Scurt pe doi: ce auzeai cel mai des de la profesori când erai elev?
Încep eu: „brânză bună în burduf de câine”.
Iar pe locul doi, venea la mustață: „Vasilescu, păcat de părinții ăia ai tăi”.
Voi?
sirsa foto: freepik.com
Brânză bună în burduf de câine
Articol din categoria: Întrebarea Zilei
84 comentarii Adaugă comentariu
Adaugă comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Asta cu branza buna-n burduf de caine era cap de lista… De altfel, inca merge vorba ca asa sunt in orasul de provenienta :))
Comentariu beton!20
Mai mananca mamaliga😐. Si musai accentuat cu numele de familie 😑
Saraca maica-ta… pe licul trei, cu primele doua in top. Evident asocierea cu brinza era in pole position. Mai era oe acolo si ‘ciinii latra, caravana trece’, ‘ ai trecut prin materie ca gisca prin apa’…. Asa, mai erau ele, la ca frecventa clar brinza batea tot ce misca. Si referinta la biata maica-mea, care cam calca oe la scoala si afla chestii. Ah! Mai era una pe acolo. ‘Pestele de la cap se impute’. Eram comandanta de detasament; in aceasta calitate am hotarit in clasa a 7 a pe 15 mai ca s-a deschis strandul si am plecat toata clasa la strand. Profesorii au trebuit sa astepte ziua urmatoare ca sa se lamureasca unde ne-am volatilizat. Invatam tare repede, nu aveau ce imi face. Mdap. Cred ca am fost rea
Comentariu beton!22
Mi-o ziceau numai dacă nu învățam lecția sau nu-mi făceam vreo temă. Nu eram eminenta clasei,dar la generală diriginta ne trecea prin poartă,dacă o vedea pe mamaie ii raporta imediat,iar la liceu numai tata se ducea la ședință,să nu ne acopere mama cu vreo trăsnaie de copil.
Cea mai cea vorbă a avut-o o singură profesoară,pe care și azi o salut pe Facebook:păpușel ,stai jos.Era cu 4 sau 10,în funcție de ce scoteai pe gură.Uitam să îți spun că pe dna o cheamă tot Vasilescu.
Comentariu beton!12
Paaai, am tot auzit, pana n-am mai auzit… Ca mi-a tras profa de romana o cafteala de n-am auzit bine vo’ trei luni… 🤣
Toată ora de sport urla la mine ‘mămăligă!’. A reușit doar să mă facă să chiulesc de la ora ei sau să fiu mereu pe stop.
Ooo, da, nu precupeteam nici un efort pentru a chiuli de la ora de sport…
Ti-o intrat pe o ureche si ti-o iesit pe celelalte trei !
Ar trebui sa dati exemplu !
Poti mai mult, nu te caracterizeaza (nota, comportamentul, …) !
Va luati unul dupa altul ca oile dupa magar !
Te uiti la tabla ca boul (sau viteaua dupa caz) la poarta noua !
Ati putea voi, dar va e o leneeeeeeeeeeeeeeeeeee …
Bravo, nu ma asteptam !
Sora-ta e o eleva foarte buna. Tu …. si aici urma uneori aia cu branza sau aia cu gasca.
Comentariu beton!29
Vai, dar ce diversificat!!
Si ce mobilizator, probabil!!
@Irinoush sincer nu m-au afectat prea mult.
Da, pe moment unele au fost aiurea insa majoritatea doar m-au amuzat.
Poate pentru ca, cu una-doua exceptii, toti colegii au fost „luati la tinta” la un moment dat si nu fara motiv, chiar daca exprimarea era dura. Si noi, copiii, eram oarecum imunizati la asta. O dojana de la tatal meu era mai dureroasa decat toate cele de mai sus.
A contat mult educatia si sustinerea familiei care nu a reactionat excesiv si m-a sustinut cand a fost cazul.
Am avut cativa profesori extraordinari pe care ii apreciez enorm, restul au trecut prin viata mea „precum gasca prin apa” 🤣 !
Nimic. Dupa clasele I-IV am fost de o mediocritate crunta. Luam mentiune si aveam grija sa nu ies cu nimic in evidenta.
Imi citeam cartile mele in liniste dar aveam grija si de lectura obligatorie, chiuleam cu masura si nu-mi bagam nasul unde nu-mi fierbea oala.
Cred ca nu-si aduce aminte de mine nici un profesor.
Comentariu beton!19
@MDM, 😁 deci ai trecut ca gasca prin apa, n-ai lasat urme…😀
@tavi. Nu, ca de udat mi s-au udat penele :)))
@MDM, valeu, sper ca nu s-a umflat parchetu’…😂
„Cred ca nu-si aduce aminte de mine nici un profesor.” Foarte tare.😅Oricum sa faci totul atat de calculat la varsta aia numai mediocritate nu e. E chiar inversul mediocritatii.
@Tia pur si simplu imi doream sa trec neobservata. Plus ca imi era prea lene sa invat bine si prea rusine sa iau note foarte mici. Daca luam o nota mica puneam osu’ la treaba si o indreptam sa-mi iasa o medie cat de cat :)))
* Nu straluceam la istorie, ca nu-mi placea. Maica-mii ii placuse, chiar foarte mult. Era profesoara de istorie si se stia cu toti profesorii de istorie din oras, de la cercuri pedagogice.
Ce auzeam cel mai des cand ma scoteau la lectie si il abuream pe bietu’ Vladimirescu de fum iesea dintr-insul?
„Greta, sa-ti fie rusine, ca mama ta e de istorie” 🙄
– Asta n-are de-a face cu mine, i-am raspuns profei in clasa a XII-a.
Nota 4, pregatita, a devenit 3. „Pentru obraznicie”.
Oh well 🙄.
* „Greta poate mai mult, dar nu vrea” (aleatoriu, la diverse materii gen mate, latina etc).
What the f**K, de ce n-as fi vrut? Mi se pare una din cele mai stupide expresii posibile.
Comentariu beton!18
Am luat si eu un 4 la istorie in clasa a 9-a. Mi-a pus aceeasi intrebare ca si colegei de langa mine. Am zis: „a raspuns deja Geta la intrebare”. Partea mai nostima e ca am facut facultatea de istorie si mai am si un masterat tot pe istorie 🤷♀️
Comentariu beton!30
”poți mai mult”, ”tu ești fată de zece, ce s-a întâmplat?”
Nu pentru mine, prea târziu. Cat pentru ” moștenitor”. Am fost de părerea a nu îl voi obliga ceva. Astfel, la fiece început de an, ii puneam pe birou toate cărțile necesare, și, in plus chiar. Daca vrea .. să aibă pe ce pune mana.
Revenind la subiect: spuse învățătoarea, cum se poate sa nu ne ocupam de el, copil de ingineri??? Uite, nu știe diferența între legume și fructe!!!
Luam împricinatul, și găsim o modalitate sa tina minte, legumele se folosesc la felul întâi, iar fructele sunt desert. Așa macar aproximativ.
Exemplificare: cartofii. Ce sunt???
Împricinatul răspunde: mie nu îmi place ciorba cu cartofi !!
Îmi place supa cu găluște. Și găluștele ce sunt, legume sau fructe???
Așa s-a terminat lecția.
Acum va întreb ce preferați, brânza…sau găluște???
Comentariu beton!37
La mate si fizica si chimie: „loaza!”, ” te uiti la problema cum se uita curca-n lemne!”, „treci la loc (nu zic epitetele ca mi-e rusine😅) ca nu exista nota pentru ce ai scris tu!” si altele asemeni. Aveam cateva profesoare mereu isterice, parca erau mereu nefu!😅 Se pare ca lucrurile nu s-au schimbat. Ma mai uit pe blogurile unor doamne profesoare si multe-s niste veninoase, niste matragune. Daca te musca una din alea, sigur mori.
Pe langa cei de mai sus, trebuie sa-i amintesc si pe cei buni; la istorie, literatura, limbi, aveam niste dulceti si boemi de profesori si profesoarele erau niste ladies. Profa de romana era o aparitie imperiala, inalta, cu par lung si castaniu, ochi albastri, purta mereu palarie si niste taioare stramte de te mirai cum intra si iese din ele! Avea un fizic spectaculos de Sophia Loren si cand defila pe holuri isi intorceau toti capetele. Ea fost cea mai faina dintre toti si ca om si ca profa.
Comentariu beton!15
Cand ai chef, Mihai, poate vrei sa scrii si despre parenting-ul de pe vremea parintilor si cel de pe vremea noastra. Sigur ar iesi ceva hazliu. E doar un gand ce mi-a venit acum in legatura cu ce ai scris azi.
Comentariu beton!11
Idem profa mea de romana,desi scunda,avea o eleganta deosebita si la tinuta dar si la vocabular. Nu ne-a jignit niciodata,dar ne facea sa invatam de dragul ei si mai ales de rusine.
@Nicoleta Au ele ceva special, doamnele de la romana, de-aia se si indragostesc elevii de ele. Stii ce mi-a zis o tipa, tot profa de romana, cand au fost tragediile cu elevii ce s-au sinucis indragostiti fiind de profesoare? A spus ca amaratii se indragostesc si de cuvintele frumoase pe care le spun dascalitele! Eu cred ca e adevarat.
@Tia, de zici „amarati”?
btw. Mie-mi placea profa de sport… 😀
tavi, zic amarati ca nu se alegeau cu nimic. Era o indragosteala de-aia nefericita, fara speranta.
La tine cum a fost? Te-ai ales cu ceva au ba?😅
@Tia, pfuai io, ce misto e indragosteala aia fara sperante, de la varsta pubertatii.😁
Io m-am ales cu un tinut de mana, amintiri si intrebari, ce-ar fi fost daca… 😀🤣
Si profa mea de română, din gimnaziu (anii ‘75-‘80), era o doamnă în adevăratul înțeles al cuvântului. Ne spunea, cum să nu știi să reciți din Eminescu, mergi la mare (marea Neagră, pe vremea aia), te întâlnești cu niște turiști străini, te întreabă de Eminescu sau de oricare alt scriitor sau poet și tu, nu ști nimic. Te faci de rușine. Bine, nu ne-am pus, nici unul, întrebarea de ce ne-ar întreba un străin așa ceva sau cum ne-am înțelege cu el ( ținând cont că am făcut rusă sau franceză, nu excelam). Din cauza ei îmi place să citesc. În rest aceleași expresii, care deja au fost enumerate, oricum treceau pe lângă noi fără să ne afecteze prea mult ( cel puțin pe mine).
tavi, auuu, ce dragut. Iubirile platonice au farmecul lor.🙂
Corina, nu am zis ca profa mea frumoasa de romana era moldoveanca! Manca Eminescu si Creanga si alti moldoveni pe paine. Pe Eminescu il diviniza.
Haios argumentul cu Eminescu al profesoarei tale dar foarte romantic. Imagineaza-ti ce frumos ar fi fost sa-i reciti unui strain misterios, venit din largurile marii, din Eminescu. Si strainul sa-ti raspunda:
„O, vin’! odorul meu nespus,
Si lumea ta o lasa;
Eu sunt luceafarul de sus,
Iar tu să-mi fii mireasa.
Colo-n palate de margean
Te-oi duce veacuri multe,
Si toata lumea-n ocean
De tine o s-asculte. „.🙂
@Tia, io t-am zas…😁
tavi, tu mi-ai zas dar eu sunt Toma necredinciosul.🙃
Io m-am ales cu epitete d-astea de la profesoru’ de matematică (care mi-o fost și diriginte 5-8) începând cu clasa a șasea unde luam note de 3, 4 și 5 în timpul trimestrului, iar la teză luam 7 sau 8 cât să nu rămân corijent, ca să nu frece părinții la icre.
„Auzi domnisoara,frate-tu era eminent la matematica,tu nu-i ajungi nici la calcai !”
Urmarea : eu terminat politehnica,fratele meu a abandonat facultatea si a ajuns( sa-l ierte sfantul) caporal sri…
Comentariu beton!14
Pe lângă cele de mai sus, am una personalizată, de la profa de mate, căreia i se făcea totuși milă de noi (pasibili de corigență) pe la sfârșitul trimestrului și ne trecea dacă vedea că ne strofocam cât de cât…
„Chiorean!!! Tu ai ieșit la tablă să faci parada modei???? Că pentru altceva, ai ieșit degeaba!”
Comentariu beton!15
Auzeam non stop ca sunt „obraznica”.
Si cand nu spuneam nimic! Probabil pentru ca eram minuscula, si umblam tot timpul cu nasul pe sus (la propriu, nu la figurat).
Si daca tot mi se spunea ca sunt obraznica, atunci cand vorbeam, incercam sa nu dezamagesc publicul.
Comentariu beton!22
😂😂😂👍
Bună fată, dar înceată! 😂
Doar la grădiniță , apoi mi-am revenit 😉
“Generație mai slabă ca voi n-am avut până acum”.
Comentariu beton!15
Așa zicea și profa de mate a lui fiu-meu din liceu. Au trecut 14 ani de când a absolvit băietul și m-am întâlnit cu ea anul trecut pe stradă și mi-a zis că în clasa lui fiu-meu erau genii prin comparație cu cei de-acum! 😀
Comentariu beton!22
Noi eram oricum slabi ca veneam de la B. Cei de la A erau „fruncea”.
Comentariu beton!12
Acum e mai pe modernism: gorgonzola în maidanez eviscerat.
Comentariu beton!19
Una din facultate: profu’ – Câți ați venit la examen? Student: – 25 dom’ profesor. Profu’: – Vă dau 125 de puncte, împărțiti-le între voi. E cineva care crede că știe mai mult?!
Comentariu beton!16
@Marcel, 😁noua ne-a zis „va dau la fiecare 5 ca ati venit pe ploaia asta”, la voi cine a facut imparteala?😂
Comentariu beton!12
Nu prea am auzit in scoala si liceu. Pentru ca singura nota acceptata acasa era 10. 9 era un accident care nu trebuia repetat (al doilea 9 insemna alarma rosie, vin klingonienii). Cat despre note mai mici, alea erau ca fenomenele paranormale – unii cred in ele, dar nu exista dovezi ca ar exista.
In clasa a 12-a am comis-o rau, ce sa mai, am devenit infractor. Un 8 la fizica, un 8 la chimie. Recidivist, deci! Aoleu, ce urlete si morala, ca m-am lasat pe tanjeala, ca am ajuns de nota 8. Superb.
Imi cer scuze pentru un post cearceaf, dar trebuie sa spun ceva pe subiect – insulte si atitudine mizerabila de la un profesor. De facultate.
In facultate imi bagasem picioarele si am observat ca daca termin cu media 7 nu rade nimeni de mine pe strada, sunt servit la magazin, nu se sperie nimeni etc.
Ultimul examen. Unul din cele mai absurde evenimente din viata mea.
Facusem o facultate destul de moderna, cu obiecte moderne si profesori moderni (cei mai multi dintre ei).
Anul 4, ultimul, semestrul 2. Un obiect de rahat, se chema Sisteme Expert de Gestiune. Un obiect cretin, care nu interesa pe nimeni, fara aplicabilitate in viata reala. Era anul 2008 si noi trebuia sa lucram intr-un laborator special, cu calculatoare 286/386, adica antichitati, doar pentru acest obiect, ca sa ruleze FoxPro 2.6. Faceam o facultate din ramurile IT dar invatam un program iesit din uz de 15 ani.
Materia era barbologie de prost gust, paragrafe la care adormeai.
La primul examen nu m-am prezentat. Nu invatasem nimic si n-avea sens. Mai aveam si probleme mari pe cap, din alte cauze.
Merge baiatul in restanta. Examen scris, clasic. A fost singurul examen clasic din facultate, pentru ca proful, un bosorog cu simpatii puternice comuniste (declarate) nu accepta grila.
Am scris si eu ce mi-am amintit, oricum era genul de examen unde trebuia sa inveti pe de rost definitii, clasificari, rahaturi cu perje.
Noi aveam un portal unde profii publicau notele. Dobitocul, nu. El punea liste la facultate. Dar atunci nu a publicat decat o lista cu studentii picati. Eu, cap de lista. Fara nota, fara nimic.
Acuma ciuciu, Marioara, ca eram an terminal, adio licenta, eu nu mai aveam nici cazare, ca fusesem dat afara din chirie si ma intorsesem in oraselul natal, faceam naveta in sesiune.
Ma suna un coleg peste 2 zile, ba, vezi ca se face sesiune extraordinara de restante sambata pentru noi. Decanul simtise ca ceva e putred.
Picase dobitocul vreo 60-70 de studenti. Era obiect comun cu alta specializare. Tot an terminal. Jumatate din restantieri erau picati de la noi (din 100 de oameni) si tot jumatate de la ceilalti.
Ma apuc de tocit, vin rapid si ma duc la examen. Era la 8 programat. Animalul vine la 9 si timp de o ora a tinut un discurs. Ca el isi pierde timpul lui alocat studiului pentru niste loaze, care isi bat joc de banii parintilor, ca sistemul american ni s-a urcat la cap, ca daca nu il obliga decanatul nu se complica el cu niste mizerabili etc. O ORA.
Ca ar trebui sa-l platim ca la el sambata e zi academica.
Apoi incepe – scrieti clar – PROBA DE VERIFICARE RESTANTA LA DISCIPLINA …
Au fost 6 intrebari. Dicta prima intrebare, lasa 10 minute pentru raspuns, apoi venea si tragea linii pe fiecare foaie, sa nu mai scrii. Urmatoarea.
Intrebarile erau in bataie de joc. „Enuntati definitia X asa cum este in suportul de curs, pagina 58, nota 3 de subsol”. Nu glumesc.
Cum omul sarac si-n c#r e rupt, m-am trezit la prima intrebare ca nu imi scria pixul. Pix nou, cumparat cu o zi inainte, si nu cel mai ieftin. Am cerut rapid un pix, am vorbit tare, sa nu creada idiotul ca soptesc. A auzit si a vrut sa ma dea afara. Glume de om destept „tarane, si la camp mergi fara sapa?” Seminaristul, un om mai normal, mi-a imprumutat un pix. Ii multumesc si azi pentru gestul omenesc.
Apoi, canalia, daca tot „isi pierduse ziua pregatita pentru studiul academic”, a venit cu alta idee, toti cei 60-70 care eram in examen trebuia sa citim lucrarea in fata clasei. Pe rand.
A durat pana la 3-4 dupa amiaza.
Din toti, au trecut 2 – unul care copiase cu handsfree (nota 8) si unul care tocise materia pe de rost (5).
A ajuns si la mine. Nu ma placea. Tovarasul profesor, care predase pana in 1990 „Principiile economiei socialiste” vedea un pletos, cu cioc, numai bun de batut in duba. Eram imbracat decent, fara bijuterii, fara haine stridente, dar eram, desigur, o aratare pentru el.
Am citit lucrarea. Nu scrisesem tampenii, doar ce imi aminteam. Fara aberatii.
La un moment dat vine, imi striga cateva insulte si pune mana pe mine. Chiar nu mi le amintesc, nu erau injuraturi, dar erau ceva cu nemernic, nesimtit etc. Din gesturi, voia sa ma loveasca. Era o matahala de om, dar cum eu aveam 40 de ani in minus si ceva conditie fizica, daca nu m-as fi controlat, il calcam in picioare. Oricum daca lovea, nu ma abtineam.
I-am zis doar atat, fara sa il ating – Va rog sa vorbiti civilizat si sa luati mana de pe mine, altfel nu raspund de ce urmeaza si am martori.
Nota a fost 2.65.
Acasa, prima chestie pe care am facut-o a fost sa scriu decanului. Cu toate insultele si parerile lui plus bataia de joc si agresiunea, ca tot agresiune se cheama.
Nota a devenit 5.
Am luat si licenta dupa 2 saptamani.
Comentariu beton!66
Superba si frustranta relatare.
În ciuda faptului că eram destul de zglobiu, la școală îmi vedeam de treaba, eram la toate materiile printre primii 5. Doar prin liceu, când deprinsesem plăcerea de a chiuli, proful de sport, care era vecin de bloc cu noi, a abordat-o odată pe maică-mea și a întrebat-o de ce nu mă duce într-un centru universitar, dacă medicii din orașul nostru nu descoperă ce am (că ziceu colegii că mă simt rău)😀. Nu de alta, dar am potențial! Vă dați seama că i-a căzut fața la maică-mea și vă puteți imagina și ce a urmat! 😀
Comentariu beton!23
Eu mai am una de la bunicu’…” Apăi să ti ferească Dumniezău di prostu’ harnic!”… Nenecesar să precizez cine era prostu’ 😄
Comentariu beton!19
Vreun vecin? 🤣🤣🤣
@Vic, parcă să-i demonstrez dreptatea bunicului, m-am grăbit să comentez aici, și abia după văzui că subiectul era despre zicale de la profesori:))). Deci… QED:)
La mine vorba asta era la maica’mea, asta cu branza… La profesori ceva de genul: „pacat ca esti fata desteapta, da’ lenesa”, „stie mama ta ca nu inveti lectia tot timpul?”, „sa-ti fie rusine, eleva…X… iti faci parintii de rusine”, din astea…
nasol moment, misto coliva
„Treci la tablă”, „Da’ vorbește, mă, copile!”, „O să ajungeți să lucrați în uzină”. Școala mea generală era în cartierul Steagu roșu, devenit ulterior Astra, în Brașov, unde majoritatea părinților elevilor lucrau în uzină. Profii erau intelectualii care reușiseră și se uitau de sus la muncitori.
Astea la modul general.
La nivel individual, fiecare profesor avea preferatele lui, pentru toți.
Profa de română ne considera necizelați, neduși la operă și la teatru și ne tot spunea „da’ mai ieșiți, dragă, din cartieru’ ăsta”.
Profa de chimie din gimnaziu, prietenă cu asta de mai sus, era diriginta lu’ soră-mea – premiantă timidă și supusă, eu opusul, mă tot amenința că o cheamă pe mama la școală, dar mama știa ce are la ușă. Mie îmi plăceau româna, sportul, desenul, geografia, nu eram cu chimia, matematica și vorbeam mult, nu și după „treci la tablă”. Acolo eram călugăr budist care a depus jurământul de tăcere eternă.
Profu’ de religie din liceu, preot, ne spunea la orice „măi, vă bate Dumnezeu”. Nu prea mai vorbesc cu el de atunci, că eu nu sunt cu violența, cu astea de golani. 😆
Am avut o profă de mate, sper că a murit, care ne-a numit curve în clasa a VII a sau a VIII a, pe mine și pe colega mea de bancă pentru că ne mai alergam cu băieții pe hol, ne dădeam cu rimel și purtam sutien.
Am primit o educație aleasă, de la oameni unul și unul, după cum observi, adevărate modele.
Comentariu beton!21
Ah, da. Asta cu curvele si golanii o uitasem😕. La ordinea zilei.
Aiaiaiai. Faina tema de casa pe ziua de azi.
Branza buna in burduf de caine,clar ,tipic si mi s-a cam potrivit. Preferam sa citesc pe ascuns orice, doar ca sa nu fac lectiile. Le faceam si pe-alea, dupa ce se apropia dead-line-ul. Am fost practic abonata la mentiunea I, de la inceputul carierei scolare, pana la sfarsitul liceului. Acasa mi se spunea: var-tu de ce poate? Care var era in lotul national de informatica pe vremea aia, iar acum este specialist in domeniul IT.
La capitolul jigniri si umilinte intra evident si faimoasa : parintii tai sunt ingineri, se poate asa cevaaaa?!
O voi pomeni pe „duamna ” Corneanu, care in topul non-profesorilor ocupa locul I cu Magna cum Laudae. Ea a emis „profetia” ca o proasta/idioata ca mine nu va reusi niciodata la liceu. No, sorry ,a cam dat-o in bara,a iesit altceva.
Extrema cealalta , exceptionala, cool, fantastica doamna profesoara de engleza Moldovan.
Pentru care m-am dat jos din autobuz cand am vazut-o si am mers pe jos doua statii , doar ca sa o pun in tema unde ajusesem intre timp, in ciuda prostiei mele:))))
Ceva mai tarzior,alt individ din categoria „mistocar”, a fost profu’ de drept Penal. La examenul dat in toiul verii, m-am echipat cu o fusta normala, lunga pana la genunchi. Replica: domnisoara,crezi ca daca ai fi venit cu o fusta mai scurta luai doua puncte in plus la nota? La care evident m-a mancat limba si i-am spus” in general imi iau examenele cu ce am in cap , nu cu picioarele”. Shit. Uite asa am dat examen 3 ore in loc de 20 de minute…
Dupa ce am ajuns la urmatoarea facultate, iar m-a mancat limba, de am reusit inclusiv sa schimb metoda de examinare a unuia dintre cei mai dificili profesori din universitate.
Am mai mentionat, ma calca pe nervi nedreptatea, mai ales cea flagranta indreptata impotriva mea , dar mai ales cea impotriva celor mai slabi decat mine.Explodez.
p.s cu mana pe inima, si in ziua de astazi, daca pot alege cum sa petrec 3 ore, intre a face curat, gatit sau shopping si citit, „bag” o bucata de ceva Grisham, Kellermann, Lee Child si imi trece ideea de a ma apropia prea tare de oale sau praf. Deci branza am schimbat-o ,dar tot burduf am ramas, hahaha
Comentariu beton!17
…la fel. Dacă ar știi taică-tu ce prostii faci…
La noi brânza bună și burdufu’ canin erau rezervate pentru băieți. Noi eram gură -casca, gâște, „uită-te la tablă că problema nu-i in castan” . (Castanul imens de la fereastra clasei) , zăpăcită și mai ales îndrăgostită. In gimnaziu roșeam ” Vaaai tovarășa profesoara”. In liceu roșeam și tăceam.( M-o fi văzut aseară , sper că nu s-a întâlnit cu mama). Din facultate un singur asistent idiot care spunea că habar nu are ce căuta fetele la politehnică.
Aveam in liceu un prof de mate care chiar stia materia pe care o preda. Si mai avea omul o rabdare de fier cand intra in clasa noastra. Cred ca avea de la doctor reteta perpetua de rudotel, altfel nu-mi explic calmitatea cu care ne accepta enormitatile pe care le aberam…Isi atingea saracu’ limita de enervare cand ieseam la tabla si nu scoteam o vorba. Doar atunci il auzeam filozofand: ” Sunteti asemeni cainilor. Aveti o privire inteligenta dar nu va puteti exprima”. Fara injurii, fara istericale…
Comentariu beton!19
„Băi puilor” – prof de mate, clasa a 9-a, nu-l uit câte zile oi avea.
„Vai de mamele voastre, mari boi v-au făcut”- profa de română, a 10-a. Răspuns instantaneu – „Aha, deci d-aia arăți și te comporți ca o vacă…”
Exmatriculat 3 zile, scandal, alea alea. N-a mai apărut la noi la ore veci.
Una singura tin minte, doamna de fizica din liceu. Era ardeleanca, mai in varsta, foarte severa, de literalmente ne pisam pe noi cand ne chema la tabla. Nici de chiulit nu indrazneam. Dar in esenta un suflet bun, si o iubeam toti, in ciuda faptului ca toti eram “caracude” 😂, zis apasat, printre dinti, indiferent de situatie, de nu stiai niciodata daca te lauda sau te cearta. Tin minte ca a lipsit o perioada (un picior in ghips), si ne-am dus buluc cu flori si bomboane peste ea acasa, vreo 35 de caracude de a X-a sau a XI-a, evident fara sa anuntam, ea locuind intr-un apartament minuscul, unde abia am incaput claie peste gramada 😁
Comentariu beton!14
1988. Clasa a-X-a. Mătușa-mea care lucra la magazinul Omnia (cel mai mare din Ploiești atunci) îmi face rost, pe sub mina, de niște frumoase ghetuțe scurte de piele intoarsa. Rarități. A doua zi, mindra nevoie mare, la școala cu ghetuțele. Dirigu’, profesorul nostru de mate, ma vede cu ele. “Oooo, domnișoara Rusu, aveti botine noi! Ia poftiți la tabla sa le vedem si noi mai bine”! Am ieșit la tabla, am “incaltat” un 8, dar pe tot parcursul demonstrației am avut parte de comentarii non-stop. Despre botine, evident! Cam asa cu replicile profesorilor!🙂
Comentariu beton!11
dupa ce in scoala generala am fost in topul clasei, ba chiar la examenul de liceu am intrat cu cea mai mare nota din scoala…a urmat liceul. Pe care l-am inceput cu atitudinea „not my problem”. Si am continuat asa cu atitudinea asta
Clasa a 11a. Profu de mate facea un sondaj „care pe unde vreti sa intrati la facultate”
ala aia, aia aia, altu aia…ajunge la animaloo
– animaloo, tu unde vrei sa intri
– la bucale la ASE sa traiti.
– unde?
– la bucale la ASE sa traiti
– tu esti „Inconstient de optimist”
– asa e, sa traiti.
mi-am scris atunci pe caiet, sa nu carecumva sa uit. era 98. Inca nu am uitat 🙂
Comentariu beton!15
„sunteți cei mai buni, da’ și cei mai nebuni!”; profi random, clasele V-VIII
„nu-nveți? este loc la sapă”; mama
„funcția dezvoltă organul! o să vă crească ochii ca la melc dacă vă mai holbați în cărțile alea de sub bănci…”; profu’ de română din liceu; i se zicea Trapez, c-avea un fizic de dungă; altfel super băiat; și cult!
„vițel sovetic!” profu’ de mate din liceu, Romașcu; i se zicea Romică/Romel și era genial
„să-l vedem (iasă la tablă) pe elementul…”; profu’ de fizică din liceu; Eremia Jenel aka Legea/Legionaru’
La mate: Trezește-teeeeeeee! Nu mai dormi în bancă!!
Diriga: Iar ai chiulit de la școală? ( Întrebare retorică, desigur 😂🤣😂)
Însă n-aș vrea să mint, am primit și felicitări când a fost cazul.👍🤓
Se umplu Moldavia de olteni. Muică.
Comentariu beton!14
lasă-l că-i năcăjît el sîngur, n-auziși că are moldoveni în familie?
apăi șî ieu am trecut p’in bucurești, șî pi la argeș, șî, iaca, taman ci terminai pizza la tini, la gura cîlnăului…
am făcut ultimii doi ani de liceu (căci da, am dat treapta a doua. ultima generație. și prima care a dat bacul la 5 probe…) într-o clasă în care mai toate fetele au devenit, peste ani, profesoare de română sau de limbi străine. și totuși, la ora de română, „dominam” clasa (pentru că citeam enorm – a fost perioada din viață în care am citit cel mai mult, 12-14 ore pe zi, în ore, noaptea, în timpul tezei la filosofie, în crâșma în care mă îmbătam). nu aveam nicio ezitare să spun că luceafărul era un fraier, îndrăgostit de-o proastă, că, de fapt, moromete nu era nici pe departe așa de deștept cum îl văd toți și că bacovia era cel mai prost poet și hpb nu are ce căuta în manuale. iar când am venit cu „nu”-ul lui eugen ionescu la școală a fost o mică revoluție la oră. și n-am să uit poliloghia profei că-i dau ora peste cap în fața mamei, care venise la școală să-mi lase banii pentru costumul de banchet, poliloghie care risca să o facă pe mama să nu-mi mai lase niciun ban, doar ca la despărțire să ne spună: „a, ai zece în teză!”
Ca idee, eu sunt moldoveanca.
Aveam proful de geografie care le spunea băieților: Uăi huțupani, uăi!🤣🤣
Iar profa de botanică atunci când vedea pe unul mai absent „Uăi Hoha uăi, ‘țî foami uăi, țî somn?” 🤣
Către părinți, clasele primare și gimnaziale: „E neatent, se distrează în oră, nu se concentrează la lecție. E păcat, că ar putea mai mult”.
La liceu, cu tată fost profesor: „Ești rudă cu X? Nu semeni cu el, că el e om serios”
“Vânzătoare la tarabă ai s-ajungi, vai de capu’ tău… și-ai să ai timp să citești toată ziua” mi-a spus profesorul de mate care m-a prins cu ceva Karl May pe sub bancă.
Mult mai târziu mi-am dat seama de umorul situației: pe vremea lui Ceaușescu nu era nimic în magazine, deci da, vânzătoarele stăteau degeaba.
Fraților, eu am luat premiul II până in clasa a XII. În „doișpe” ani n-am fost capabilă să depășesc fatidica medie de 9,33. Matematica era buba mea. Atât eu, cât și „biata” maică-mea, auzeam de la profa de mate cum că eu aș fi „brânză bună in burduf de câine”. Murea madam’ Pifu(aka profa de mate) că aveam zece pe linie la uman, contabilitate, economie, chiar și la chimie(🤭) iar la ora ei nu ieșeam din 6, 7 și 8. 🤷♀️
Asta până când, mama(draga de ea) sătulă să o audă pe vrăjitoarea teoremelor a curbelor și a cosinusurilor văicărindu-se de neputința mea, i-a răspuns sec: „Doamnă, atâta poate copilul. Imi seamănă mie. Știți, nouă ne place să citim nu să rezolvăm ecuații.” De atunci, gura ghionoaiei fu ferecată până la terminarea liceului iar după fiecare ședință cu părinții mă opream cu mama la cofetărie. ❤️
Bună!Ce liceu ai făcut?
Am avut și eu o profa de mate care i se spunea „Pifu”:)))
Poate vorbim de aceiași persoană.
Până în clasa a VIII-a am fost premiant I în fiecare an. După ce am intrat la liceu, parcă eram alt om: învățam doar la ce’mi plăcea, la restul note abia „de trecere”, amenințat cu corijenta în fiecare trimestru la istorie, chiul la greu, gagici, țigări… „Brânză bună în burduf de câine” era la ordinea zilei. „Păcat de tine, că mama ta e cadru didactic” – îmi spunea diriginta.
În clasa a XI-a m’au scos în fața careului și am luat titlul de „oaia neagră a LICEULUI”, pentru că refuzam să port uniformă, și pentru că îmi pusesem cercel în ureche – faptă nemaiîntâlnită la vreun băiat din istoria măreață a Liceului Pedagogic din Ploiești.
Drept pentru care și în ziua de azi sunt „Black Sheep” – pe firmă. 🙂
Invatatoarea din Sc. Gen.
Clasele 1-4 , ne numea
„Tufa de Venetia”
Mama venea semi-mandră de la sedințe spunând : a zis diriginta că eşti „branză bună în burduf de câine”.
25 de ani mai târziu, încercând să-nteleg senzul zicalei, mi-am luat un lup, alb, de 32 de kg care-mi ocupă juma’ de pat/cort/viață. Nu cred că la asta se referea diriga.
@Vlad, io cre’ ca diriga ta avea dreptate. Incearca jumi’ juma’ si cu o femeie… 😂😂😂
“de la tine aveam pretenții/așteptări” – am îmbătrânit degeaba, n-am reușit să aflu de ce toată viața am fost aleasă să aiba toată lumea pretenții anume de la mine și de la alții nu 🤷🏻♀️
Fabricat in ’87, acelasi comentariu cu branza in burduf il auzeam si eu :)))
Bonus: „Mai lasa gura aia, Angheleeee!”
„Ala de ce poate si tu nu poti? ” si (logic!) „Nu ma intereseaza ce fac altii, ma intereseaza ce faci tu!”
Erau mai multe, dar astea m-au marcat cel mai tare.
Diriginta din liceu, profesoară de română la bază, când făceam vreo prostie (chiulit de la ore, supărat vreun profesor, complot de a da foile la teste complet goale etc), venea foc și pară în clasă și primul lucru spus era: ”Ticăloși patentați ce sunteți, iar mă faceți de râs!”. Patru ani am auzit replica asta aproape mai des decât ”bună ziua”. Ce să zic, uneori se enerva prea repede, uneori chiar degeaba. Și când îndrăzneam să o contraziem cu ceva ne-o trântea pe asta: ”Ia uite la ei, au ajuns puii să certe cloșca”. Noi începeam să râdem pentru că știam varinta necenzurată a acestei expresii, și uite așa ajungeam iar la ”ticăloși patentați”.
Și mereu la ședințele cu părinții le spunea că atunci când a terminat cu generația anterioară și a zis că mai rău nu se poate, am venit noi și am doborât toate recordurile și clasamentele și ne-am asigurat că vom rămâne în top pentru mult timp.
Nu mai zic de faptul că avea o plăcere sadică să participe și copiii la ședințele cu părinții, să se asigure că nu avem noi ocazia să îi ”îmbârligăm de cap” (expresia ei) pe ai noștri acasă cu versiunea noastră a faptelor.
‘mâine te prezinți la școală cu parintele tuns’
Știu că au mai spus și alții, există tabere, excursii încă de la grădiniță, există prieteni și modernul sleep over iar după o vârstă, cel puțin ai mei, refuză să mai meargă în aceleași destinații cu părinții, lucru perfect normal după părerea mea. La un moment dat te invită ei la un concert, film sau la un restaurant și trebuie apreciată chestia asta, dar trebuie să vrem să nu dezvoltăm dependențe toxice. Era pediatra Gabriela Katona care spunea că un copil trebuie să meargă în vacanță separat cu mama, cu tata și apoi cu ambii părinți, nu neapărat în ordinea asta și așa rămâne timp și pentru fiecare părinte separat. Am cunoștințe care fac asta și le merge foarte bine, copiii nu-s traumatizați deloc 😛 așa devin autonomi și adulți normali și independenți. Toți am fost deranjați la un moment dat de părinți/copii lipsiți de orice umbră de educație, e serios de lucru la adulți, categoria asta simte că doar așa își poate demonstra utilitatea/rolul pe lume, își construiesc singuri un piedestal pe vare se așează cu maximă satisfacție. Există destinații adults only pe care unii nu le înțeleg 😂 am murit când cineva întreba ce se întâmplă pe acolo dubios dacă nu au acces copiii 🙄 Vacanță plăcută de 1Mai! 😛
@Adriana, la mioritici, adults only = bordel 🤣🤣🤣
Scuzeee! 🥺 Am comentat pentru cealaltă postare 🙄