Articol scris de Iulia.

…

Probabil că nu știți (că n-aveți de unde, că Vasilescu decât mă dă absentă, da nu zice și că-s motivată, da mă rog…), dar săptămâna trecută am lipsit de p-aici din motive de plecare. Nu cu cercul, aia e de la sine înțeleasă, ci cu câinii la concurs.

Mai exact, la World Dog Show 2024 din Zagreb. Sau, pe românește, Campionatul Mondial al câinilor.

Ar fi trebuit să fie o excursie fără prea mari bătăi de cap. Plecat de vineri, 26.04, întors luni, 29.04.

Planul era să plecăm vineri cât mai de dimineață, dați fiind cei vreo mie de kilometri pe care îi aveam de parcurs până la destinație.

Ehe, dragii babei, însă firește că nu e cum se plănuiește, ci cum se nimerește. Așa că am început ziua de vineri c-o ceartă strașnică – Tu ești de vină că suntem în întârziere! Ba tu! Îmi bag picioarele, nu mai merg nicăieri! Ba EU nu mai merg nicăieri! Ba nu, eu merg, îmi iau câinele și plec, tu n-ai decât să faci ce vrei cu ghioarla ta! Ba nu! Ba da!…. și altele din același registru.

Până la urmă, în loc să plecăm pe la 7-8 dimineața, cum ne propusesem, am plecat pe la 12 – 13. Mna. Pățăști.

Am plecat, am parcurs drumul fără incidente, am ajuns în fața cazării. Trimitem mesaj să ni se dea codul, ca să putem intra.

Și primim drept răspuns următorul mesaj halucinant: Îmi pare rău, dar e o greșeală, această cazare nu este disponibilă.

Ca să înțelegeți tabloul complet, era unșpe și ceva noaptea, eram pe drum de peste 10 ore, cu un copil și doi câini după noi și ne aflam în fața unei porți închise, fără vreo șansă ca aceasta să se deschidă.

Fac un pas în urmă în timp și vă relatez și întreaga istorie a cazării: această cazare a fost rezervată în mai 2023. Da, ați citit corect – 2023.

Pentru că știam că atunci când are loc un eveniment de asemenea amploare – ca idee, au fost undeva la 26 000 de câini înscriși; firește, majoritatea însoțiți de câte cel puțin un biped fiecare – cazările bune se dau rapid. Așa că ne-am ocupat din vreme.

Am făcut rezervarea prin magnifica platformă Airbnb. La momentul efectuării rezervării Airbnb a solicitat un avans de 50%, iar restul de 50% cu câteva zile înainte de plecarea spre Croația.

În ziua efectuării celei de-a doua plăți primim mail cu cod de confirmare, cu tot ce trebuie. În aparență, absolut totul perfect în ordine. Decât că nu.

Iată-ne, deci, la unșpe noaptea, pe străzile din Zagreb, fluierând a pagubă.

Luăm legătura cu Customer Supportul de la Airbnb. Relatăm tărășenia, solicităm soluție. Sanjib* de la celălalt capăt al firului începe să turuie în corporateză despre proceduri și etape, fără să ne dea însă vreo soluție concretă pentru unde dormim noi în noaptea aia. Altundeva decât în mașină.

*În cazul de față, Sanjib e un nume generic, care mie-mi sună indian, că asta părea să fie ăla de la capătul firului.

Nu ajungem nicăieri cu Sanjib, așa că cerem să fim redirecționați către un superior. Dăm de o ființă care pare ceva mai spălată pe dinți.

Își cere scuze pentru neplăcerea întâmpinată (Neplăcere?!? Neplăcere, bre?!? Ia să vii tu să îi explici acu, la unșpe noaptea, copchilului meu de 5 ani, că după ce a stat 10 ore cu curu-n scaunul de mașină, e posibil să-și petreacă și noaptea tot acolo…) și ne asigură că se ocupă pe loc să ne găsească o altă cazare adecvată, să rămânem în telefon, apelul dumneavoastră este foarte important, bla bla…

Stăm în telefon până ni se urăște, ca după vreo 35 – 45 de minute să ni se comunice sec: Nu găsim nici o cazare pet friendly disponibilă, ne pare rău, căutați-vă voi un hotel și zilele viitoare o să vă trimitem noi banii înapoi.

Firește, se lasă cu urlete și zbierete, însă vocea de la celălalt capăt al firului își continuă implacabilă turiala: Ne pare foarte rău, înțelegem că este o situație neplăcută, vă vom restitui banii. Pa și pularevedere!

Batem cu pumnul în masă și încheiem discuția cu promisiunea că cel târziu a doua zi (sâmbătă, 27.04) dimineața, la ora 8:00, vom primi de la ei o soluție concretă și fezabilă.

E, până azi, 04.05, fix o săptămână mai târziu, am primit răspunsuri de la Airbnb cam tot atâtea câte sandvișuri cu ienupăr și rucola pe pâine fără gluten a mâncat Vasilescu la viața lui. Da, fix zero barat.

După încheierea acelei conversații telefonice, de altă interacțiune cu ei nici c-am mai avut parte. Ne-au restituit într-adevăr banii, câteva zile mai târziu și atât. În rest, s-au jucat de-a oposumii.

Iar noi, ce am făcut noi, vă întrebați? Ei bine, noi am avut totuși o brumă de noroc. Pentru că prietenul nostru A., plecat și el la Zagreb cu propriul câine, își închiriase un apartament, unde am putut până la urmă să ne adăpostim și noi.

Bine, acu, eu zic „apartament”, dar de fapt se va înțelege mai degrabă „garsonieră”. Pentru că în esență, asta era: o cameră în care erau (ca norocu!) 2 paturi, undeva mai într-un colț era un fel de chicinetă, cu o chiuvetă, o masă și un frigider, iar pe hol – baia.

Norocul nostru major a fost că a) în respectiva locație existau 2 paturi și b) că proprietarul respectivei locații a fost de acord ca în loc de 1 oaspete plus 1 câine, să ne accepte până la urmă pe toți – 3 adulți, un copil și 3 câini.

Practic, am stat ca-n tabără, cu toții la grămadă. Dar cum calul de dar nu se caută la dinți, am zis bogdaproste. Că altfel, opțiunile ar fi fost fie să căutăm de nebuni în noaptea aia vreun hotel care să aibă vreo cameră disponibilă (și probabil ar fi trebuit să lăsăm câinii în mașină, că șansele să găsim vreun loc unde să ne primească cu ei cu tot erau minime), fie să ne urcăm înapoi în mașină și să plecăm acasă.

Acu, cine mama dracului e de vină, nu știu. Proprietara casei pe care noi o rezervasem și o plătisem, susține că ea a de-listat proprietatea de pe Airbnb cu multe luni în urmă și că aceasta nu ar mai fi trebuit să fie disponibilă pentru a fi rezervată.

Cu toate astea, proprietatea era (și este în continuare) perfect disponibilă pe platformă.

Airbnb-ul a zis că…nimic, practic. Ba nu, mint, au zis că „vor investiga”. Și probabil și-n ziua de azi încă mai umblă cu lupa și detectorul de metale, investigând.

Desigur, nu pot să nu îmi asum și eu o parte din vină: ar fi trebuit să iau legătura cu proprietatea mai devreme, poate cu o zi sau două înainte de plecare, caz în care aș fi aflat mai din timp că mumu cazare.

Nu că aș mai fi putut face atunci mare lucru – pentru că probabil oricum cam toate locațiile pet friendly din Zagreb și din jurul acestuia erau full. Așa că cel mai probabil n-am mai fi plecat de acasă.

Pe de altă parte însă, înainte de asta am mai stat în zeci de alte cazări luate prin Airbnb și never ever nu am avut vreo problemă. Tot timpul lucrurile au fost perfect în regulă, așa că ce motive să fiu paranoică aș fi avut de data asta?

Cine a fost de vină până la urmă? Habar nu am. Că o fi fost o eroare de sistem și aia într-adevăr scosese casa de pe platformă, însă casa a rămas în continuare disponibilă, că n-o fi fost așa, dracu știe.

Ce m-a înfuriat pe mine în cel mai crunt mod posibil a fost nesimțirea, lipsa completă de empatie și nerespectarea promisiunii de a ne da o soluție.

Ne-au dat banii înapoi, dar nu au revenit nici a doua zi, nici ever altcândva cu vreo explicație (că de soluții oricum nu mai putea fi vorba oricum), nu nimic.

Și asta după ce, în primă instanță din proprie inițiativă s-au oferit să ne caute ei cazare fix atunci, pe loc, în seara respectivă. După care – mumu, fraierilor, n-avem soluții, vă dorim papapapapa!

Așadar, din punctul meu de vedere, Airbnb are o mare bilă neagră și intenționez să văd și ce căi legale am de a acționa împotriva lor. Pentru că, după cum ziceam, dacă nu am fi avut norocul să aibă prietenul nostru cazare și să avem cu toții loc acolo, eram în cea mai cruntă budă posibil.

Partea bună în toată povestea? Hanneta a câștigat locul 2 la clasa Junior, deci e practic a doua cea mai frumoasă Doagă junioară din lume. Se umflă un pic pipota în mine, nu zic nu 😁

Și acu, rândul vostru: ceva povești cu belele cu cazări? Anulări aiurea? Locuri care nu existau sau dacă existau, nu aveau nici o legătură cu realitatea? Sau mai știu eu ce alte aventuri ați avut în acest domeniu? Să v-aud!

sursa foto: freepik.com