment dat, a vrut sa mearga pana in locul in care se duce si Regele singur si a trebuit sa deranjeze juma’ de restaurant, ca sa aiba loc sa treaca.

Fratilor, sa fi vazut cantitatea de mancare ce se „balota” la masa aia. De prisos sa va spun cine baga cel mai mult, nu? Sau cine nu s-a putut hotari, intre papanasi si clatite, asa ca si le-a comandat pe ambele. Mama, mama… Si eu aveam impresia ca sunt in ziua de „porceala” si halesc nu gluma. Quesadilla mea, parea un nenorocit de fursec, pe langa ce era acolo.

Azi dimineata, pe cine vad eu in metrou? Da, pe micuta „gargantuana”. Statea frumusel, asezata pe doua scaune. Mi-as fi vazut linistit de treaba mea, dar m-a lasat? Nuuuu. A trebuit sa se intalneasca ea cu niste cunostinte. Doua la numar, un baiat si o fata. Bai oameni buni, am ramas „paf”. Dupa obisnuitul small-talk „ce mai faci, pe unde mai esti”, ce credeti voi ca face „micuta”? Scoate tableta si le arata alora…poze cu ce MANCASE ASEARA!!! Va jur. Am facut poza, dar nu mi-a iesit, că era „miscata”. Nu stiu cum am reusit sa ma abtin sa nu rad isteric. Oi fi eu retard, dar chiar nu mai exista simtul ridicolului? Bun, am inteles ca iti place sa bagi in fizic. Se vede cu ochiul liber. Dar sa mai si faci poze la haleala, pe care sa le arati in metrou, pe genul „uite cat de tare sunt”? Eram siderat.

Credeti ca s-a terminat aici? No fucking way! Baiatul a scos la un moment dat un covrig. A intrebat-o: „vrei”? Acu’, voi ce credeti, a vrut?

Ah, am uitat sa fac o precizare. Rubensiana noastra nu are mai mult de 25 de ani. Ca sa fie clar!

Sa va mai zic ca s-a oprit si la iesirea din metrou sa-si ia sandwich de la automat? Nu va mai zic, dar chiar asa a fost.

Stiu, sunt rau si n-am inima. Poate fata are probleme. „Ce stii tu ma, sunt persoane care acumuleaza si daca beau apa sau halesc o frunza de salata”. Cre’ca asa ar fi sunat „textul” clasic, daca nu as fi asistat cu ochii mei la dezmatul hipercaloric.

Da, am reusit s-o fotografiez cand am iesit de la metrou si i-am lasat sa treaca in fata. Punga, din care se vede un picut in mana stanga, este de la sandwich-ul pe care il balota „din goana calului”.

Nu vreau sa zic mai multe. Cred ca am spus suficient. O singura concluzie am: DA-O BA IN MORTII MA-SII DE TREABA!!!

mihai_vasilescu_grasa_metrou