Când au învățat austriecii fotbal?

Oameni buni, când eram eu copil sau adolescent, România juca împotriva Austriei doar când avea nevoie de meciuri din alea de refacere a moralului. Cum jucam noi la bloc cu ăia de la turnul din spatele centralei, pregătind marile meciuri cu rivalii de la D3.

Le dădeam până plângeau, își luau mingea și plecau acasă, după care altfel porneam la războaiele adevărate cu trupa lui Cucu și a lui Otto. Ei, tot așa și naționala cu Austria, îi băteam pe unde-i prindeam ca să ratăm mai cu spor calificările la Mondiale și Europene. Na, mai bate-i acum.

Polonia în primele 25 de minute nu a contat. Fără Lewandowski echipa părea un bichon uitat pe-afară care amușină de zor după stăpân și ăla e deja pe canapea la televizor. Nu cred c-au trecut de cinci ori centrul terenului.

Poate nu întâmplător anul trecut pe vremea asta scoteau di tri ori chișca din poartă la Chișinău. Le-au dat frații moldoveni de i-au julit. Și nu era vreun amical, era meci din preliminarii.

Mă rog, până la urmă au reușit să se prindă din mers că trebuie cumva să joace și fără catalanul Robert, altfel săptămâna viitoare își plătesc micul dejun cu zloți, pe malurile Vistulei. Așa că s-a umflat tărâța în Piątek, singurul polonez bucuros că nu joacă Lewandowski, și le-a adus aminte austriecilor că există și ei pe teren.

După pauză, vreo douăzeci de minute s-a frecat menta ca la corporație vinerea după ora 15:00. Mai aveau un pic și se invitau unii pe alții la minge: „gincue, pane”, „nu, nu, eu gincue”. Când a văzut atâta politețe covârșitoare pe teren, Mister Probierz s-a luat cu mâinile de cap și l-a băgat pe Lewandowski, chiar dacă ăla e într-un picior.

Le-a folosit polonezilor intrarea lui, cum îmi folosește mie să știu când plouă la Zalău. I-a așezat Baumgartner pe scaune ca să le arate cum cântă el de unul singur „Eine kleine Nachtmusik”, la colțul lung. După care a intrat la acompaniament și Arnautović, din penalty. 3-1.

Dacă intrau și cele două bisuri ale lui Posch și Laimer, acum învăța jumătate de Europă cum se numără până la cinci în germană.

Auf Wiedersehen, Poland!

Gute Nacht, meine Damen und Herren!