Cu porcăria de mai jos m-am trezit ieri pe mail. Mai precis, în spam, pentru că gmail-ul este suficient de şmecher să recunoască nişte link-uri dubioase.
Evident, în primă fază m-a pufnit râsul şi m-am gândit „cine naiba ar pune botul la aşa ceva?”. Uitaţi-vă şi voi numai cum sună adresa de mail de pe care s-a trimis „cererea de actualizare a datelor personale”: [email protected]. Lol! La fel de hazliu este și disclaimer-ul în engleză de la final.
După care mi-am amintit că există oameni care reîncarcă tot felul de cartele sim dubioase, participă la loterii fantomă din Nigeria, îşi dau banii din casă pe metoda „accidentul” sau cotizează la cei care au „găsit” un ghiul de aur în faţa lor.
Aşa că am făcut un printscreen şi dau mai departe. Poate mai îngustăm baza de selecţie a jegoşilor care fac phishing. Aveţi aici şi avertizarea celor de la B.C.R. cu privire la solicitarea datelor personale pe email.
mie mi se pare ca stiu ceva engleza dar a naibii sa fiu daca inteleg ceva logic din partea aia de disclaimer – poate am eu mintea in repaos la ora asta
in fine d-asta ma bucur eu ca nu lucrez cu bancile – sa se spele pe cap cu ei barbate-miu – si el la orice mail mai dubios ii suna- si daca ii cer aia numarul de telefon ii suna nu la date personale deci……..
@Gabriela, da, păi am pus și link-ul către cei de la BCR. Care zic ca în niciun caz nu se dau date personale pe eamil. 😉
Crezi ca nu sunt destui care pun botul la asta?
@dr. dre, din păcate, cred că sunt. De-aia am și pus pe blog.
Cum, loteria din Nigeria nu era pe bune? Fuck!
@Rossana, hai, nu te necăji, poate la tine a fost pe bune. Mai așteaptă un pic după bani. :)))))
Mie cel mai mult mi-a placut disclaimerul :))) Nu cumva sa ii defaimeze angajatii ca var si amar de curu’ lor! E trist din pacate, ca unii chiar pun botu’ rau la chestii de genul asta si asa ajung sa isi divulge informatii personale la tot felul de indivizi. Oare noi nu stim sa traim bine din altceva decat din inselatorie?
@Diana Vasilache, este că e hazliu? :))))
Se pare că nu știm. 🙁
Si daca tu ai jurat ca nu mai calci pe la ei ..iete naa ca te calca ei pe tine …
@dede cati, da, atât doar că ăstia sunt niște jegoși care nu au nicio legătură cu BCR-ul. 🙁
Cate sute de milioane de dolari am primit eu in spam zilele astea…Doar sa le dau nume, prenume, acte etc. si o sa-mi trimita containere intregi de parale! Da’ nu vreau!
@Gusi, aia e, te înțeleg, nu-ți plac banii nemunciți. :))))
De-astea n-am bagat in seama niciodata dar, te rog, da-mi voie sa bag si eu un sfat: Banuiesc ca foarte multi cei de pe-aici aveti carduri. Daca banca la care v-a emis cardul va ofera un serviciu de tip „SMS Alert” (treaba aia cu instiintatul prin SMS cand se umbla la contul dumneavoastra asociat cardului) nu ezitati sa activati acest serviciu! eu in septembrie 2014 a trebuit sa imi fac card nou ca mi-l clonase un prost si incerca sa-si plateasca la hotel camera cu el. Zic prost, pentru ca in momentul ala aveam pe el doar vreo 170 lei….Nu ca acum am mai mult, dar … 🙂
@Victor, bun băiat. Și le ce hotel stătuse? Ceva mișțo?
In primul rand scuze de stilul haotic in care m-am exprimat („banca la care v-a emis….”)! M-am grabit sa dau un sfat amical si uite, ma fac de ras! Zice lumea ca-s agramat! 🙂 In al doilea rand, hotelul era in America, si mai avea si un nume d-asta „fancy”: Regal, Royal, PLM! In plus, cardul era/este MasterCard, in vreme ce americanii ii dau inainte cu „Visa”….D-aia zic io ca ala era unu` mai prost ca noi!
@Victor, cred că ți-a clonat cardul unul care rămăsese repetent la școala de hackeri.
Din pacate cei care ar avea nevoie nu citesc blogul tau,ei nu citesc nimic ce depaseste cinci randuri,asa ca fa parteneriat cu Poptamas.
Corect. Daca Prostamas ar distribui chestia asta pe feisbucul sau, ar exista oaresce sanse ca mesajul sa penetreze neuronu’ maselor largi populare.
Intr-adevar, cred si eu ca 99,(9)% din tre cei care frecventeaza acest blog n-au nevoie de astfel de atentionari, ca se descurca de minune si singuri in situatii similare.
@Florin, păi să-i dea cineva link cu articolul „maestrului”. 😉
@Viorica, ei da, asta cu nea Tony chiar ar fi o idee. :)))(
A-propos, Mihai, de partea cu „cotizatul la cei care gasesc un ghiul de aur in fata ta” : in urma cu vreo 4-5 ani, iarna (cred ca era prin ianuarie, tin minte ca era zapada mare la mine in oras), un tip care se afla in fata mea la vreo 10 m se apleaca si aparent culege ceva din zapada, apoi asteapta sa ajung in dreptul lui si incepe sa-mi debiteze clasica poveste a norocosului care a gasit aurul in noroi (recte zapada, in cazul de fata). Jur ca nu stiam nimic de metoda asta de fraierit (abia apoi, povestind patania unor colegi am aflat cat de raspandita este), dar cum dracu’ sa nu mi se para suspect un tuciuriu care vrea sa-mi dea pe „20-30 lei, manca-ti-as pipota ta” un inel de aur? I-am spus tipului ca nu ma intereseaza chilipirul sau si sa se duca sa-l predea la politie daca, asa cum sustine, n-are ce face cu el. Atunci boraciunea penala imi zice ca s-ar duce la politie, dar se grabeste si n-are timp sa ajunga asa departe. In momentul in care i-am spus ca sediul politiei este exact vizavi de locul unde eram si ca-l pot ajuta eu sa traverseze strada pana acolo, a luat-o la goana de cred ca nici Usain Bolt in persoana nu l-ar fi putut ajunge. Am pufnit in ras de unul singur pe strada cand am realizat ca idiotul nu-si daduse seama ca este exact in fata sediului „organelor”. Oare cum ar fi fost sa fie pe celalalt trotuar si sa incerce sarlatania cu vreun politai in civil aflat in fata sediului? E riscant totusi sa faci pe escrocul intr-un oras in care nu stii cel mai important lucru, si anume unde este sediul politiei?
@Florin, un amator amărât. Nu trebuia să-i spui, trebuia să-l duci direct acolo. Ce ţeapă îşi lua.
Daca as fi fost familiarizat cu metoda respectiva de furat banii fraierilor, in mod sigur as fi putut face ceva de genul asta. Luandu-ma insa prin surprindere, n-am reactionat „corespunzator”.
@Florin, da, te-a luat prin surprindere. De-acum măcar ştii ce ai de făcut.