Știu că azi e vineri și poate c-ar fi trebuit să ne ocupăm de chestii mai relaxante, dar mi-am zis că mai bine iau taurul de coarne, chiar dacă e început de weekend.
N-o fac de plăcere, dimpotrivă, sunt nevoit să vă întreb, după ce-am descoperit c-am trăit în ignoranță aproape jumătate din această viață. Iar cealaltă jumătate, am trăit în negare, pentru c-am refuzat să accept cumplitul, dar atât de tristul adevăr.
Așadar, prieteni, a sosit timpul pentru singura întrebare care contează cu adevărat. A venit timpul să vă uitați adânc înlăuntrul vostru și să-mi răspundeți, cu toată sinceritatea sufletelor voastre pure, la singura întrebare care contează cu adevărat:
Voi mâncați mucenici adevărați moldovenești sau făcături d-ăia cu zeamă?
Nu de alta, dar eu am aflat de existența acestor făcături cu zeamă în cel mai trist mod posibil. Eram deja în București, stăteam în cămin, în Grozăvești, și într-o zi ne-a chemat vecina de palier să mâncăm mucenici. Primise de-acasă, că-i trimisese maică-sa pachet.
M-am bucurat groaznic, mă și vedeam mușcând cu poftă din ei, cu mierea scurgându-mi-se pe bărbie, amestecată cu bucăți de nucă pisată.
Când a deschis oala aia cu zămălău în care se vedeau plutind niște chestii absolut ne-mucenicești, mi s-a făcut rău. Evident, n-am mâncat nici atunci, nici de atunci încoace, pentru că nu mă pot atinge de așa ceva.
Deci? La voi cum se prezintă situația?
Idem! Numai din aia pufosi, cu miere si nuca. Si nu am mai mancat de atata timp ☹️
Comentariu beton!17
De abia am aflat ca exista o abominație ca mucenicul în lichid. #ThoughtsAndPrayers pentru fratii și surorile noastre de la sud
Moldovenești all the way!
Nu consum lături. Mi se întoarce stomacul pe dos numa’ când văd poza.
🤢🤢🤢🤢🤢🤢🤢🤢
Nici cealaltă variantă nu mă atrage deloc.
Comentariu beton!20
@John, păi după ce ai mâncat pizza divină, am incheiat citatul, nu merge ciorbă de mucenici!😀😀😀
Comentariu beton!12
@Vic: i-am și spus ieri lu’ frate-miu că io pizza-n alt loc din oraș nu mai mănânc.
Ce-i în pozele de mai sus…direct porcilor le-aș da.
Aici sunt de acord cu @JT – niciuna din variante nu ma atrage. Nu înțeleg de ce as mânca vreunii
uăăăăiii!
Comentariu beton!15
Uāāāi si io! Tot în facultate în Bucuresti la invitatia unui coleg am vāzut prima oarā. Desi eram lihnitā nu m-am atins de polonicu’ āla:( Mai bine ne dādea o ciorbā.
Da uăi, di așiia di pi la noi
da’ vezî cî olteanu’ nu zîci nica di alea pazășpa’?!
că mîncarea-i fudulie…
hai că n-am vrut să mă laud, da’ mă! l-am auzît pi domnu’ Dan Alexe (iar!) la vorbitorincii cum că vasluienii îs cii mai ninorociț dintri moldovieni: răi, lașî, leneșî, iar fimieili, răli di muscî șî cam bețîvi (ol ovă moldova asta); di vasluieni măi zîci domnu’ Dan (citînd din Descriptio Moldavie, ca și mai sus), cî atunși cîn’ au mosafiri (oaspețî, ma rog, pi vremia aciia), sî îmbracî saracașios, sî plîng cî n-au di nișiunili, așteptînd pomanî di la oaspiț; iar dispri primul boier moldovian, zîci domnu’ c-o fost cam așă: într-o înfruntare directă între moldovieni șî valahi (pi cari ăi noștri îi cam jăfuieu pi vremuri), s-o stabilit un concurs di baut; pi podu’ di la Focșăni s-o pus masî mari, iar fiicari ș-o adus bețîvu’ (pentru Moldova șansele să fi „luptat” un vasluian…); nu sî știi cîti ori sau zîli s-o băut, da’ finalu’ o fost cînd valahu’ o murit! (sarmanu’, da’ măcar o murit mai binedispus dicît grecu’ di la Maraton…), iar moldovianu’, campioooonul! campioooonul! ole, ole, oleeee, moldovianu’, zîc, o fost îmboierit; amu, nu sî știi cît o măi dus-o cu ficatu’ șî al nostru, da’ măcar o fo’ boier!
di ci povestesc io tătî tărășănia?
păi valahii o transmis poviestea, din neam în neam, da’ îi ca în giocu’ cela, telefonu’ fărî fir! șî așa s-o agiuns di la „mușenici șî pazășpatru di păhari” la „mucenici în zeamă”…; nu spunim „zamî” cî așela-i lucru sfînt: borș di găinî!
PieS: înainte să începeți cu acuzele, rația de azi a fost: un pahar de „negru de butuc” (că l-au cerut linguinele alea alla carbonara de la prînz, altfel…) și 2 shot-uri de vișinată; ceea ce pentru un originar din uasluisiti…
@costica,să fie primit!
o fost, o fost, @MoșIoane, c-am durnit ca un prunc; șî di sculat la ora asta, tăt pruncu’ s-o ocupat; gata, am băut cafiaua șî ni ducim la selgro sî cumpărăm chefir, pentru mic dejun cu fulgi de hrișcă; hă hă, o crezut cî mă prostești „taaaatiiii, mie nu-mi place iaurtuuuul; dacă aș avea chefiiiir…”… „dar e deschis la ora astaaaa???”
Din ambele feluri, desigur. Nu discriminăm! 😂
Comentariu beton!34
Exact așa, fără discriminare 🙂
#Me too. Pe cei moldovenesti ii cumpar, pe cei muntesti pot sa ii fac singura si sunt tare mandra 😅
Comentariu beton!21
Acelasi soc l-am avut si eu prima oara cand mi-a dat cineva sa mananc mucenici cu lingura, acum insa imi plac mai mult decat aceia „uscati” 🙂
Comentariu beton!26
Doar brânzoaice (poale’n brâu).
@MV, Io nici n-am văzut vreodată ciorbiță d’aia de care ai postat tu. Și, probabil, dacă nu puneai tu poza, nici nu aș fi aflat de existența ei!😀
Comentariu beton!19
Hai, frate, nu se poate așa ceva! Păi e plin netul, e plin la televiziuni, cum să nu știi zama aia îngrozitoare?
O fi plin netul, dar ceea ce spuneam este că EU n-am văzut. Și, după cum arată, nici nu am pierdut nimic!
Sau poate oi fi văzut și creierul meu a refuzat să facă legătura între mucenici și ciorbă? 😀
Comentariu beton!15
Mai degrabă așa. 😀
Exact asa sta situatia si la mine. De fapt, am vazut prin magazine mucenici gata ambalati. Sunt niste chestii mici in forma de 8 care aduc cumva cu aluatul de coltunasi si m-am gandit ca dupa ce ii fierbi le pui tu miere si nuca, dar nu mi-am imaginat ca faci supa din ei.
By the way. Ce e zeama aia rosie din poza? Din ce e compusa?
Nici eu nu știu de zama aia, în jumătatea mea de secol n-am văzut/gustat așa dubioșenie. Cum pisici să bagi în ciorbă ceva cu nucă și miere?
@TudorTic,
Zeama este cea în care au fiert mucenicii. Se adaugă zahăr și diferite esențe (rom, vanilie) și la sfârșit nucă și scorțișoară.
Mie îmi plac mai mult ăia fără zeamă
Bine, din ăia cu zeamă am mâncat o singură dată, foarte demult, așa că nu mai țin minte dacă au fost buni. Dar i-am mâncat.
Depinde de zona din care esti. Eu,mai de la sud,numai din cei cu zeama. Si am facut mereu,mai putin anul acesta can este cu …dieta ! Am zis pas.
Comentariu beton!28
Ăăă… eu is fan ciorba!
Comentariu beton!32
Bună ziua! Am fost născut și crescut în București, iar până la 12 ani, nici nu știam că există, altfel decât cu zeamă.
Oricum nu mă împac, cu mierea deloc!
Comentariu beton!25
Moldovinești, bre! Nici nu știam că există și altfel până acu vreo 4 ani, și eu am 40🙈.
Mai cumpăr la sfârșit de martie, când sunt la reducere prin magazine, din aia mici, la pungă. Îi folosesc pe post de înlocuitor de paste sau cereale în meniul haiducilor mei. Dar le zic că sunt paste în formă de 8 😉
@MV Nu poți alege când ești jumătate munteancă, jumătate moldoveancă, după origini. Așa că se execută mucenici pt amândouă poftele! 😁🤤😍
Comentariu beton!21
Juma de viață românească am trăit-o în Dobrogea, cealaltă în Moldova.
Deci, da!
Comentariu beton!15
Si, si! Ba chiar, dupa ce am halit ieri un mucenic moldovenesc genial, luat de la cofetarie, am si facut, tot ieri si pentru prima oara in viata, mucenici in zamalau. Nu ca ma laud, dar am dus azi ce-a mai ramas din ei la serviciu, unde au fost deja leorpaiti cu maxim entuziasm.
Comentariu beton!16
Zămălău, cu atâta am rămas din tot articolul 😃. Din adolescenta mea pe plaiuri ardelenești nu am mai auzit cuvântul asta.
Si ca sa răspund la articol nu prefer niciunul pentru ca nu s-au consumat la noi in familie niciodată.
Comentariu beton!13
Ăia cu zeamă sunt un fel de supă de cus-cus iar ăia adevărații sunt covrigii de la Luca cu miere și nucă mai pe opulență. Mănânc din ambii.
Comentariu beton!23
Am crescut cu cei muntenesti si imi plac foarte mult (apropo, noi prin Baragan le spunem măcinici). Am avut aceeasi surpiza neplacuta ca si tine cand mi-a chemat cineva sa mananc mucenici si mi-a dat cornurile alea cu miere si nuca. Intre timp am ajuns sa accept si mucenicii moldovenesti, dar pentru mine adevaratii „măcinici” raman cei muntenesti.
Comentariu beton!49
Idem! Tot Baragan, clar cei cu zeama sunt adevaratii! Am ajuns sa-i tolerez si pe moldivenesti dar…
Mama facea acele opturi din coca framantata acasa si zeama aia cu nuca si scortisoara…Gust de copilarie 😁
Comentariu beton!12
Nici o varianta dupa cum arata, in Ardeal nu tin minte sa fii vazut, sau cel putin in zona mea.
Nu cunosc nici mucenicii si nici ca sunt insotiti de 44 de pahare de vin! Constat ca am trait degeaba dar niciodata nu e prea tarziu si voi schimba asta de anul viitor.🙂
Am crescut cu unii facuti de mamaie, din coca de paine, peste care punea niste miere/zahar si poate nuca. Cand am ajuns in Bucuresti si am dat de cei cu zeama, mi-au placut mult. Mananc ce mi se ofera, nu fac mofturi.
Comentariu beton!16
Nu există decât mucenici copți cu multă nucă și bine însiropați cu miere. Să te „tămânjăști” (cum zicea bunica) pe față, pe mâini și poate și pe tricou când îi mănânci. Și apoi să strângi temeinic tot ce a rămas în farfurie cu ultima bucățică și să molfăi mulțumit. Ieri am mâncat doi și nu regret nimic.
@Mihai, eu mă mir că ție îți plac ăștia având în vedere că nu înțelegi cozonacul. :))
Pentru cei care votează cu supa dulce și cu o culoare „extraordinară” am așa o milăăăăăă… Nu știu ce au avut părinții voștri cu voi de vă dădeau așa ceva. :)))))
Poza pe care ai pus-o tu cu supa aia e super mișto. Eu am văzut numai zemuri care băteau în gri.
Comentariu beton!11
My sentiments exactly😀 alea gri sunt vomismente, mucenicii sunt pufoși, cu miere și nucă.
Toata viata am mancat cu lingura mucenicii in sirop cu vanilie, coaja de lamaie, nuca si scortisoara. Nici nu stiam ca exista alt mod, pana cand o vecina mi-a dat de pomana. Entuziasmata, am desfacut pachetul,m-am mirat de situatie si cand am muscat din painea aia cu 3 fire de nuca pe deasupra era sa fac infarct. Moldovenestii ii mananc doar taiati in doua si dati cu gem. Mi se par la fel de singuri si tristi precum cozonacul cu stafide.
Comentariu beton!48
Nu se putea spune mai bine!
Comentariu beton!13
@gabi, nu vorbim de mucenici cu 3 fire de nucă. 😉 🙂
Cei muntenești sunt adevărații măcinici! Eu nici nu am știut de cei moldovenești decât după revoluție. E yam-yam zămălăul/ciorba de măcinici!
Comentariu beton!23
Toată copilăria, la Ploiești, am știut de ciorba aia zisă „măcinici” și că se mănâncă in loc de desert. Nu mă dădeam in vânt. Am aflat apoi de colacii ăia care mă duc cu gândul la pomeni (sigur sunt pe modul morbid azi).
Ieri a făcut OldJana din ăștia pufoși cu nucă și miere. Au fost buni, dar vrea să facă și ciorbă. Singura chestie e că nu avem perforator 😜 Sper să uite!
Comentariu beton!15
Bravo domnule ,de-al cui ești matale,de la Ploiești?că acolo m-am născut și scriu acuș.Glumesc ,desigur,că nici eu nu cunosc tot orașul. Și ca să revin în temă,mamaie,era mama mamei mele ,făcea de ambele feluri,mama tot așa și prin tradiție,la fel fac și eu.De când am 3 copii vine o vecină și împarte de ambele feluri,astfel că ieri nu am mai făcut deloc .
Eu cand eram copil mancam supa din aia de mucenici. Bunica mea ii facea in casa. Avea o ustensila speciala pentru asa ceva si distractia mea era sa o ajut sa facem 8-uri. Imi placea de asemenea sa ii mananc cruzi 😀
Dupa ce a murit ea nu am mai tinut traditia. Am sentimente ambigue legate de preparat. Pe de o parte textura e dezgustatoare dar aromele sunt fantastice.
Comentariu beton!11
Și mama avea aparatul acela special. Era o distracție pentru mine să-i fac 🙂
Dar în ultimii ani și mama preferat să-i cumpere direct ambalați, doar să-i pună la fiert.
Mie imi plac aia copti cu miere si nuca dar recunosc ca nu stiu sa ii fac, noroc cu patiseriile din jur care s-au adaptat 😀 Sotul meu ii prefera pe aia ciorba. Din astia stiu sa fac dar cu mucenici de la punga nu facuti de mine. Acuma, va intreb, ce va deranjeaza mai mult, gustul (ca pe mine) sau culoarea din cauza scortisoarei? Daca e culoarea, se rezolva cu baton de scotisoara inloc de pudra si nu mai iese zeama asa de colorata.
Mananc din amandoaua felurile. Dar cei cu zeama se fac la noi in zona. Si mama face o zeama de „măcinici” dementiala😋
Comentariu beton!16
M-am zvarcolit ce m-am zvarcolit si am gasit pana la urma raspunsul: de toate felurile :)) mucenici sa fie!
Comentariu beton!13
Nu mananc defel 😃 doar gogosi electorale
Eu am crescut in Ardeal, pina acum nu am auzit de mucenici.
Ii ador pe cei moldovenești, dar mama mea nu face decât muntenesti, asa ca de ani de zile ma străduiesc să-mi placa.
As manca de oricare numa sa fie, dar nah dieta fara carbs și zahăr in concluzie bălesc cu ochii în telefon și aia e.
Sunt munteancă, deci clar prepar și mănânc cu zeamă. Încă n-am avut ocazia să mănânc din ăștia moldovenești, dar nici nu mă tentează 🤣
Zilele trecute vorbeam cu prietena mea cea mai bună, munteancă măritată în Moldova, care n-a mai pus gura pe ciorba de mucenici de vreo 12 ani, și mi-a zis: „Mi-e dor de niște măcinici ca la mama acasă”. Spre norocul ei, casa maică-sii e acum tot în Moldova, așa că s-au organizat, junioara a făcut moldovenești iar senioara muntenești. Copiii s-au bucurat de ambele variante 🤭 iar prietena mea a avut o cheat day de mare senzație 😁
Comentariu beton!16
Mândro, tu de ce ai renunțat la jurnal?
Mă aducea(i) acasă mai des.
Nu sunt răi nici cei cu zeamă, dar îi prefer pe cei moldovenești.
Moldovenesti, ca nu suntem salbatici :)))
Normal!
De nici unii. Nu pot să-i înțeleg. Pe de altă parte am mâncat ceva mucenici însiropați din Carrefour. Extra buni. Puteau fi orice formă, dar s-au nimerit 8.
Eu am crescut in Teleorman. Bunica făcea colăceii cu nucă și miere. Sarcina mea era sa fac ochii, gura și 3 nasturi, împungând aluatul cu o țeava de papiotă.
Pregătea și “zămălaul”, dar in nici un caz cu paste, sau ce naiba sunt chestiile alea care se găsesc in magazine acum.
Fierbea covrigi uscați, ăia care costau 5 lei un șir de 100 covrigi fără nici un gust. Doaaaamne ce arome! Dacă aș găsi acei covrigi, jur că aș pregăti niște “zămălău”!
Bradoși!
Bradoși, așa, uitasem cuvântul! Nu e același lucru cu mucenicii moldovenești? Colăcei din aluat de cozonac, unși cu miere și nuca tocata presărată deasupra
Toată viata am mincat macinici muntenești, cu zeama. Cu multă scortisoara, coaja de lamiie, ce buni sint! Si ce mult timp petrecea mama sa-i facă, acum se gasesc aparate cu care faci firma aia de 8 imediat. Pofta mare sa fie!
Comentariu beton!12
In Ardeal nu exista, dar… nasa mea era din Campulung Moldovenesc si ne trimitea in fiecare an pachet cu mucenici moldovenesti – ambalati bine in pungi si apoi intr-o cutie de metal. Era bucuria mea de copil, mi se pareau absolut fantastici! (mama trimitea apoi cutia de metal inapoi umpluta cu fasole uscata, ceapa si ce se mai gasea prin pivnita).
Multi ani dupa aceea nu am mai mancat si abia dupa ce am plecat din tara am inceput sa fac eu (ca doar e aluatul de cozonaci, la care ma pricep). Asa ca ieri am cerut teleworking ca sa pot coace si deja s-au mancat aproape toti! 🙂 Ba chiar am primit niste remarci de genul „esti sigura ca numai de 9 martie se fac?”
Piticul in schimb nu stie ce e bun si vrea doar opturi simple din aluat, fara sirop, miere si nuca… ma conformez, ce sa fac?
Aș sta nemâncată la infinit, numai să nu văd zeama aia! Vreau pufoși. Să mușc din ei.
Noi sîntem la Bacău deci fierturi din alea n-am gustat. Nici nu-mi doresc.
Cei făcuţi de mama sînt un vis.
Ăia în zeamă mi se par scârboși de-a dreptul. Nu am mâncat niciodată, dar nici nu am în plan. Ăștia pufoși îmi plac la nebunie, o să fac azi, mi s-a făcut poftă
Moldovinești uăi (vorba lui costică)
Mănânc moldovenești, eu fiind din Moldova, in sensul că de o săptămână cumpăr de pe la toate patiseriile, cofetăriile și brutăriile de prin oraș (ca sa i incerc, bineînțeles, sa pot face un clasament avizat 🙄). Îmi plac și cei muntenești pentru că familia tatălui meu e din Buzău și mâncam în copilărie. Numai că atunci optuletele alea mici se făceau la mâna, nu se găseau de cumpărat, era un adevărat chin pana sa ajungi sa ii fierbi. Erau buni, cu nuca, zahar și scorțișoară
Moldovenesti always! Am luat fix acum o reteta de la Jamila si o incerc ! Va zic cum imi iese!
Bazil, ăia cu zamă sunt măcinici, nu mucenici. 🤪 Deci nu există de două feluri, chiar dacă se fac cu aceeași ocazie. 😁
Raportat la vârsta mea, mucenici (moldovenești) am mâncat de puțină vreme.
Oricum, pentru mine ăia sunt niște covrigi „sclifosiți”. Și prea fleoșcăiți de sirop. 🤣
Ieri a făcut doamna covrigi d’ăștia. Or fo buni, că n-a pus mult sirop.
Cu zamă mâncă doar majori din casă. Juniorii vor covrigi. Of!
@Drace, cică aia moldovenești se cheamă sfințișori și aia muntenești măcinici. Mucenici sunt aia 40 din biblie și pentru care se beau 44 pahare. M-am mirat mereu de diferență și azi am găsit: „Ce reprezintă această tradiție? Se spune că vinul reprezintă sângele vărsat de cei 40 de Sfinți Mucenici din cetatea Sevastiei. În tradiția populară, se spune că bărbații trebuie să bea 44 de pahare de vin, chiar dacă au fost doar 40 de Mucenici. De unde provine această diferență? După tradiția creștină, au fost 40 de Sfinți martiri, dar după cea geto-dacică, au fost 44 de Sfinți” Tot de la daci ni se trage 😁
Acum mănânc ultimul pufos! Sper că nu am dat miere pe tastatură!
Eu sunt din Buzau, la noi se mănancă cu zeama- măcinici.
Mănanc si copti pentru ca am multi prieteni din Moldova.
Eu consum mucenici în ambele variante.
Mucenici adevărați, sunt pe jumătate moldoveancă. Problemă e că îi făcea minunați bunica paternă care nu mai e printre noi, îi mai face buni și o mătușă din București cu care mă văd rar, eu nu știu să fac deci cine are niște mucenici în plus?
Da, am crescut (la București) cu zeama aia și nu prea îmi plăcea, dar abia așteptam să primim din ăia moldovenești de la o vecină. Acum cumpărăm numai moldovenești, soțul e de la Moldova și nu suportă zeama aia nici să o vadă. Așa că nu mai consum nici eu, de multă vreme. Mai gust pe la mama din când în când, așa, de amintiri.
Cum ar zice ăia cu școala vieți cu un i: dăcât moldovenești!
Murise bunică-mea, singura din oraș care îmi făcea mucenici, tata știind că îmi plac mucenicii, mi-a adus de la o vecina. Exact la fel am fost, bucurie mare până am văzut ciorba aia de ceva încă nedeslușit de mintea mea în care pluteau niște 8-uri ciudate. A fost singura data când m-am supărat pe tata în viața asta :))
Și eu i-am descoperit pe ăia minusculi plutind în zamă de culoare incertă și cu o textură așijderea tot când m-a chemat cineva: hai, că a făcut mama mucenici. 😒
Nu știu dacă m-a supărat cum arătau sau înșelarea așteptării, dar simt că ar trebui găsit un alt nume, ca la micii vegani, ciorba de „burtă” cu pleurotus, ceva gen: optulețe moi în mucus dulce, iar cui îi e scârbă de un cuvânt așa oribil ca „optulețe”, să le zică „infiniți moi în mucus dulce”, na. 😆
Nici eu nu stiam de ei,moldovean fiind, dar a vomitat fii-miu ăla mic o dată, și așa am aflat de ei ! Sorry….
nici un fel de mucenici, nici cu nuci nici cu muci
Pe vremea cand eram copil mic si traia mama, ea facea din aia cu zeama (framantat coca, fiert, pus condimente, etc) , eu eram responsabil cu pregatit nuca. Buni, foarte buni, nu ii facea zeama lunga.
Dupa ce nu a mai avut putere in brate sa framante coca, am inceput sa cumpar eu moldovenesti, cat mai pufosi si mai bine insirop\ti. Buni, foarte buni si astia, i-am apreciat de cand i-am descoperit. Fun fact – mama era olteanca, tatal era moldovean.
Azi din pacate, nu mai traieste niciunul dintre ei si ieri am fost sa ridic comanda pentru mucenici moldovenesti. Dar imi este dor si de unii facuti de mama – apropo de postarea ta precedenta, si asta este un semn ca te indrepti spre pensionare: parintii tai nu mai traiesc.
Comentariu beton!11
Cei moldovenesti se numesc sfintisori, nu mucenici.
Nu am incercat niciodata cei stil ciorba, mi se pare fiertura de sosete nespalate, insa sotul si fetita mananca.
Eu fac din cei originali, sfintisori asa cum m a invatat strabunica mea.
Bunicile de la Moldova. Am crescut si am mancat de ambele. Imi plac ambele versiuni cand sunt facute bine. De exemplu vecina mea e moldoveanca de la Iesi si mi-a venit cu un mucenic (sfintisor) dar e uscat, nu e insiropat bine. Nu m-a dat pe spate. Dar cum facea tata sa-l ierte Barbosu’ zeama aia de care zici tu, nu mai face nimeni. Ca si ciorba de burta, de altfel dar asta e alta mancare de peste.
Eu crescuta la tara, in Ialomita, mancam de cei cu zeama , tare buni ii facea mamaie. Acum mananc din cei moldovenesti( in Brasov), dar preferatii mei tot cei cu zeama sunt.
Nu degeaba se zice că Brașov e cel mai mare oraș din Moldova :)))
„Decât” Moldovenești…
Moldovinăști, dar și făcături (cât am stat în București doar de făcături știam). În Ardeal am descoperit adevărații mucenici, pe care-i făcea o vecină moldoveancă.🤣🤣🤣
Oamini buni, vă rog ieu, nu daț’ cu chietri…da’ n’aș mânca zamî de’șeia din pozî…niși sî mă pici cu cearî…Duamni ferești, zama șeia’i o blasfemíi…
😀
Nu le mai zice mucenici, le zice „infiniți”!
Sunt moldoveancă pur sânge, n-am auzit de zeama aia până acum, dar nici c-aș vrea. Bineînțeles că ăia cu miere și nucă.
Pentru mine mucenicii sunt ăia cu aluat. Și făceam odată în altă viață…De-ăia cu zeamă n-aș mânca nici bătută 🤢
Și n-am nicio legătură cu Moldova 🙃
Alo, domnu’, aia cu zeama se numesc oltenești, cum adica nu stiai de ei???
La noi in familie se mananca ciorba, poti sa ii vezi ca pe niste “tortellini zuppa” 😋, sunt tot f buni si aromati.
Sint din Iasi. Cu o pereche de bunici la tara, cit i-am avut. Conceptul de mucenici fierti este, pentru mine, o nefacuta. Pufosi, musai cu miere si nuca tocata, altfel viata e pustiu. NEinsiropati, ca nu-s covrigi polonezi.
Nici de unii. In Ardeal slana e mucenicul de post.
Pt celelalte zile exista jumări 😉
@Cucurigu: Doamne-ajută! 🥓🥩🥓
Cucurigule, câte dreptate ai.
Io-s regățean, dar 10% din viață mi-am petrecut-o în Ardeal.
Jumările or fo primul cadou din dragoste primit de la mândra mea din Zlatna.
Habar nu aveam cât de mult mă iubește.
Moldovean fiind, paduri cutreieram, muscand cu pofta din mucenici de-aia adevarati.
Tot la Bucuresti, la facultate, am descoperit si eu facaturile astea in zeama. Insa nu mi s-au parut rai, doar ca is alt tip de animal si nu le pot zice mucenici.
Moldovenesti numai! Si poale’n brau cu branza sarata, nu prostiile alea cu branza de vaci si stafide!!! Am zis!
@Valia: brânzoicile se fac exclusiv cu brânză dulce (scoacă) fără stafide. Stafidele le păstrăm pentru clătitele cu brânză dulce. 😉
Cei cu zeamă 🤤
Îmi plac ambele variante, dar pe ăștia muntenești îi văd ca pe ceva special, care se mănîncă numai cîteva zile pe an.
Ăia moldovenești nu-s departe de diverse produse de patiserie care se pot mînca tot anul, cum ar fi covrigi polonezi.
Poate nu vi s-ar părea ciudați ăștia muntenești dacă în loc de „ciorbă” sau „zeamă” ați folosi „sirop”. Nu e nimic ciudat la un desert lichid, totuși.
Comentariu beton!14
Îi iubesc pe ăia cu zeamă. Merg și ăia moldovenești, dar zeama ăia face toți banii 😍.
Eu am crescut in Teleorman. Bunica făcea colăceii cu nucă și miere. Sarcina mea era sa fac ochii, gura și 3 nasturi, împungând aluatul cu i țeava de papiotă.
Pregătea și “zămălaul”, dar in nici un caz cu paste, sau ce naiba sunt chestiile alea care se găsesc in magazine acum.
Fierbea covrigi uscați, ăia care costau 5 lei un șir de 100 covrigi fără nici un gust. Doaaaamne ce arome! Dacă aș găsi acei covrigi, jur că aș pregăti niște “zămălău”!
Copil fiind, cu o bunica la est, una la sud, am mancat mereu amandoua felurile cu mare placere. Dulce daca era, nu mai conta!
Momentan a trebuit sa ma abtin de la oricare varianta si mi-a fost prea lene sa imi fac „diet” style doar pentru mine. Asa ca m-am rezumat la cele 40 de pahare…de apa :))
Noi bem !
Moldovesti, si nu pt ca s eu ieseanca. Pur si simplu nu mi plac ceilalti. E ca si in cazul papanasilor, doar ca aici e invers, nu mi plac aia moldovenesti :))
Dasinormal ca fara zglama, ca îs moldovanca pîna-n maduva ciolanelor.
Moldovean 100% cu sotie moldoveancă 100% nu am putut altceva decât cei pufoși cu miere și nucă, chiar dacă îldujtrm mutați în Cluj, ea de aproape 20 de ani, iar eu de vreo 13.
Clar moldovenești. Și eu am vazut prima oară cu zeamă în Bucuresti. Aceeași senzație. Cu scuzele de rigoare, nu pot mânca așa ceva. Arată rău și cred că nu aș putea să mănânc așa ceva vreodată. În Cluj, am încercat să găsesc la o patiserie mucenici moldovenești și doamna de acolo nu știa despre ce vorbesc. Noroc că există magazinele astea mari unde găsești. Deci, forever moldovenești😋🤤🤤 Zicea cineva de aici ceva de papanași. Nici așa ceva nu pot mânca. Stiu, sunt o ciudată. 😁
Evident că ciorbă de-aia! Pâinea aia dulce, nu merită nici măcar să stea lângă castronul cu zeama cea delicioasă. Hai să zic că ar merge și o pâinică de-aia, dar spălată bine cu un roze. Dar bine bine.
What da duck is that?
Sunt munteanca, am crescut cu cei cu zeama. Dar acum imi plac si moldovenestii, nah, am devenit toleranta.