Articol scris de Iulia.
…
Duminica trecută am fost cu fiul din dotare la ziua de naștere a unui coleg de-ai lui de la grădi. Zi de naștere organizată la un loc de joacă amplasat în incinta unuia dintre mallurile brașovene.
Și pentru că fiul e deja suficient de măricel încât să nu mai țină neapărat să stea lipit de fusta mă-sii când mergem în lume – unde prin „să stea lipit” nu se va înțelege că stătea la propriu lipit, ci că pur și simplu voia să fiu prezentă acolo, nu c-ar fi avut vreo treabă cu mine, ci numai așa, de kiki.
Însă iaca a venit și momentul în care a devenit suficient de independent încât să-l pot lăsa un ceas – două de capul lui la chermeză. Ceea ce am și făcut, deoarece cu o zi înainte constatasem că stă rău de tot la capitolul mergători de vară, așa că l-am anunțat că mă duc rapid să dau o raită prin magazine, să-i caut umblători.
L-am lăsat deci la petrecere și am început să bântui prin mall. Am intrat cam prin toate magazinele în care se găsesc papuci de copii și, până la urmă, am găsit la Deichmann două perechi care îndeplineau criteriile cele mai importante: erau numărul care trebuia (că aparent toate mamele la toți copiii care poartă 28 la picior fuseseră la cumpărături în duminica aia, de dispăruse numărul ăla de pe peste tot) și păreau suficient de simpatici încât să-i placă domniei sale.
Că și asta e o problemă: s-a întâmplat să i se cumpere – fie de către mine, fie de către bunică-sa – păpuci pe care noi i-am considerat foarte simpatici, însă pe care domnul, după o inspecție rapidă, i-a concediat cu o strâmbătură din nas.
Booon, luat deci mergători pentru copil, întors la petrecere, terminat petrecere, mers acasă. Odată ajunși acasă, pun copilul să probeze păpucii, să mă asigur că sunt ce trebuie. Că ăsta micu al nostru e și bizar, nu are piciorul mare pentru vârsta lui, dar îl are încă destul de pufos. Ceea ce înseamnă că de multe ori, chiar dacă mărimea e cea bună, încălțările îl strâng prin diverse locuri.
Probează copilul prima pereche – victorie! Erau și buni, îi și plăceau. Se încalță și cu a doua pereche – victorie, dar numai pe jumătate. Adică de plăcut îi plăceau (practic nici n-aveau cum să nu îi placă, că erau cu Batman), dar îl strângeau.
Așa că, luni după amiaza, vrând-nevrând, umflu copilul de-o aripă și mă duc să returnez papucii nepotriviți și să căutăm împreună o altă pereche care să îi vină.
Mă duc regulamentar la Deichmann-ul de unde îi cumpărasem, prezint bonul și cutia cu păpucii și cer returnarea banilor. Știam de la început că voi face retur și voi vrea banii înapoi, pentru că în afară de cele 2 opțiuni pe care le achiziționasem cu mai puțin de 24 de ore înainte, știam cu certitudine că altele nu mai aveam în respectivul magazin.
Și aici începe dandanaua. Fătuca de la casă, cu o mutră extrem de acră, se uită la mine de parcă i-aș fi cerut să îmi dea banii din bugetul ei personal de pâine și țigări.
– Mdea, deci vreți banii, da?
– Da.
– Nu vreți alt produs la schimb?
– Nu.
– Deci vă dau banii.
– Da, vă rog.
Dă ochii peste cap de am crezut că o să facă entorsă la ei, după care, brusc și fără avertisment, trage un răget de război:
– Irinaaaaaaaaaa! Vinoooooooo! La casăăăăăăăăă!
De era cât pe ce să facem infarct, și io, și copilul aflat lângă mine.
În câteva clipe apare și numita Irina (crecă așa o chema, n-am reținut exact, dar nici nu are prea mare importanță). Posesoare a unei mecle și mai acre decât cea a colegei ei. Asta ziceai că numa sare de lămâie amestecată cu Hellas mâncase în ultimii dooșcinci de ani.
Reluăm dialogul absurd:
– Mdea, deci vreți banii, da?
– Da.
– Nu vreți alt produs la schimb?
– Nu.
– Deci vă dau banii.
– Da, vă rog.
Se uită scârbită la bon, de ziceai că i-am dat o bucată de hârtie igienică folosită, nu un bon de la casa de marcat, emis chiar de domnia ei cu mai puțin de o zi înainte – că da, îmi aminteam mutra ei acră din ziua precedentă.
Apoi deschide cutia cu papuci la fel de scârbită, oarecum așa, cu vârful degetelor. Ai fi zis că se aștepta să găsească înăuntru rahatul aferent bucății de hârtie igienică folosită.
Scoate papucii tot cu vârful degetelor și începe să-i sucească pe toate părțile. Evident, având în vedere faptul că după primele 3 secunde în care îi ținuse în picioare, copilul îmi spusese că îl strâng, îl descălțasem de ei și aterizaseră fix la loc în cutie.
Erau, așadar, fix în starea în care fuseseră la cumpărare. Cu etichetele pe ei, cu sărăciile alea de cartoane înăuntru, care îi ajută să îi păstreze forma, cu tot ce trebuie. Inclusiv cu elasticul ăla care lega papucul stâng de cel drept – probabil știți despre ce vorbesc: în multe magazine, mai ales papucii de copii, sunt prinși unul de altul cu un elastic. Suficient de lung încât să poți proba papucul, însă suficient de scurt încât să nu poți merge cu ei. Decât, eventual, dacă vrei să te simți precum un cal împiedicat.
Revenind. Madam Irina inspectează deci mergătorii pe toate părțile, după care decretează imperial:
– Au fost purtați!
Mă uit la ea, nevenindu-mi să-mi cred urechilor și neștiind dacă să râd sau să îi fut un papuc peste bot. Aleg însă să îmi păstrez calmul, uitându-mă la ea cu o privire întrebătoare.
Ține perechea de papuci în mână, cu tălpile în sus, și îmi arată niște puncte aproape invizibile pe respectivele tălpi:
– Au urme de purtare! Dacă faceți retur, trebuie aduși în starea în care au fost cumpărați, nu cu urme de purtare!
– Doamnă, cred că glumiți! Lăsând la o parte faptul că au fost cumpărați acum mai puțin de 24 de ore, ce sens ar fi avut să îi poarte copilul o zi, după care să îi aduc înapoi? Iar pe de altă parte, cum credeți că ar fi putut fi purtați, ei fiind legați între ei, exact așa cum erau când am plecat cu ei de la dumneavoastră din magazin?
– Nu știu și nu mă interesează, eu văd că au urme de purtare și trebuie aduși în starea în care au fost cumpărați! turuie cu acreală și pe un ton vizibil iritat madama.
Dau să încep să drăcui și să las birjarul din mine să iasă la iveală, dar îmi dau seama că am copilul de mână și nu se cade. Copil care mă privește cu ochi mari și zice:
– Mami, da eu chiar n-am purtat papucii, că doar ți-am spus că mă strâng!
– Știu, pisoi. Dar aparent doamna are vedere de Superman și vede lucruri invizibile pentru noi, restul muritorilor. Sau poate a intrat azi noapte cineva la noi în casă, s-a încălțat cu papucii tăi și a ieșit la o plimbare cu ei, după care i-a adus înapoi și i-a băgat în cutie.
Cucoana mă privește în continuare acru din spatele tejghelei și își reia placa:
– Au urme de purtare și trebuie aduși în starea în care au fost cumpărați!
– Ok, dați-i încoace, să îi „readuc în starea în care au fost cumpărați”!
Și scot din geantă un șervețel umed, cu care dau să mă apuc să șterg urmele invizibile de pe tălpile papucilor buclucași.
– Nununu! Nu aici, în magazin! Nu aveți voie să faceți asta aici! Trebuia să faceți asta înainte de a-i aduce înapoi!
Ridic șocată privirea spre matracucă. Aparent, luxosul brand Deichmann nu permite utilizarea unui șervețel în incinta locațiilor sale, întru îndepărtarea unor urme invizibile de pe niște papuci nepurtați.
Așa că iau cutia cu papuci, ies din magazinul de lux și mă pun pe prima băncuță din fața lui, unde frec tălpile cu șervețelul umed. Mă uit în repetate rânduri la el – la șervețel, adică – căutând urme vizibile de murdărie transferate pe el de pe tălpile papucilor „purtați”.
Șoc și groază, șervețelul rămâne la fel de alb ca în ziua în care ieșise pe poarta fabricii. Închei operațiunea sub privirile bulversate ale copilului, iau cutia cu papuci într-o mână și fiul în cealaltă și mă întorc în magazin.
Acritura, la post. Expediez cutia în zbor spre tejghea, de la distanță de vreun metru – doi, cutia aterizează în fața japiței cu un trosc sec, după care alunecă elegant înspre ea și se oprește într-una dintre cele două sau trei burți ale individei.
– Acum e bine? Aș putea să îmi primesc în sfârșit banii înapoi?
Nu-mi răspunde, deschide cutia, ia din nou papucii la inspectat, mai avea un pic și ar fi scos și o lupă, dacă ar fi avut. Termină inspecția, vizibil nemulțumită că nu mai are ce comenta și, tăcând în continuare și se întoarce pe călcâie spre prima acritură cu care vorbisem, spunându-i ăleia să „se ocupe de retur”, după care își cară fizicul dracu știe unde.
Prima acritură îmi comunică cu generozitate că îmi va returna banii, însă înainte de asta, va trebui să mai completăm niște hârtii.
Și începe să îmi înșire în față o bască de hârțoage, unde trebuia să îmi completez numele, prenumele, numele de fată al bunicii, numărul de kilograme al câinelui, precum și culoarea preferată a soțului și mâncarea favorită a tatălui.
Evident, refuz să mă apuc să scriu romane și o rog frumos să îmi spună unde anume în termenii și condițiile lor este specificat faptul că trebuie să completez tot istoricul familiei pentru a-mi recupera banii.
Se uită cu acreală și superioritate la mine și îmi smulge din mână bonul de care era capsat un mic fluturaș cu respectivele informații. Se apucă să se uite peste textul scris mărunt și jur că mai avea un pic și începea să silabisească ce scrie acolo. Că era evident că lectura nu era unul dintre punctele ei forte.
După vreo 30 de secunde de efort intelectual, timp în care începuseră să i se formeze broboane de sudoare pe frunte și pe la tâmple de la atâta strofocare, pune gheara falsă a unui deget butucănos cu aproximație undeva pe text și îmi comunică:
– Pe aici pe undeva trebuie să scrie, dacă vreți să știți exact, n-aveți decât să citiți dumneavoastră!
– Mda, firește că trebuie să citesc eu, că e evident că pentru dumneavoastră e o provocare prea mare acțiunea de a citi.
Îmi dau ochii peste cap cu zgomot, iar hârțoagele pe care mi le trântise în față, mâzgălesc pe fiecare niște X-uri și niște linii aleatorii îmbârligate, care ar fi făcut lejer concurență oricărei rețete scrise de un medic grăbit, după care îi arunc pixul pe masă și îmi cer banii.
Se uită cu scârbă la mine, deschide casa de marcat și petrece vreo câteva minute bune socotind la diverse combinații de bancnote, ca să izbutească într-un final, după o nouă repriză de asudat, să îmi dea banii după care venisem.
Și acu stau eu și vă întreb: unu la mână, ce te costă să fii om și să nu te porți ca ultima lepră jegoasă cu un client? Și doi la mână, ce motiv aș mai avea eu să mai calc odată prin vreun magazin Deichmann?
Da, probabil că nu e ok să generalizez și să presupun că toți angajații respectivei mărci sunt niște japițe acre, dar din punctul meu de vedere, o singură (sau două, în cazul de față) persoană care se poartă așa, mă face să nu mai vreau să am de-a face vreodată cu ei, chiar dacă toți ceilalți angajați ai lor din toată lumea asta mare sunt niște ființe absolut delicioase și adorabile.
Și îmi pare rău. Nu au ei cele mai calitative încălțări, dar au adesea modele simpatice, la prețuri pe care eu le consider decente pentru ce oferă. Și am luat de multe ori papuci de acolo, atât pentru mine, cât și pentru Fritz sau pentru copil. Well, no more.
Și nu că ar plânge Deichmann că au pierdut cine știe ce încasări că nu-mi mai iau eu călțuni de-acolo, dar am rămas așa, cu-n gust amar…
sursa foto: freepik.com
Asta cred că e doar la magazinul acela…
Eu am fost martor la o fază în care clientul a venit , a zis că a purtat de 3 ori indoor papucii, dar că are dureri de spate de la ei…
Doamna a zis:ok și i-au dat banii…
Dar poate cele 2 doamne de ieri or fi fost venite din ceva călugăreala de 5 luni și unul din efecte adverse ale sindromului nefe e că se comportă asa
Comentariu beton!63
Mda. Posibilă explicație. Numai cu perioada nu-s neapărat de acord. La câtă acreală aveau, cred că sindromul nefe era deja cronicizat 😐
Comentariu beton!42
La ele era galopant…
Comentariu beton!12
😂😂😂😂 cam da
@(alta)Iulia, ăsta ebun cerc vicios, n-are cum să fie rezolvat: sunt acre pentru că sunt nefe și sunt nefe pentru că-s acre deci …..
Comentariu beton!46
Dadadada, fix așa!
În Germania nu se comentează.Ai dreptul, în intervalul de 14 zile, sa i returnezi fără probleme. Orice produs cumperi. Pe baza bonului de casă. Punct.
Este posibil sa se fi comportat asa si din cauza unor manageri / sefi de magazin care de multe ori exagereaza. Si-au facut treaba. Incercati sa va puneti in locul lor. Lucrezi intr-un magazin ca vanzator si vine un client si iti aduce produsul inapoi. Unele produse nu se pot returna. Am lucrat 5 ani in vanzari si stiu ca era o operatiune complicata returul unor produse.
Patita de mine acu vreo 3,4 saptamani la magazinul de cartier.
Intru in magazinul gol sa cumpar o paine. Acritura de la tejghea continua o convorbire la mobil:
–Nu pot draga sa vorbesc cu tine ca sunt deranjata incontinuu, unul iese altul intra.
Mi-am cerut scuze ca am deranjat si am iesit.
Dupa vreo doua zile i-am povestit patroanei de acolo. Acritura e la post si acum.
Comentariu beton!70
Dada, am mai întâlnit și eu genul ăsta de atitudine la magazinele de cartier.
Din fericire, tantile de la magazinul nostru sătesc sunt super mega drăguțe și amabile. Și dau și pe caiet 🤣
Comentariu beton!48
Ieși fara să plătești. Daca întreabă ceva zici că nu ai vrut să deranjezi dar reveneai mai târziu să exi daca o prinzi Intr un moment în care poate munci.
Hai sa nu mai fin umili pe banii noștrii. Săptămâna asta am fost da fac schimbul de roti și am mers la 3 service uri că primele două erau ocupate.
Ori mă tratezi cu respect de la vânzător la client ori daca nu îți întorc spatele fara explicații și îți las marfa in fata da o pui la loc plm.
La nesimțiți și needucati nu merge cu fineturi.
La aia din Dedeman îi făceam o faza ii strângeam 20 de perechi le puneam la scanat și la sfârșit când era de plata îi spuneam că m am răzgândit că par purtate toate da le curețe cu un șervețel după mă mai răzgândeam odată că nu îmi mai plac.
Și le întoarcem spatele.
Da le vezi după.
Btw azi vin la Brașov ai adresa magazinului? Că parcă aș proba vreo treizeci de perechi așa
Comentariu beton!118
*Deichmann.
Sunt sigur că Iulia își educă urmașul de timpuriu în spiritul responsabilității și muncii, dar nu cred că Dedeman au încălțăminte de lucru mărimea 28. Până când vine cineva de la sindicatul Gnomilor și Piticilor de Grădină să-i acuze de discriminare.
Comentariu beton!13
În tinerețe am lucrat, pe timp de vară, la un beach bar. Erau vreo 200 de șezlonguri și noi eram vreo 4.
În prima zi vine patronul (era începutul sezonului), ne adună și ne zice:
– Dacă îl văd pe unul din voi că stă cu spatele la clienți, zburați. Tolerez prostia, nu și nesimțirea. Iar dacă pierd bani din cauza voastră, înseamnă că eu sunt prost. Pentru că eu v-am angajat. Succes!
Ne-a căzut fața.
PS: patronul nu era român și nici eu nu munceam atunci în România.
Comentariu beton!20
sa vezi când o sa ajungă sa poarte venerabila mărime 30, parca nici nu se fabrica în modele normale.
am renunțat sa bălăcăresc fetele în căutare de încălțări, am găsit un brand la care se potrivesc mărimile și comand online.
p.s. sa fii om e lucru mare.
Comentariu beton!17
Apoi, naiba să-l pieptene pe copchilu ăsta, că m-a omorât cu păpucii… Eu știam din experiența perechilor anterioare că la sketchers, de exemplu, i se potrivesc 100% mărimile.
Da de unde? Acu a probat vreo 5 sau 6 modele și nici nu mai știu câte mărimi până să nimerim una care să îi vină 😰
Ba unii erau prea înguști, ba îl băteau la călcâi, ba…🙄
Ps: dap, așa e. Că până la urmă, poți să trimiți omul la dracu și în cel mai politicos mod posibil.
Comentariu beton!22
E o problemă uneori cu corespondența numere-încălțăminte. În funcție de marcă, port 46 sau 47, dar s-a întîmplat la același model de bocanc, o pereche mai veche 46 să fie ok, iar una nouă 47 să strângă. Se mai lărgesc prin purtare, dar nu în halul ăsta.
Nu mi-a venit să cred că a trebuit să ieși din magazin ca să ștergi talpa papucilor doar probați.
Și mai e ceva care îmi dă cu virgulă. Dacă acțiunea de probat avea loc în magazin, nu aveau aceleași semne?
Eu aș fi cerut să vorbesc cu cineva de mai sus, deoarece nu e acceptabil ca respectivele doamne să se comporte așa cu clienții. Și măcar pățeau și ele ceva.
Eu nu pot cumpăra încălțăminte (pantofi și sandale) de acolo, deoarece eu port 35, iar ei au mărimi de adulți de la 36. Încălțămintea pentru copii nu are toc.
Comentariu beton!37
Abia după ce am încheiat toată tărășenia mi-a dat și mie exact chestia asta prin cap – de unde dracu știau ele că urmele sunt de la mine de-acasă, nu de la probatul în magazin?
Numai că pe moment m-am enervat așa tare, că m-a cam părăsit neuronul 🫣
Cât despre vorbit cu cineva mai sus, din experiență, dacă ceri asta, ori îți spun că șeful de magazin nu este, ori cheamă vreo altă fufă de același rang care pretinde a fi ceva șef (pățit).
Comentariu beton!33
35 și eu. Pentru tocuri apelez la CCC 🤭🤭🤭
Sunt fan ce să fac.
@Maricik De acolo cumpăr de obicei, dar acum caut o pereche de sandale cu platformă nu foarte înaltă pentru absolvire (care e pe Arena Națională pe 11 iulie) și nu găsesc nici măcar bej pe mărimea mea. Asta pentru că restul de pantofi și sandale ce arată onorabil pentru această ocazie au de la 8 cm în sus.
Manifestez însă pozitiv și merg luni să mai caut și prin alte părți.
@Ana-Maria, dacă găsești ceva, lași și matale un link c-o poză, ceva? Că și io manifestez după nește sandăli albe sau bej cu platformă, da cred că n-am manifestat pe unde trebuie, că deocamdată n-am găsit nica-nimicuța.
Las, doar să găsesc.
Comentariile cu linkul tot dispar. Încercați pe Mei Mei. Eu am luat de acolo și am fost mulțumită. Și se pupă și mărimile. Cel puțin la 35 așa a fost. Am văzut ceva platforme drăguțe la sandale. Poate va coafează.😉😉
Pe Superlative au mărimi de la 34. Sunt brand românesc și sunt din piele. Sunt produse de calitate. Sunt foarte promți la schimb de produse sau retur care este gratuit. Poate ajută.
Comentariu beton!18
@Lumi îi văzusem și eu pe superlative ăștia și chiar eram curioasă dacă sunt ok. Ms că mi-ai răspuns fără să vrei.😅😅
De aia nu i-am recomandat că nu luasem nimic de la ei. Încă 🤣🤣🤣
Să vezi ce plăcut e când cauți stiletto 35 pentru fiica adolescentă care se pregătește de banchet. Într-un oraș mic, cu 3 magazine de pantofi și unde Sameday ajunge someday.
Comentariu beton!19
@Ana-Maria, pe giulio.ro gasesti incaltaminte comoda si buna, incepand cu marimea 34. Au si modele cu toc, asa ca poate ai noroc sa gasesti ceva dragut. Si au si preturi decente, plus promotii frecvente.
Tind să cred că la Deichmann sunt aleși de așa natură. Uite. Mă duc într-un an cu fetele să luăm ceva ghete pentru perioada friguroasă, că numai iarnă nu e la noi. Și mergem în Auchan că avem acolo și CCC și Deichmann. Și găsesc pentru cea mică în Deichmann ceva simpatic și dă-i și mergem la casă să plătim. Acum eu probasem copilul cu amândoi papucii și mi se păreau buni deși unul parcă intra mai greu. Ajung la casă și îmi spune băiatul de acolo că sunt 2 numere diferite. Adică pe un picior era număr mai mare pe celălalt un număr mai mic. Dar zice nu vă faceți griji că mai avem în alt magazin și vă aducem numărul dorit. De menționat că respectiva pereche era ultima de acolo. Lăsăm număr de telefon să fim sunați când ajung papucii. Și… Nici până în ziua de azi nu ne-a sunat nimeni. Adică nu a fost la fel de nasol ca la tine dar tot așa un lasă-mă să te las. În schimb experiență pozitivă la CCC. Că celei mari i-am cumpărat în aceeași sesiune de shopping de acolo ghete. După câteva luni de purtat capsa metalica de la șiret s-a desprins și m-am dus în magazin să rezolv problema. Ce e drept eu voiam altă pereche la schimb dar dacă nu mai aveau mi-au spus că primesc banii înapoi. Așa că au căutat în sistem unde au numărul ce îmi trebuia și mi-au dat hârtii la mâna și am fost la magazinul respectiv și am primit ghetele fără prea multe întrebări. Chiar au fost foarte drăguțe toate fetele de la ambele magazine.
Comentariu beton!20
Ca peste tot – oameni și…neoameni 🤷♀️
@(alta)Iulia acu pe mine nu m-a deranjat foarte tare că nu mi-au luat banii 🤣🤣🤣 dar cum bine știi și tu au ăștia mici un dar să își aducă aminte chestii când ți-e lumea mai dragă. Eu am scăpat că fie mea era ceva mai mică și nu a mai ținut minte. Trebuia însă să îi fi văzut fățuca când a văzut că plecăm fără cutia ei. Acum nu aș mai scăpa așa ieftin dacă aș mai păți ceva asemănător. Are 5 ani și o memorie de elefant cum s-ar zice. 🤣🤣🤣
Spre deosebire de aia mare care nici capul nu și l-ar găsi dacă nu ar fi pe umeri.🤣🤣🤣🤣
Ahahahaha, dada, pe la 5 ani dezvoltă un tip de memorie selectivă, cumva… habar nu au ce au mâncat de dimineață, dar pot să îți spună cu exactitate ce le-ai promis acum 6 săptămâni, într-o marți dimineață la 8 și 14 😂
Comentariu beton!22
Una tot cu CC : blugii ginerelui meu s-au descusut fix unde n-ar fi trebuit ! Suna de la birou si ma roaga sa-i cos la masina de cusut; aici mi-a sunat ciudat ca dupa doua purtari se descos pantalonii…nu mi-ar fi fost greu,dar de ce asa cusaturi proaste ? Du-i inapoi,zic ! Si asa a facut. Poza seara,cu pantaloni …noi ! Pe loc. Deci se poate.
Daia tu i-ai luat ghete si ea a probat papuci…de aici vine problema. 🤪
Bună dimineața, Iulia! Nu înțeleg deloc atitudinea asta la retururi. Eu am returnat la Deichmann de nenumărate ori fără nicio problemă ( în Germania, e adevărat) dar și la alte magazine și nimeni nu m-a întrebat nimic.
Am o prietenă care lucrează la Zara ( tot Germania) și mi-a zis ca orice poate fi returnat în nr. de zile prevăzut fără nicio întrebare. În plus, dacă a trecut nr. de zile și s-a rupt un fermoar, un nasture poți să returnezi fără probleme produsul dar să ai bonul de achiziție.
Comentariu beton!14
Am mai returnat și eu o grămadă de chestii la viața mea – la Zara sau h&m de ex, am returnat de multe ori în magazinul fizic chestii comandate online, care nu s-au potrivit.
Și sunt convinsă că nu e politica magazinului să fie javre când vine vorba de asta. Doar că atitudinea ălora pe mine m-au scârbit atât de tare, încât restul nu mai contează 🤷♀️
În Germania ai 14 zile să returnezi un produs (chiar și cumpărat din magazin fizic), iar unele magazine au extins perioada la 30.
Da, se verifică marfa pentru semne de folosire, dar nu pentru cele microscopice.
Și nu se pune de 50 de ori întrebarea „schimb sau banii înapoi”. Clientul a spus o dată, vânzătorul se execută.
Comentariu beton!13
Și eu merg la Deichmann Băneasa și am întâlnit doar oameni amabili.
Eu aș face și o sesizare la conducerea magazinului.
Și când aș avea timp, aș cumpăra și aș face retur acriturilor.
Doar pentru distracție!😁
Comentariu beton!18
nu m-as fi gândit la o noua achiziție de dragul returului 😂
Ahahahaha, bună idee. Ia să văz când oi găsi oleacă de timp 😈😈😈
Comentariu beton!18
da, da’ o faci profesionist; în data de mercuri, cîn’ o fo’ meciu nost’, io îmi programasem la secundă ora de agiungere la hotel; doar că, karma nu; pe la orele 18 ș’un pic dau buzna în metro (caș ăn cheriu’, nu trinu’) velikotîrnovian, în scopul achiziționării, eftin, de „iarba dracului”; la ăștia nu merge ca la cel din Ruse, ceri „odin den” și îți dă un bilețel precompletat; nu, scoți buletinul, juri pe roșu și doamna de la intrare îți face legitimație de zi pe numele tău; doar că doamna metro-istă era ocupată; cu o altă doamnă, venită să returneze 2 perechi de chiloți; bărbătești, aș zice, după cutii; și am pierdut, 10 minute pe ceas, ca angajata s-o convingă pe clientă (aranjată, 39-42 de ani, aifon scump, portofel luiviton, neintelectuală), că a calculat bine contravaloarea celor 2 perechi de chiloți, din cearșaful de factură prezentată…
so, returul nu se face bo/bon; mai iei tu ceva pe lîngă: niște șiteturi, tălpici, cremă… vezi tu…
😂😂😂😂😂 notat! Execut!
lunea, bre? lunea? păi tu nu știi că dacii „nu dau bani lunea!”?
Comentariu beton!23
Blondă, deh. Ce să-mi ceri? 🤷♀️
Da iarba mai creste lunea,ca nu mai sant la curent ! Betoane de capitala !
Era doar gluma,ca sect 3 este chiar verde…
Sincer nici eu nu ii inteleg. Acriturile astea nu au ce cauta in vanzari. Daca nu pot interactiona cu oamenii, sa stea undeva inchisi.
Am patit si eu una ca asta tot in România, dar la un magazin de electronice. Imi cumparasem o combina audio si dupa nici o luna nu mai functiona cum trebuie. Asa ca m-am dus la ei sa mi-o repare. Mi-au dat-o si mai stricata. Am cerut sa mi-o inlocuiasca si au vrut sa imi dea una cu butoane lipsa. M-am enervat si le-am cerut banii inapoi. Ca au fost niste acrituri si nu vroiau sa imi dea banii pe motiv ca casiera nu putea sa isi miste fundul 100m, le-am spus ca vreau sa vorbesc cu seful lor. Sef care era pe undeva la ski pe Valea Prahovei. Nenea la telefon a incercat sa ma convinga ca sa pastrez chestia stricata. Acriturile din magazin ranjeau si se amuzau pe seama mea ca eu ma enervasem. Asa ca i-am descris situatia lui Ghita la telefon cum arata in acel moment. Clienti in magazin care nu erau ajutati de nici unul din cei 3 angajati pentru ca unul statea cu fundul pe o masina de spalat si radea de mine, un altul care statea langa mine acrit si fara chef iar duduia se farda intr-o oglinjoara. Cum am povestit asta sefului, cum s-au grabit cei 3 sa imi dea banii pe care inainte de convorbirea telefonica nu mi-i puteau da fara casiera. Intre timp magazinul a dat faliment. Oare de ce?🙄
Comentariu beton!31
Aia zic – n-ai chef sau nu ești în stare să te comporți civilizat cu clienții?
Marș la făcut orice altceva pe lumea asta. E atât de simplu.
Că până la urmă, nu le cere nimeni să fie pâinica lu Mniezo cu unt și cu miere. Ci doar să se comporte cu un minim de bun simț și politețe.
Comentariu beton!22
În vremurile de tristă amintire și sărăcie, 80% din vânzătoare erau așa! Impertinente, încrezute și nu foarte educate ( am vrut să folosesc alt cuvânt lol 😜). Se purtau de parcă îți făceau un favor sau îți dădeau de pomană! Cred ca fufele astea sunt progeniturile acelora, care au moștenit și perfectat “talentul “ de a umili!
Comentariu beton!12
Cum a fost acțiunea, cam așa:
https://youtube.com/shorts/JC4aDdE47NI?si=ssRdjH3XvTYeZtkA? 😁
Nu chiar, că fi-miu nu poartă tocuri.
Intr-un mall o angajata ma urmarea printre rafturi! 😅 M-am facut ca nu o vad si pentru ca aveam timp de pierdut, m-am invartit intentionat pe acolo de mai multe ori ca sa ma amuz dar doamna nu s-a lasat pagubasa. Se tinea dupa mine! Am renuntat eu si am plecat cu.. mana goala! Ca o saracie! 😅
Acreala si dezgustul angajatilor nostri din comert fata de clienti este un fenomen obisnuit. Cred ca intalnirea cu clientii le da un fel de sentiment de atotputernicie, au impresia ca se pot manifesta superior si cu dispret toti complexatii cu sentimente de inferioritate. Din fericire exista si angajati care nu au astfel de apucaturi.
Comentariu beton!15
Am pățit și eu faza cu urmăritul. Dar la un moment dat m-am întors spre ea și i-am zis că dacă mai ține neapărat să îmi sufle mult în ceafă, va trebui să mă scoată măcar la o cafea.
N-a priceput, s-a uitat la mine că broasca la contor, dar măcar s-a cărat dupaia și m-a lăsat în pace.
Comentariu beton!21
In municipiul Caransebeș (in care m-am canonit vreo zece ani) nu exista nici o librărie. Pardon erau 2 jumătăți de librarii unde cărțile se canoneau printre rechizite și jucării. Am ajuns pe acolo vara trecută și întru într-o paoeto-librarie din asta cu bună intenție să-mi cumpăr țigări. Da, librăria avea un sector dulciuri/răcoritoare/țigări. Surpriză. Încăperea era ocupată de niște rafturi cu cărți. Adevărate. Dar cum te opreai in dreptul unui raft suna o alarmă. Tare. Și apărea vânzătoarea de la jucarii-creioane să vadă ce faci. Ba, la o mișcare spre cărți Ileana Vulpescu a apărut femeia de servici, cu matura . Așa că am plecat cât mai puteam
Nu știu de ce am râs mai tare, de faptul că librăria avea alarmă la cărți sau că avea raion cu țigări 😂😂😂😂😂😂
Buna dimineata ! Iulia draga,te stiu fata „citita”,deeeci…protectia consumatorului ! La o faza din asta sigur ai faceam un ditai balciul.
Nu cumpar de la ei,dar merita ocoliti. Pacat ca cel mic a asistat la ceva ce n-ar fi trebuit. Genul de lectie „asa nu” !
Comentariu beton!13
Executat 🙃
Experiență pe dos.
Acum ceva ani, pe când eram în concediu de copil (fiind plecat la bunici), într-o dimineață după cafea, am hotărât o plimbare pe coclauri. Și pen’că nu aveam papucii potriviți, prima oprire pe traseu a fost la magazinul cu de toate. Am cumpărat următorii și am purces la prăfuitul lor.
Doar că, ce să vezi, ai doamnei nu s-au revoltat, dar ai mei… cu greu m-au lăsat să merg. Mai aveam puțin și îi dădeam jos din picioare.
Așa că a doua zi dimineață m-am prezentat cu ei în pungă, fix cum îi scosese din picioare (plini de praf, adică) la magazin.
Le-am povestit pe scurt istoria.
– Fiind purtați, nu vă putem da banii înapoi. Îi putem schimba cu alt model.
Celălalt model nu s-a răzvrătit pe coclauri.
Decathlon.
Comentariu beton!15
La Decathlon n-am avut ever vreo problemă cu retururile sau cu atitudinea angajaților.
După ffffoarte mult timp am intrat de curând intr-un Deichmann. Am găsit imediat niște sandale comode, erau și niște pantofi sport ok, dar altă dată. Eu am probleme cu picioarele, cam orice încalț. Doamna de la casă drăguță sau cel puțin se voia a fi.
Ai avut răbdare rău de tot ,mie dacă îmi spunea că-s urme de purtare, aplicam direct papucu’ peste bot. Nu mai am nervi pentru proști și nesimțiți 😖
Comentariu beton!13
Mda. După cum ziceam, poți să mă și trimiți în pixda mamii mele, dacă e cazul. Dar fă-o amabil, fără grețuri 🤷♀️
N-am pățit cu acrituri la Deichman până acum. Am făcut și retururi, au fost zâmbitoare și la casă, so far. Dar cred că mai pățești când dai de vreo d-asta cu pânze de păianjen la peșteră.
Ca o comparație: eram într-un magazin la suedeji, voiam să iau o sticlă de ulei. O iau de la raft, singura. Când mă duc la self checkout, nu era în sistem. Csf, aia e, aproape mă resemnasem. Doar că, surpriză: vorbesc cu o fătucă de la altă casă și-mi bate o sumă pentru uleiul ăla, după care mă întreabă dacă e ok așa. Îi spun că alte uleiuri care erau la raft cu aceeași sticlă, dar din alte chestii erau mai ieftine. A șters prețul inițial și mi-a bătut prețul celuilalt ulei, fără fâsuri. M-a întrebat dacă e ok, a zâmbit, ne-am mulțumit și ne-am văzut fiecare de drum.
Asemenea interacțiuni sunt imposibile în România. Știu, că am pățit.
Comentariu beton!19
„Asemenea interacțiuni sunt imposibile în România. Știu, că am pățit.”
@Androix, eu am aceeași experiență suedeză ca tine. Doar că în România. De mai multe ori, chiar.
Comentariu beton!11
@Androix, ba nu e imposibil, să știi.
Uite, acu ceva vreme am fost la megaimaj la noi în comună. Când puneam niște beri în coș, de pe raft, am atins din greșeală o doză, care a căzut și s-a făcut praf.
Bere împrăștiată peste tot, mizerie… Mi-am cerut scuze doamnei care a venit să curețe, am întrebat dacă pot să o ajut cu ceva, iar la casă am cerut să plătesc o bere în plus față de câte aveam în coș, pentru cea spartă.
Doamna de la casă s-a uitat uluită la mine și mi-a zis: Da cum doamne iartă-mă să vă putem să plătiți? Doar a fost un accident!
@(alta) Iulia, da, am întâlnit chestii sparte, dar din experiență spun (am lucrat în domeniu), că astea se trec la pierderi. Eu spun doar de o situație care nu se întâmplă atât de des (produs pe raft, nu există în baza de date), iar astea sunt situații fără rezultat în România.
Da, casieri care zâmbesc am mai întâlnit, dar nu prea des, că pe urmă ne obișnuim cu binele.
Da, situații de spart, răsturnat, am mai întâlnit, pierderi.
Dar o situație cu vreun produs care nu e citit la casă și să fie scanat altul asemănător, nu. Nici măcar scanat, ci doar să bată suma, oricare ar fi ea.
Draga Iulia, nu stiu daca ajuta sau nu, da sunt din romania asa ca sar cu un sfat nesolicitat: pt fi-miu, marimea 28, vanez pe fashiondays primigi/ crocks/nike. Masurile se potrivesc mereu, calitatea e wow cel putin la primigi si preturile mult mai bune ca in magazin. Am facut si o aroganta odata si i-am comandat 3 perechi de geox (pret bun) nu i-a venit nimic, am facut retur si am primit banii inapoi pe card in 2 zile. Eu evit magazinele pentru ca am prostul obicei de a ma duce imbracata comod (blugi si tricou) si nu pe tocuri de 12 cu LV la brat si in cele mai cu staif au tendinta de a ma urmari crezand ca cine stie ce vreau sa fur asa ca prefer online.
Comentariu beton!12
Sa știi ca prin Mall am pățit si eu. M am dus intr o iarna la alimentara sa iau ceva de mâncare. Cu sacoșa mea de plastic de acasă, cam mare pentru ce cumpărasem. Cum ma îndreptăm spre ieșire, am întrat pe la sephora sa vad și eu ce se mai vinde pe la parfumuri. Probabil aduceam a boschetar în blugi cu geaca și cu sacoșa aia târâită, ca s a plimbat o fătucă dupa mine cât am stat pe acolo. Probabil sa nu bag în sacoșoi vreun tester de la parfumuri 😂
Eu mi as pune și o pelerina și o masca,gen Zorro așa…🤣🤣🤣
Vanzatoare neexperimentate ! Fara fuste crete,inflorate,lungi si multe,nu prezentati…niciun pericol !
@Oana, așa e, la primigi i s-au potrivit mereu mărimile. La Geox a fost haos mai mereu – ba prea mici, ba prea mari.
Ideea e că, cu riscul de a suna ca o capră zgârcită, mi s-a cam urât să dau 200+ lei pe câte o pereche de papuci pe care fi-miu ii face praf în maxim 1 lună. Așa că am zis că îi iau rahaturi din astea gen Deichmann, care oricum sunt de o calitate îndoielnică, dar măcar sunt ieftini și nu mă doare sufletul când îi pun la gunoi ( că îi face atât de praf, încât nici de donat nu mai sunt buni).
Dar o să urmăresc reducerile, poate mai nimeresc câte ceva ok.
@iulia de aia iau de pe fashiondays si la mine limita tot la 200 lei este, nu de alta, dar inca nu a invatat sa puna frana cu frana de la bicicleta si nu cu piciorul :)). Are mergatori pe care i-a facut de nepurtat din prima zi, deci mi se pare absolut normal sa nu coste mai mult de 200.
Am schimbat saboti cumparati on line- am pregatit cutia, curierul mi-a adus cutia cu marimea dorita si eu i-am dat cutia cu marimea nepotrivita. Va jur. Am ramas masca, o fi fost vreo greseala la ei sau asta le e politica, nu stiu. Din pacate nu am mai comandat la ei pt ca am piciorul cam ingust si, desi imi plac sabotii de mor, nu pot purta de zi cu zi pt ca nu mi se potrivesc…
Online nu am comandat niciodată. Dar oricum, sunt convinsă (și se vede și din comentarii) că nu e neapărat politica generală a brandului. A fost doar o atitudine de cacao a unor persoane. Însă a fost suficient încât să mi se ia.
Sunt sigur că e o meteahnă/șmecherie românească, să dea bine vânzătorilor la evaluare și luarea onor clientelei românești de proști. În 2002 cred, am dat cardul de Metro la un unchi trăitor în Germania să meargă la Metro. S-a întors cu mâna goală, povestea că pe când tocmea gospodărește cărucioriul a scăpat ceva pe jos și s-a spart. Suflet milos și grijuliu, să nu calce cineva peste să alunece și să-se betegească a anunțat evenimentul. S-a procopsit cu o stafie ce-l urmărea prin magazin așa că la un moment dat a lăsat căruciorul vârfuit baltă și a plecat. Așa am aflat de la el că nu există în Germania să nu fie asigurată marfa și că în magazin e ca în dormitorul matrimonial: ce se întâmplă în el acolo rămâne! Să ne înțelegem, furturile nu intră la categoria asta.
Am probat asta destul de curând când am dus copii în Germania și am ieșit cu unul din ei la cumpărături la Lidl. Vesel nevoie mare a confiscat un borcănoi de Nutella pe care până la urmă l-a scăpat. Borcănoi, deci genul extra, mega mare. A venit o lucrătoare, a curățat sticla și conținutul lipicios, a zâmbit când am încercat să-i explic că-i plătesc și a dispărut.
Câteva zile mai încolo aflu de la altă cunoștință că a purtat (PURTAT!) două săptămâni o pereche de încălțământe și a returnat-o fără probleme.
Caz rarisim, am reușit să schimb și eu un borcănoi de Nescafe pe altceva, fără bon. Era o chestile promo (văzut-ați voi borcan sticlos de Nescafe original de 1 kg?) și alții nu vindeau așa ceva.
Și Deichmann e nemțesc, deci cred că au zis că fac economii dacă nu plătesc asigurarea mărfii și în plus nu se mai încurcă logistic și cu retururile. Nici nemții nu sunt sfânți, dar dacă în România nu e obligatorie asigurarea, asta e. Chiar dacă au ajus firmele nemțești în România, nu înseamnă că au adus și personalul și manierele din Germania – ăstea le implementează persoana pusă ca șeful/șefa lucrătorilor din magazin, care sigur nu au fost importați. Evoci direct Protecția Consumatorului și chiar scoți telefonul s-o faci, sau ceri și vorbești cu șefulețul uns ”Manager” și i-o zici nemilos în față că e obligat să schimbe – nu există să fie undeva în concediu și să nu aibă înlocuitor, că atunci e sat fără câini. Sunt și unele mărfuri obișnuite (de exemplu reducerile) care nu se returnează dar ăstea obligatoriu trebuie marcate vizibil, fără interpretări.
Vezi ce am scris mai sus legat de spartul unei beri în mega la noi în comună.
La genul ăsta de rahaturi, nu cred că are legătură cu politicile corporatiste, ci cu atitudinea oamenilor.
Sa știi ca nici eu nu întru prin acest magazin, dar din alte motive. Mi am luat acu niște adidași de vara (din aia fără șiret, care se incalta ca niște balerini). Ieftini, nu m au deranjat niciodata, am bătut toată Europa cu ei mai bine de 5 ani, pana și au dat duhul. N am mai gasit asa ceva, dar dacă erau, îmi erau mici. Eu port 40, acum ce vând ca 40 sunt un fel de 38. Am mai luat și alte soiuri de încălțăminte, însă am constatat după prima purtare ca sunt foarte incomozi… și direcția gunoi. Vorbesc de pantofi de 300 lei în sus, deci aveam ceva asteptari. Acum am luat ceva de la ccc. Nici aici nu e cine știe ce, deja am aruncat in decurs de vreo 3 ani cam 4 perechi care m au deranjat de la prima purtare. Mai insist, am un soi ciudat de picioare, pe mine ma rod și papucii de casa
Am cumpărat anul trecut o pereche de Nike de pe Zalando.
I-am purtat cale de o plimbare mai lungă prin oraș, și deși mărimea era corectă, unul dintre ei mi-a făcut o bătătură de toată frumusețea deasupra călcâiului.
I-am returnat pe motiv de defecți (am specificat foarte clar în formular ce s-a întâmplat), așteptându-mă să primesc mai puțini bani înapoi, din motiv de purtare.
Neh, am primit suma integrală. Și nu m-am mai atins de Nike.
@Lucian M exact aşa şi la mine, doar că eu am depăşit termenul de returnare. Mărime corectă de bascheți dar dau băşici la călcâi.
@Lucian, știu caz de Nike cumpărați azi, purtați 3 ore, talpă dezlipită, ziceai că s-a umblat nu știu câte mii de km cu ei.
Nu mai sunt nici ăștia ce erau 😐
Soră-mea are obiceiul ăsta de a cumpăra umblători copiilor, fără ca ei să fie prezenți. Nu o dată i s-a întâmplat să ajungă cu ei acasă și copiilor să nu le placă. Știu că de câteva ori m-a rugat pe mine să returnez șoșonii, explicându-mi situația.
Eu n-am dat niciodată explicații la magazin. Le-am spus simplu „retur” și am primit banii fără comentarii.
Totodată am rugat-o pe sor-mea să-și ia și urmașii la plimbare, dacă intenționează să facă shopping pentru ei. Că pot să aleagă pe loc ce le place și să probeze tot acolo. Ne scutește de încă o umblătură prin oraș pentru potențialul retur.
Tot una cu un retur (tot în Germania): aveam la un moment dat o baterie externă care după vreun an jumate de (ne)folosință s-a umflat. Mai aveam încă bonul pe care o cumpărasem dar eram sigur că nu mai e în garanție (de obicei pentru baterii e doar 6 luni, indiferent de produs).
M-am dus cu ea în magazin, spunând că nu știu dacă mai e în garanție și rugându-i să se ocupe de reciclarea ei corespunzătoare (legea îi obligă pe cei care au baterii la vânzare să le colecteze pe cele uzate).
Cucoana de la casă s-a uitat peste bon și mi-a zis că nu pot primi banii înapoi, dar pot să primesc altă baterie la fel. După ce i-am spus că nu mai au modelul în stoc, mi-a replicat că ba da, il au, dar sub alt nume și într-un ambalaj cu un design diferit, să caut cu atenție. Și mi-au schimbat bateria veche. Da, contra numelui și adresei scrise pe bonul de retur. 🤷🏼♂️
Comentariu beton!11
În general, încerc să îl iau cu mine când îi cumpăr chestii. Tocmai ca să evit eventualele bătăi de cap ulterioare.
Însă în ziua aia, am zis să împușc 2 iepuri – el se distra la petrecere, eu rezolvam niscai cumpărături. Mai ales că nu am mai avut până acum probleme cu retururile prin alte părți.
Legat de povestea ta cu bateria: it’s called CRM 🤷♀️
Incredibil…nu mi s-a întâmplat asa ceva pana acum, și nici hârtii de completat nu am avut. Sper sa ajungă mesajul unde trebuie și sa nu se mai întâmple asa ceva!
Puțin off topic: știu sigur ca băiețelul tău este mai mare decât al meu (al meu are 3,8 ani si arata de minim 5). Si poarta 29 la picior :)))
Mai vad copii de 1 sau 2 ani, au piciorușe cum avea al meu la botez :))
Mulți înainte și să-ți fie sănătos! Al meu are aproape 6 ani și oscilează între 28 și 29 momentan. Mi se pare că cresc destul de haotic la vârsta asta. Fi-miu a stagnat o bucată destul de lungă la 26, cred că vreun an, dacă nu și mai bine. După care, cumva, a sărit direct la 28 🤷♀️
E greu procesul de returnare, șefii nu prea vor sa audă de asta, de multe ori acriturile pe care nu le suportați ajung să plătească produsele din cauza unor clienți indeciși sau carora nu le pasă. Nu era mai simplu să mergeți împreună cu copilul sa probeze fără atâta zgomot? Zic si eu.
@Sebastian: hai să mori tu. Vezi că suntem în 2024, nu 1980.
Mai tre’ să ne spui că după program ele-s sclave-n fabrica ilegală de pantofi a patronului și-s hrănite cu șireturi fierte.
Comentariu beton!17
@Sebastian, poate ne povestești mătăluță cum a fost ultima dată când ai fost la cumpărat orice cu un terorist de 2-3-4 ani, că poate știi tu ceva ce nu știm restul părinților de copii mici când e vorba de cumpărat ceva cu/pentru ei. Dar, vorba lui JT, nu pe la 1900, ci mai prin zilele noastre.
Ca idee, în anul de grație 2024, eu, cumpărătorul, am DREPTUL LEGAL la retur, iar vânzătorul are obligația de a înlocui produsul sau de a returna suma. Indiferent dacă partenerul vânzătoarei a performat sau nu în dormitorul conjugal în noaptea anterioară.
Nu-mi dau seama dacă ești urmașul nostalgic al to’arășei vânzătoare de la alimentara/casa de comenzi/bufet sau soțul uneia dintre cele două acrituri.
Ilinca , deși esti foarte acida , nu esti bine informată ..
,,Ca idee, în anul de grație 2024, eu, , am DREPTUL LEGAL la retur, iar vânzătorul are obligația de a înlocui produsul sau de a returna suma,,
Zici tu…dar, la o simpla căutare de Google, găsești aceasta informație corecta.
..În cazul bunurilor cumpărate din magazinele fizice, nu există un drept legal care să permită consumatorilor să returneze produsele fără motiv.
Sunt totuși magazine care permit clienților acest lucru, ca parte a politicii comerciale, fără să fie obligate prin lege.
Acesta este un beneficiu pe care comercianții din magazinele fizice,atenție …îl aduc clienților , iar aceștia trebuie sa se informeze care sunt condițiile pe care trebuie sa le respecte.
Ca e dreptul tau să faci retur , da, este valabil doar pentru magazine online.
Exista însă o lege care reglementează returul , pentru achiziții on-line,Legea nr. 449/2003 și Ordonanța de Urgență nr. 34/2014.
NU…e obligatia magazinului sa faca retur. Si nesimtiti care nu accepta merita sa li se faca reclamatie in fiecare zi…sa vezi atunci ce-si misca fundul lenes
Si…hartii de completat???
In magazin? Chiar ciudat, intr-o era care se vrea cat mai customer friendly, pa motiv de jdemii de magazine, fizice si on line?
@Irinoush: românii-s-n stare să-ți ceară dosar cu șină doar pentru a fi „customer friendly”. 🤣🤣🤣
😂😂😂 E tipic în România, în una din scurtele mele vizite în țară am fost la un „magazin” care era de fapt o gheretă de tablă cu geamuri, să cumpăr o cutie de bomboane de ciocolată, acritura de serviciu nu m-a onorat nici cu o privire la bună ziua pe care i-am dat-o iar când am cerut produsul respectiv rezultă că avea doar 2 cutii cea din mostrador și una care era sus pe deasupra rafturilor, nu îți povestesc marea problemă de a aduce o scăriță și efortul supraomenesc de a urca cele 3 kintale ce cântarea distinsa doamnă până sus, după reușita aventură îmi dă cutia cu un regesc dispreț și îmi cere banii, care nu erau afișați pe nici un produs, evident deranjat de atitudinea dânsei ii spun sa șteargă praful de pe cutie, nu vrei să știi privirea ucigașă pe care am văzut-o în ochii ei și culmea s-a rupt celofanul care acoperă cutia, motiv pentru care am fost obligat să o plătesc pentru că nu o poate pune înapoi în raft cu celofanul rupt, Pam, Pam!!!
Mi se pare normal, ai supus biata ființă la atâta efort și nici măcar nu ți-ai cerut scuze?!? 🙄
Apropo de pantofi purtati: acum vreo 15 ani am cumparat fii’mi o pereche de pantofi din Carrefour. Erau ieftini, vreo 12 euro, de-aia i-am si luat. Am zis ca daca tin vara e ok.
I-am cumparat vineri. Simbata am mers la un loc de joaca si cind am ajuns acasa am vazut ca pantofii cei noi erau aproape dezintegrati, parca fusesera purtati luni si luni de zile.
Pe bune ca mi-am adus aminte de faimosul magazin de incaltaminte DEFONSECA (bucurestenii mai virstnici sigur si-l amintesc, primul occidental de dupa revolutie, pe Calea Victoriei, vindea pe valuta. Marfa frumoasa si colorata, numai ca…calitatea ciuciu! S-a aflat dupa un timp – legenda urbana ori ba – ca pantofii erau din carton, facuti pentru …morti!)
Bref, m-am dus luni la Carrefour, cu bonul, sa-mi dea banii inapoi.
– Nu va putem banii inapoi, pantofii au fost purtati.
– Da, dar vi se pare normal ca dupa 2 zile sa arate in felul asta?
– Ce s-a intimplat, ce-ati facut cu ei?
– Pai, i-a purtat copilul o singura data.
Am avut noroc, dupa 10 minute de discutii, au chemat un responsabil si ala mi-a facut bon de rambursare fara probleme.
Si tot la Carrefour, mai recent. Cumparasem un rucsac, marca lor. Avea o eticheta cum ca ar fi garantat 5 ani. Pastrasem tichetul de casa pentru ca stiam ca fii-miu transporta pietre in rucsac (in loc de manuale :-)). Dupa 6 luni, era descusut, vraiste. La inceput, n-au vrut sa-mi dea banii inapoi zicind ca nu e marca lor, sa scriu la fabricant. Am insistat, ei la fel. Pina la urma am facut un tur in magazin, am vazut unul identic, cu eticheta unde era mentionata perioada de garantie si m-au rambursat imediat.
Cumpărat din Carrefour un tricou, la repezeală. Unicul motiv – era roz 🫣
Ajuns acasă, probat, constatat că avea ditai bucata descusută la subraț. Mers cu el înapoi, fără prea mari speranțe. Primit în 30 de secunde 2 opțiuni: bani înapoi sau mă duc în magazin și caut altul, fără defect.
Era un tricou de maxim 50 de lei.
Deci se poate 🤷♀️
Mno, lipsa de educație amestecata cu salariu de căcat, rezulta ce ai scris.
Păpuci? Păpuci se zice la Brașov?
Data viitoare trimite-l pe Fritz teutonul, cu siguranță va fi tratat mai bine, n-a fost chimie intre tine și doamne, asta e.
Nu știu dacă păpuci se zice au ba aici, păpuci le zic io. Și da, data viitoare sigur merge Fritz 😁
Deichmann nu este decât un retailer de încălțăminte ieftină. Cum ai merge la Ryan sau Wizz cu așteptări de Emirates. Totuși, merită încercat cu o plângere vis a vis de atitudine. Știu, veșnica „și ce să le fac”. Dacă nimeni nu zice nimic, atunci asta e atitudinea de care te lovești. Noi ăștia suntem de fapt. Suntem niște suflete de milionari închise în carcase de pwlime care trebuie să muncească de la 0700 la 1700. E atitudinea ospătarului sictirit de la mare, e atitudinea guliei cu machiaj exagerat de la poșta română și e atitudinea agresiv-sictirità a angajatei umflate de gogoși și covrigi de la Deichmann. La Leroy Mârlan am avut un episod cu un nene care mă luase la pluà că i-am tot fwtut mănușile din raft. Era vorba de un anumit tip de mănuși de piele, din care ei aveau două cuie de agățat marfa pe raft și erau pline ochi. De unde plm să știu că nu au mărimea care îmi trebuia, dacă nu scria nimic? Le-am dat pe toate jos, una câte una. Mi-am pus ambiția de data asta. Luăm una, nu era mărimea, alaturi pe raft. Până s-a sesizat nea Caisă și a venit cu război. Ce căutați? Mărimea M. Păi n-avem. Păi de ce nu pui etichetă aici în cui, că ai doar mărimea Ț? Păi că trebuie să întrebați? Păi de ce stau eu pe timpul meu, să te caut prin magazin? Domne’ că dacă facem toți așa… Domne’, dacă am pune niste etichete n-am mai căutataaa… Și tot așa. Aveam timp, eram in vacanță. Și el avea timp, dar era la serviciu și mai avea și altceva de făcut. Cam asta e. E sictirită planta de la casă? Arată-i că poți să-i strici ziua și mai mult. Nu repară mare lucru în atitudine, dar reacția de compensare de după îi va ajuta pe toți cei care vin după tine cu probleme asemănătoare. Instinctiv, va sta toată ziua cu botul pe labe așteptând un telefon de la corporație (dacă scena a fost mai groasă), iar toți cei care vin după vor fi tratați ca la carte. Pot să înțeleg că ești obosit, blazat, sictirit de cât ai reușit în viață, pot să înțeleg că tot ce se arată în viitor e să ajungi o șefă de raion care le arată celor tinere cum se așează papucii in raft, superior, afectat ca și cum ai demonta focoase nucleare. Dar totuși, nu eu oblig oamenii să meargă la serviciu. Eu (clientul), poate că vin tot de la serviciu sau îmi fwt vreo câteva ore libere să îmi rezolv problema, în loc să beau o bere rece, deci nu înțeleg nici măcar de ce te răzbuni pe mine pentru o viață tristă de vânzătoare de încălțăminte ieftină. Pentru că sa nu ne păcălim, mai găsești chestii care sunt bune de sezon, dar nici Deichmann, nici Leonardo nu sunt altceva decât fostele barăci înțesate cu marfă chinezească și turcească. Bazaruri transformate de corporații care au speculat momentul și au eliminat găinarii cu chioșcuri. Deci pot să înțeleg că sunt obosite și au o viață tristă și o slujbă la fel, dar nu sunt eu sau altul de vină, deci nu înțeleg mârlănia, sictirul îndreptat către client și atitudinea răuvoitoare. Iar cu hârtiile, serios, păi dau declarații ca la poliție? Făceam circ acolo, sincer. Oricum aș fi lăsat ficusul să caute până reușea să-mi arate unde scrie că trebuie să-ți spun altceva pe lângă numărul bonului.
Comentariu beton!11
@Iulian Moldovan: bunul simț e o caracteristică umană, nu a unei clădiri.
Ai dreptate pe fond si totusi nu-mi place comentariul tau, domnu moldovan…
„Deichmann nu este decât un retailer de încălțăminte ieftină. ”
Nu știu cum sunt Deichmann-urile prin România, dar p-aici pe unde dau eu cu sapa, media de preț pentru încălțările din Deichmann cred că e peste 60 de euro per pereche.
Amu’, nu știu veniturile celor de pe blogul ăsta (și nici nu prea mă interesează în mod direct), dar 60 de euro sunt, totuși, 60 de euro…
@irinoush, pentru simplificare, am dreptate dar nu-ți place. Asta e, viața e greu.
@Lucian M, nici eu nu știu pe unde dai tu cu sapa, dar de dragul discuției o să explic mai pe larg: nu vorbeam de mărcile cunoscute pe care le vând în magazinele.lor, ci despre celelalte. Când am spus „ieftin”, cu puțină imaginație ar fi însemnat o referire la calitate, cum ai spune chinezării. Altfel nu înțeleg de când „ieftin” a devenit jignire? De când am început să ne simțim ofensați că am cumpărat ceva, iar altcineva a spus despre magazinul respectiv că ar fi „ieftin”?
Marcile consacrate o să le cumperi la prețul la care le găsești și în alte părți. Pentru celelalte produse depinde cum vezi lucrurile. 60€ nu mi se pare o sumă mare pentru o pereche de pantofi de calitate. Pentru pantofii lor este într-adevăr o sumă mare. Pentru CC sau CCC la fel. Nu sunt Otter, nu sunt Vans, nu sunt Converse, iar la pantofi nu știu ce exemple de famous brands să-ți dau, că nu prea port. La fel și C&A, New Yorker, H&M etc, sunt de buget. Nu sunt retaileri de famous brands. Zara face vâlvă printre taximetriștii noștri, dar nu e vreun famous brand pe nicăieri. Toate sunt doar supermarket-uri de haine. Nu mă simt ofensat, pentru că în proporție de 80% și eu cumpăr de pe la ei. Nu de la Zara, că nu mi-a plăcut nimic în nicio vizită, deci am încetat vizitele. Doar încălțămintea e singura slăbiciune, fiind Vans, Doc Martens sau Palladium. În rest, cârpele.sunt de la ieftinealà. În UK am rupt Primark.Pentru serviciu mi-ar trebui5.11, dar mă descurc și cu Mil-Tec sau Helikon Tex. Nu mă simt nici ofensat, nici altfel. Îmi cumpăr ce-mi place și ce-mi vine. Cu speranța că am lămurit, ideea era că într-un magazin de foști angrosiști, nu poți să aștepți atitudinea de magazin de lux, dar nici mârlănia nu e scuzabilă.
@John Temple, nici nu-mi aduc aminte sa fi afirmat treaba asta.
Mi-am cumpărat și eu o dată de la ei o pereche de ghete care s-au rupt după prima purtare. Le-am dus înapoi. Nu am cerut banii pe ele. Le-am schimbat cu altă pereche, fiindcă, așa cum ați spus dumnevoastră, au modele simpatice. Dar de atunci și eu le-am spus adio. Să tot fie vreo 5-6 ani. Aaa, să nu uit. Mi-am cumpărat și o geantă de la ei, dar asta înainte de faza cu ghetele.
Idem si la mine, o pereche de bocanci de iarna, dupa cateva purtari la cea stanga am simtit o problema la talpa dar am zis ca poate mi se pare. La un moment dat cand era ud pe jos deja am simtit cum iau apa. Oops, defect de fabricatie zic… nu mi-am mai batut capul, au ajuns la gunoi. De atunci tot la categoria junk a intrat si magazinul.
Am patit exact la fel cu ai fetitei (inclusiv partea de folosire). Dar eu nu am avut norocul tau si…. nu mi-au dat banii. Am facut reclamatie la Protectia Consumatorului si au spus ca nu am citit eu conditiile celor de la Deichmann ca ei nu dau banii inapoi. Asa ca am ramas cu paguba. Dar nici nu ma mai Intorc la ei.
Am făcut și eu reclamație la ANPC. Legat strict de faptul că mi-au condiționat returnarea banilor de semnarea unui document contabil în alb (dispoziție de plată). Vedem ce zic.
Din ce am citit eu la ei pe site zice așa
Nu vi se potrivesc articolele comandate? Nicio problemă, la Deichmann aveți perioadă de retur NELIMITATĂ.
Bravos! Am patit la fel, aducand incaltarile in aceeasi zi! Deci suntem macar doua, care Never Ever nu mai cumparam de la ei! Eu le doresc la cat mai multi ca noi, pentru ca e singura modalitate in care isi vor revizui politicile, angajatii samd! Pe lista mea mai este si Kik si Takko din fix aceleasi motive! Din momentul in care au incercat sa imi bage pe gat ca E OBLIGATORIU sa le completez lor pe bon date personale si povesti cu motive, le-am comunicat sec ca vreau banii mei pe retur, ca legea nu ma obliga la nimic din ce debiteaza ele (iar politica interna a magazinelor lor trebuie sa se alinieze legii romane!) Si ca , chiar daca ar fi ultimul magazin din lume, de la ei eu nh mai cumpar nimic
Mișto e că la ei pe site, la secțiunea de retur, nu zice nimic de enshpe mii de hârțoage de semnat și completat. Dar aparent între ce scriu pe site și realitatea din teren e ceva diferență…
De curiozitate…cine te obliga sa dai datele tale personale? Nu poti scrie nume si date la intamplare? 🤔🤭
Mai e o chestie care ma enerveaza la astia de la Deichmann. De cate ori cumpar o pereche de incaltaminte incep cucoanele alea cu intrebari de genul ….daca vreau un spray de protectie ….daca vreau o crema de pantofi…..daca le refuz atunci continua cu alte rahaturi doar doar imi bagă ceva pe gât.
Target de vânzări, și mie mi se întâmplă la fel.
De fiecare dată când încep discursul, le întrerup și le zic simplu: „nur die Schuhe”.
Încetează pe loc.
E simplu..invata sa spui NU. Ca la farmacie cand cumperi un antibiotic si te obliga sa mai cumperi alte 5 mizerii pe langa…eu le raspund sec…Nu mi-a prescris doctorul…NU cumpar.
Ai dat de niste proaste dar e ceva cu unele femei mai ales cand au de a face cu alte femei. Am dat si eu de proaste dintr-astea care au impresia ca daca lucreaza undeva e afacerea lor. Multe femei se feresc sa aiba sefe femei ca pot avea probleme. Au unele o rautate inexplicabila. Intr-o firma veche HR-istele s-au luat de una ca de ce nu a anuntat ca e gravida dupa 3 sau 4 luni, wtf ?!? Tot la HR am vazut cum incercau sa nu le plateasca zile de concediu la colege care si-au dat demisia de parca banii le-ar fi dat din buzunar. La ore suplimentare inventau tot felul de pretexte si vicii de procedura sa nu le plateasca.
Foarte posibil să nu fi avut aceleași grețuri dacă era tac-su cu copilul 🤷♀️
Pe mine ma fascineaza fiintele astea…daca nu iti plac deloc oamenii, nu iti place sa interactionezi cu ei si nici macar sa simulezi vreo urma de neutralitate nu esti in stare (nu mai zic sa fii amabil sau cu bun-simt), la ce dracu’ impaiat ti-ai ales asa un servici?!
Mi se taie instant cand vad astfel de specimene si din principiu nu mai calc prin locul ala, pot sa fie cele mai bune lucruri/spanac, nu o sa dau bani sa fiu tratata parca banii lasati de mine sunt o insulta pentru mama lor.
Cred ca spunea cineva mai sus de faza cu “semnele de purtare” care ar fi putut fi de la podeaua din magazin. As fi curioasa daca s-ar duce cineva la coana de la casa si ar cere o reducere la pantofii care evident sunt purtati, ca doar i-a probat vreo duzina de copii inainte, atunci ce ar mai spune 🤪
Păi îți spun eu ce se întâmplă dacă ceri reducere – nu se poate. Deși atât politica lor, cât și legea, spun că se acordă reduceri dacă sunt produse cu defecte etc. Pățit.
Am găsit o pereche de papuci de casă pentru El Sotz. Ceea ce e mare minune, că El Sotz poartă un delicat 46-47 și papucii de casă dimensiunea asta sunt rara avis.
Găsit deci papuci. O singură pereche în tot magazinul. Mică dezlipire la îmbinarea dintre talpă și partea de sus. Gândesc că se rezolvă cu niscai Țac-Pac Secretul Cizmarului. Arătat la casă, cerut reducere. Nu se poate 🤷♀️
Plecat acasă fără papuci de casă.
Thuamni! Prefera sa nu isi bata capul si sa ramana cu un produs cu defect pe care il arunca in cele din urma, decat sa lase din pret 🙃…adica na, doar nu e magazinul lu’ tac’su, imi place ca atitudinea e consecventa si fata de clienti, si fata de firma, ce atata etica si alte cuvinte greu de explicat.
Daca vreodata aveti Dog Show prin Cracovia, da un semn, dau o bere si niste crantzanele gourmet (care cum o avea gustul, nu judec 🤣), se gasesc si barci prin magazinele de papuci pt El Sotz!
Nu-s ce te mira…e o meserie banala, iti trebuie cred…4 clase si orice fufa se poate angaja. Daca mai si arati a pitipoanca…succes garantat. Crezi ca se intreaba daca sunt calificate in public relation? 🤣
Hai, mai, ca sunt oameni cu 4 clase care au bun-simt 😄 bon, daca intersectam si fufele, mai greu 🤣, dar aici cred ca intervine si factorul “cine le angajeaza”, ca daca e scarba destula in ambele parti, e vina clientului ca le deranjeaza, clar!
Ai avut curat ghinion, draga Iulia.
Sa dai peste cateva cretine care n-au nici o treaba nici cu vanzarile, nici cu relatiile interumane. Si nici bun simt…
Tara asta e plina de cretini pe care-i intalnim pretutindeni, prin aproape orice firma si care ne fac viata amara. Cretini care simt o placere diabolica, aproape concupiscenta, in a face altora, probleme.
Ai perfecta dreptate sa-ti bagi picioarele in Deichmann, sau in orice alta firma ai carei angajati se poarta astfel cu clientul. Fara pic de respect, fara rabdare, fara omenie si fara empatie…
Si eu as face la fel.
Din pacate, multe companii angajeaza din ce gasesc, ca nu prea se inghesuie nimeni in astfel de posturi si nu prea mai vine nici dracu sa lucreze prin magazine pe salariile si in conditiile de acolo. Si de aceea gasim oameni nepotriviti in relatii cu publicul si ne lovim de ei. Nu mai conteaza daca esti bun sau nu, daca te pricepi sau nu, sau daca ai vreo treaba cu atributiile specifice postului.
Vrei sa muncesti ? Ok, esti bun de angajat, chiar daca esti un cretin congenital, sau vreo imbecila cu opt clase.
Probabil ca viitorul va fi al indienilor si nepalezilor.
Dupa ce vor fi terminat de livrat prin Tazz si Glovo, ii vom gasi la casa prin Deichmann ori Lidl.
Da’ probabil vor avea mai mult bun simt si vor fi macar la inceput, mai omenosi decat muraturile alea proaste, caraora nu putem decat sa le uram un calduros: somaj fericit !…
Să știi că indienii și nepalezii și ce alte nații or mai bântui p-aici, strict din cât am văzut până acum, sunt super ok și politicoși. Vedem dacă se „românizează” și ei în timp sau ba.
Acum vreo 10 ani am cumpărat un tv de la emag . După vreo 3 luni sa defectat . Trimis în service l-au reparat . În primul an a apărut același defect de 4 ori . Parca era programat la 3-4 luni . Cind am vorbit la telefon cu fata de la emag am cerut banii înapoi, a spus ca trebuie constatat defectul . Am spus ca reclam la anpc și răspunsul a fost : credeți ca o sa va dea ei banii înapoi? Am închis telefonul . Convorbirea fiind înregistrată de ei după vreo 20 de minute a sunat un tip care sa recomandat sef la vinzari , si-a cerut scuze pt atitudinea colegei lui și mi-a spus ca în 30 de minute pot sa ma duc în showroom sa primesc banii înapoi.
Păi și e normal? Să trebuiască să recurgem la amenințări ca să beneficiem de ceva la ce avem dreptul? E trist.
De vreo 2 ani de zile, pe lângă jobul principal am și jobul de a verifica/controla acest gen de magazine. Undercover bineînțeles. In 99% din cazuri trebuie sa și achiziționez un produs și să revin cu el într-un interval aleator. Astăzi am avut o istorie, aș zice identica cu a ta. Diferența că Irina era un Irinel, in rest povestea trasa la indigo. Nu ai vrea sa știi ce mult mi-a plăcut să fac referatul… Când poți dă-mi locația și acelui minunat Deichmann. Și dacă nu e in zona mea de responsabilitate, merg gratis până la capătul lumii pentru Irina ta. Deja o ador.
Comentariu beton!13
E vorba despre cel din Coresi Brașov.
Sunt tare curioasă dacă față de un bărbat au aceeași atitudine.
Ce tare…mi-ar placea la nebunie sa am un astfel de extra job. Am avut si experiente foarte faine cu retururi la Takko, C&A, Sinsay dar si nefaste la magazine mai putin cunoscute. Am amici care marog sa returnez eu pt ei ca sa nu treaca prin chinuri asemanatoare cu ale Iuliei 🤪
Nu este vorba de papuci, că doar papucii nu te strâng. Sigur cumpărătoarea este din Ardeal. De ce oare acolo se spune papuci la orice fel de încălțăminte? Pentru mine încălțămintea înseamnă pantofi, cizme, ghete, botine, sandale, mocasini, espadrile, teniși, papuci etc etc.
Iulia este ardeleanca,da asa zic ei incaltarilor,daaar si papucii te pot „strange”uneori !
@Mihaela, conform DEX:
papuc, papuci, substantiv masculin
1. Încălțăminte ușoară (fără toc), care se poartă în casă.
diminutive: papucaș papucel
1.1. prin generalizare Pantof ușor de vară.
Ca să fie clar până și pentru tine, îi căutam copilului pantofi ușori de vară.
Alte întrebări?
Semi-moldovean aici (adică doar când îmi convine).
Și acolo un’ s-agață harta în cui tot papuci le zice.
Indiferent că-s opinci sau Loboutini.
Poate ar fi cazul să nu ne mai luăm chiar atât de în serios la articolele Iuliei.
Asta am patit eu intr-un Pepco, prin iarna:
Am intrat sa casc gura, si, din intamplare, gasesc o vesta care imi placea, doar ca marimea mea (mare) am gasit doar bej. Nu ca as avea ceva cu bejul, dar as fi preferat ceva mai inchis, mai anti jeg. Dupa ce caut in (credeam eu) toate ungherele si ma asigur (intreband una dintre lucratoare de prin magazin) ca nu mai exista marimea dorita si pe negru, ma duc la casa. In momentul imediat urmator achitarii pretului, zaresc pe un manechin de langa casa o vesta neagra ce parea exact marimea dorita. Ma asigur ca este, intr-adevar, ceea ce-mi doream cu ardoare, si fac acel un pas si jumatate inapoi la casa, solicitand cealalta vesta. Vanzatoarea, draguta, merge imediat la manechin, face schimbul, si cand ma gandeam ca imi intinde vesta si pot pleca, spune:
– Trebuie sa o achitati si pe aceasta, iar banii pe retur va vor fi trimisi in cont in 30 zile.
Pentru ca o achitasem cu cardul si asta era politica (bancii?, procesatorului de plati?)…
Bineinteles ca nu am platit-o si pe a doua, dar nici fara vesta n-am plecat, doar ca am mai stat 20 minute in magazin, enervandu-ma, tiganindu-ma, dupa discutii cu n angajate si formulare completate. N-am mai intrat in Pepco de atunci…
Confirm, am un pepco destul de aproape de casa si mai fac din cand in cand vizite, sa vad noutatile. Asa ca mai cumpar pentru barbata miu cate un tricou haios (tre sa aiba pe el desenate biciclete sau supereroi marvel). Le probeaza acasa iar daca fac retur si am platit cu cardul intr adevar plata se face inapoi in cont. Completezi un mic formular care dureaza 10 secunde si plata se face cam in 2-3 zile. Nu m a deranjat, fetele de la casa au fost mereu amabile
@Iulia ai fost o doamna dat fiind cat de zdrențe au fost madamele de acolo..In context similar merg ieri in Chicago la un T-mobile sa ne luam cartele prepay cu net si voce ca nu vreau sa trebuiasca sa imi un rinichi sa platesc factura de roaming dupa ce ma intorc. In magazin o domnisoara African american fara un dinte in fața (nu glumesc) cu accent de south Chicago street 65 incepe sa turuie ca are o oferta 2 numere cu net nelimitat si voce pentru 75 de dolari. Ii explic ca vream esim își da ochii peste cap si zice Okey. Am vazut ca nu se pricepe si tot dadea cu unghia de 50 cm intr-o tableta sa o sparga o intreb daca o pot ajuta cu ceva ca eu mai am un esim si mi l-am instalat singura si ce crezi ridica tonul la mine de parca ii spusesem ca vreau sa o omor.In secunda 2 a venit un alt baiat si a facut el 80% din treaba si a rugat-o doar sa incaseze de la mine. A venit cu o scarba de parca trebuia ea sa imi dea bani imi zmulge cardul si il da in sila la contactless si cu o satisfactie de zici ca avea orgasm pe loc imi spune Your card isnt good . I-am explicat ca este card european si cere pin pentru ca este card de debit nu de credit Amex asa ca trebuie sa il treaca si sa astepte 2 secunde voi baga pin ul si va fi good.Asa ca toata lumea asta are neoameni si angajati de kkt.
Acu vo’ 10 ani…cizme guma cu Elsa pentru fata din dotare…probam…totul ok…ajungem acasa, booon, încalt zuza si …..surpriza…raman cu fermoarul in mana, retur fara probleme, ba mai mult primim o reducere la acelasi model (simbolica dar mna….)…cam atunci am calcat ultima oara in Daichman….
Fix astazi, urmand a face un drum spre Bv….realizez ca ultima pereche de adidasi ramasa intacta e uda de ieri…asa ca ma prezint in slapi la…Sportisimo sa iau ceva potcoave pe fast forward, gasesc ce vreau, vad pretul afisat la raft si pe cutie, la casierie…surpriza, o do’nsoara ma anunta nonsalant ca e penultima pereche si ca e la reducere…si uite asa am luat un set de anvelope Umbro la ,,decat 67 de lei,,….deci se poate daca e bunavointa.
P.S…..am ras cu spume la comentarii…🤣
A…cutrele alea merita vizitate…vorba lui Cucurigu…dar nu doar probat, as cumpara ceva…fara proba, ies si intru inapoi dupa 2 minute, ca vreau retur…apoi sa vezi distractie….sunt curios daca si in fata la 1.85 metri de slană pletoasa fac aceiasi scena…o sa aive papuci in meniu…🤣🤣🤣…
Bine ca sau recuperat banii. ATENȚIE : La Galați la un alt magazin clientul a primit un card cadou care putea fi folosit doar în acel magazin. Pai eu vreau sa cumpăr pepeni sau roșii de banii recuperați. Păcat că era și soția cu mine care are o frică teribilă de vânzători iar noi trebuia să plecăm ( locuim la 100 km). Am vrut să filmez toată discuția dar au apăsat pe butonul de panică și au apărut doi Golani= smardoi=retarzi. Aveam ac și de cojocul lor.
Si noi am patit-o la fel cu un retur. Nu au vrut sa il preia, gaseau motive (in Cluj-Napoca, Vivo). Cred ca e politica de firma sa nu accepte. Asa ne-am enervat ca de atunci (de 2 ani) nu mai intru in magazinul ala.
Bună! Am lucrat în Deichmann, asa ceva nu se acceptă. Am primit încălțăminte retur și după 50 de zile, purtată, cu bonul fiscal.
O reclamație în sediul central și este suficient.
Corect, de multe ori fufe din astea de vanzatoare fac ele legea in magazin pentru ca nu le controleaza nimeni.
Cum se poate face o reclamatie in sediul central?
Stimată doamnă Iulia,
Dorim în primul rând să vă adresăm scuzele noastre pentru experiența neplăcută întâlnită într-unul dintre magazinele Deichmann.
Atât reclamația, cât și feedback-ul dumneavoastră ne oferă posibilitatea de a îmbunătăți și de a deservi mai bine clienții noștri pe viitor. Din acest motiv am înaintat sesizarea dumneavoastră managerului zonal în vederea investigării suplimentare și pentru a evita repetarea ei. Gradul crescut de satisfacție a clienților noștri este foarte important pentru noi.
Nu în ultimul rând, precizăm că pentru orice situație întâmpinată pe parcursul experienței din magazinele noastre (inclusiv cea prezentată de dumneavoastră) se află la dispoziția clienților noștri echipa de service clienți, care poate clarifica și după caz, remedia eventualele nemulțumiri. Suntem la dispoziția dumneavoastră la numărul de telefon 0800800315 (apel gratuit) Luni – Vineri între orele 09:00 – 16:00 sau la adresa de e-mail [email protected].
Toate cele bune,
Echipa Deichmann
Sfat din experiența personală. Cumpără produse din magazinele Sportisimo și eviți problemele pe care le-ai expus. Plus de asta au preturi mai bune,modele mai multe și mai interesante,mărci suplimentare de calitate,ex: lotto,kappa,etc. Ca încheiere in Deichman. Am văzut modele de Nike și Adidas ce au aveau urme vizibile de adeziv scurs între talpa și materialul pantofului. Am mari îndoieli că modelele respective de Nike și Adidas erau originale.
Sunt total de acord. Atat Sportisimo are preturi mai bune cat si alte magazine. Astazi chiar am vazut in Deichman o pereche de adidasi pentru copiii pe care i-am achizitionat din Hervis la pretul de 100 de lei iar la ei erau 170 de lei.Este totusi o diferenta! Si da, ai dreptate, calitatea este indoielnica!
Asa am patit si eu astazi, mie nu au vrut sa imi schimbe produsul.Oare cu o reclamatie la ANPC se poate rezolva?
Am cumparat doua perechi de adidasi din Afi Deichman iar azi am ajuns la Veranda sa schimb produsele, am ajuns in Veranda pentru ca e mai aproape de casa. O pereche mi-a fost schimbata, a doua nu, pe motiv ca au fost purtati. Adidasii sunt pentru baiatul meu care are 4 anisori, adidasi pe care nu i-a purtat doar i-a probat si ulterior a mers cu ei prin casa. Domnul de la casa mi-a zis ca nu poate primi asa pereche in magazinul lui, eu chiar nu inteleg ce are perechea pentru ca nu au fost purtati, da pot spune ca sunt un pic tociti pe talpa pentru ca talpa nu este de calitate. Oare cu o recmatie la ANPC se poate rezolva?