Salutare lume și bine că ne-am regăsit!

Textul de azi a fost scris în urma unei discuții cu Mihai prin care îl informam că o să iau o pauză. De la ultima întâlnire, viața și-a pus în minte să mă călărească în mod exemplar, și nu la modul ăla la care vă gândiți, perverși mici care sunteți.

M-am căutat de busolă prin toate buzunarele, a fost de negăsit, chestie normală atunci când nici buzunare întregi nu mai ai, motivația s-a dus penisului de suflet, așa că butonul de pauză părea cea mai bună soluție.

Asta până la discuția cu blogherul care mi-a arătat că am o datorie față de comunitatea care s-a strâns, surprinzător, în jurul unuia care ascultă enorm de multă muzică dar despre care scrie mediocru. Am dat dracului butonul de pauză, i-am arătat vieții, degetul mijlociu și am băgat-o fără ezitare în mă-sa, lângă ‘uistul de Puric, că tot a scris olteanul despre Bleonț. Așa că iată-mă, gata să îi dăm drumul.

➡️ Vă spun sincer că nu îmi aduc aminte dacă am ascultat vreodată trupa asta, și chiar dacă piticul responsabil cu arhiva insistă că nu îmi sunt complet necunoscuți  nici nu se dă peste cap să dea ceața aia la o parte, așa că prefer să  admit că este prima dată când dau de ei.  Sunt greci prestează un progresiv, o parte dintre specialiști spun că este un power progresiv, eu nu văd powerul, dar na ce știu eu. Până una alta o surpriză plăcută, Sunburst. Band info.

➡️ Fac parte din garda veche, au sunet specific vechii școli de thrash germane, încă au destulă vână.  Destruction sunt o trupă lângă care am împărțit anii și muzica, și nimic nu mă bucură mai mult decât faptul că oamenii livrează excelent. Band info.

➡️ Trebuie ca muzica să aducă mereu ceva nou? Nu, nu trebuie! Dacă fiecare melodie aduce acel ceva, acea lumină, acel zâmbet, este mai mult decât de ajuns.  Legendele power-ului, Hammerfall încă au multe de oferit,  au  fani care își dislocă cervicala pe muzica lor, de ce s-ar opri? Band info.

➡️ Kvaen sunt genul de trupă care folosesc din plin elemente din celebrul “The Gothenburg Sound”, că de, suedezi și în același profită de apropierea de granița finlandeză, peste care domnește black metalul. Absolut impresionat sunetul oamenilor ăstora. Band info.

➡️ Jeris Johnson, de care v-am mai spus, este băiatul care și-a început cariera pe tik tok, folosindu-se exemplar de expunerea dată de platformă. După un început timid cu Magic, câțiva ani mai târziu, tot pe platforma aia, cu un plus de agresivitate și calitate, a ieșit cu When The Darkness Comes și după ce a muls bine, a lansat varianta full pe youtube, unde a rupt bine. Jeris info.

➡️ După colaborarea absolut dementă dintre Radke și Alex Terrible, întrebarea mea legitimă a fost, cu ce dracu o să mai iasă ăsta. Ei bine, întrebarea se pare că mi-a fost auzită, și Ronnie mi-a  dat pe bot cu All My Life (feat. Jelly Roll).

➡️ Până și metalcore-ul iese altfel atunci când este mermelit de mâni micuțe de japonezi iar Crossfaith sunt dovada clară că urmașii samurailor fac metalul puțin altfel. Band info.

➡️ Dacă vă spun că îmi place de Simone Simons sper că nu găsesc frigiderul plin cu ceva care nu ar trebui să fie acolo. Îmi asum riscul și afirm eroic, îmi place de Simone. Simone info.

➡️ Un hardcore cu destule de multe alte influențe, făcut cu coaie, vine din patria cangurilor și mă obligă să văd ce au mai scos cei de la Terminal Sleep. Band info.

➡️ Dacă vorbim de metalul suedez, Eleine nu a trebui să lipsească. Oamenii sunt pe scenă de o decadă și nu cred că au de ce să se rușineze de felul în care au făcut și fac muzică.

Albume de ascultat :

🔵 Nestor –  Teenage Rebel (Hard Rock/AoR)

Nu sunt multe chestii de spus. Suedezii au reușit să mă câștige de la prima melodie. Puține albume de gen reușesc să îmi apese corzile alea mai soft, sunt puține și la adâncime considerabile, cumva oamenii ăștia au făcut-o. Un hard rock din alte vremuri, făcut remarcabil și fără pic de praf. Eu unul am ieșit din el cu un zâmbet larg dar și o lacrimă strivită degrabă chiar acolo în colțul ochiului.

🔹 Band info

🔵 The Troops of Doom – A Mass to the Grotesque (Thrash/Death)

Dacă Slayer și Sepultura, când dominau golden era a metalului extrem, ar fi avut un copil, și ăla ar fi făcut și el, la rândul lui, muzică din aia de amestecat creieri, fix ca albumul ăsta ar fi fost. Nu ar trebui să mire pe nimeni că oamenii vin din Brazilia, că țara aia nu a dat lumii doar fotbal, carnaval, buci și plaje divine, a dat mult metalului, și o să mai contribuie la el și în viitor.

🔹 Band info.

🔵 Grain Of Pain – The Moon Lights The Way (Doom/Death)

Atunci când pui un Juho Raiha de la Swallow the Sun cu un Lars Eikind, plecat din Dawn of Solace, proiectul ăla are doar două variante, să fie bun sau incredibil de anost. Ca și în cazul altor super-grupuri, eșecul nu este ceva care să fie manifestare rară. După ce am ascultat albumul de debut al finlndezilor, concluzia este unanimă, muzica de pe el este stelară. Album de bifat.

🔹 Band info.

🟢 Aveți totul adunat aici, Lista lui Edelweiss – Colțu’ cu metale #101

Atât pentru astăzi, până data viitoare aveți grijă de voi ca să puteți avea grijă de toți ai voștri.

Nota redacției:

Edel, ți-aș fi lăsat un comentariu cu ce-o să zic acum, dar pentru c-o să fiu la volan la ora când se va publica acest articol, o să-ți spun așa.

Habar nu am de ce crezi tu asta, dar mie nu mi se pare că scrii mediocru, dimpotrivă. Uneori, chiar mă întreb foarte uimit de unde căcat îți vin toate chestiile pe care le scrii? Având o vagă experiență în domeniu, am o oarecare idee cât de greu este să scrii mereu și mereu despre unul și același lucru. În cazul tău, despre chestia asta care cică ar fi muzică.

De ce crezi că toate reclamele la detergenți arată la fel? Pentru că e foarte greu să mai vii cu ceva nou. Ăla care o va face se va îmbogăți.

Uite că tu reușești de fiecare dată să vii măcar cu o chestie care mă face să zâmbesc. Dacă m-ai făcut pe mine să mă amuz în timp citesc despre un domeniu care nu mă interesează absolut deloc, poate că reușești să fii un pic mai sus de mediocru. Și toate astea fără să ai vreo pregătire în domeniu, vii direct de la rapiță, de pe tractor. 😁

Nu știu ce crezi tu, dar părerea mea este că faci o treabă care la ora asta este unică în pesiajul muzical din această țară.

Dar cel mai și cel mai mult mă impresionează la tine modul în care ai evoluat din punct de vedere gramatical. Acum doi ani, textele tale erau efectiv pline de greșeli. Acum nici nu le mai corectez. Da, știu că mai scapă câte o greșeală, dar consider că e ceva nesemnificativ față de ce se întâmpla la început. Faptul c-ai reușit asta este ceva demn de tot respectul.

Cât despre pauza pe care ai vrea s-o iei, asta numai tu decizi. Tot ce pot să-ți spun este c-ar trebui să scrii doar atunci când o faci cu plăcere, nu din obligație. Prin urmare, poți să iei pauză, poți să nu, ușa blogului îți e deschisă orice ai hotărî.

sursa foto: freepik.com