3,286 cititori

Nu te pui cu Femeia cu privire de oțel

Aproape de blocul meu există o curățătorie non-stop. Din aia de haine. Atât i-a trebuit radarului uman (aka cea mai mișto femeie din lume) să audă, că s-a și înființat cu o plasă d-aia mare plină de chestii de îmbrăcat care, citez “nu se pot spăla la mașină, că le distrugi”, am încheiat citatul. Am luat-o și-am purces voinicește spre curățătorie, că ce naiba să mai și faci când te roagă cu ochii ăia de căpreoară.

Am intrat. Nimeni. Ei, lasă, mi-am zis, o veni cineva, că din spate se auzea ceva mișcare, deci locul nu părea chiar părăsit. Și, până la urmă, a venit, fraților. Continuarea

10,156 cititori

N-a știut

Când mi-am dat seama că ajung la muncă înainte de ora 9.00, m-am panicat îngrozitor și m-am dus repede la mega. Că știi cum e, dacă-i obișnuiești așa, vor avea mereu pretenția să ajungi la birou la ore din astea imposibile. Și-am calculat corect, la mega era coadă. Am pus repede niște chestii în coș și m-am așezat și io.

După care apare Doamna care trece relaxat pe lângă toată lumea și se duce întins la prima casă.

Continuarea

7,633 cititori

Prima zi de școală în alte vremuri

Norocul meu a fost că orașul era relativ mic și că, probabil, simțul meu de orientare este înnăscut, altfel prima mea zi de școală s-ar fi putut lăsa cu niscaiva urmări.

Nu știu dacă mai e cazul să precizez că prima mea zi de școală s-a petrecut pe vremea când în spațiul carpato-danubiano-pontic dacii liberi încă nu erau așa de liberi, nici măcar nu terminaseră tunelul pe sub Bucegi, în schimb se construia de zor socialismul revoluționar. Iar asta mai mult ca sigur trebuie să aibă legătură cu faptul că ai mei nu s-au gândit niciun moment să vină cu mine la școală în prima zi. Nu că nu și-ar fi dorit, dar n-ar fi avut cum. Continuarea

43,534 cititori

Oriunde, dar nu în Bulgaria

Așa aș fi răspuns, până săptămâna trecută, dacă mă întrebai unde aș vrea să merg să stau trei zile la plajă. Da, am auzit de-a lungul anilor mii de povești, de la prieteni și colegi, despre cât de mișto e în Bulgaria, despre cât de bine s-au simțit, despre d-astea. De fiecare dată ridicam din umeri și gândeam același lucru: „foarte bine, dar să fie la voi acolo, eu în Bulgaria nu calc”.

Continuarea

10,145 cititori

Cum să vizitezi coasta amalfitană

De fapt, articolul ar fi trebuit să aibă titlul „cum să NU vizitezi coasta amalfitană”. Pe care poți s-o vizitezi cum vrei tu, dar în niciun caz cu mașina. O să și explic de ce, ca să nu mai facă și alții greșeala mea.

Înainte sa mă hotărăsc să închiriez mașină, am tot căutat informații relevante pe net. În sensul că nu-mi era foarte clar dacă-mi trebuie sau nu. Da, mai ziceau unii și alții că e greu cu parcările, că drumul e foarte îngust și se circulă greu, dar, una peste alta, nu mi se părea ceva de speriat. Și toate astea pentru că n-am găsit un singur articol în care să scrie negru pe alb: dacă vrei să te duci, în august, cu mașina pe coasta amalfitană, mai bine îți bagi un băț în… partea dorsală. Adânc, foarte adânc.

Mno, să le luăm pe rând. Continuarea

6,214 cititori

Vacanța de după concediu

Pentru că tot mai aveam câteva zile libere, ne-am zis că trebuie să facem ceva să ne odihnim după concediu. Că, na, doar n-o să te duci obosit la muncă. 😀

Bun, facem, dar ce? După o lungă și matură chibzuință am ajuns la concluzia că trebuie să mergem undeva unde tot ce trebuie să facem e să NU facem absolut nimic și, dacă se poate, să fie și cu niște mare, cu niște soare, cu niște plajă, cu din astea. Perfect. Dar, unde? Și dă-i și caută, că timpul era scurt și trebuia să ne mișcăm repejor. Continuarea

10,062 cititori

Poate au intrat la apă

Aeroportul din Napoli, anno domini 2019. Găsim două scaune libere și ne înfigem gospodărește pe ele. Nu trece mult și la un moment dat o aud:

– Mi-e foame, mă duc să-mi iau ceva de mâncare.

– Du-te, zic, stau eu cu bagajele.

Pleacă, dar se întoarce în nici cinșpe secunde și se preface că nu observă privirea mea întrebătoare. Până la urmă, dacă văd că nu spune nimic, întreb tare:

– Deci?

Continuarea

6,204 cititori

Cam așa e la Napoli și pe coastă

Până să mă apuc de scris articolul depre Napoli, coasta Amalfitană și ce-am mai văzut pe aici (pe care n-am niciun chef să-l scriu, dar cam trebuie), v-am pus azi o grămadă de poze. Zic că trebuie, pentru că înainte de plecare, când am făcut oleacă de research, n-am găsit pe niciunde scris, de exemplu, singurul sfat care conta cu adevărat: dacă vrei să închiriezi mașină pentru mers pe coastă, mai bine bagă-ți un par în… ăăă… cavitatea dorsală. Continuarea

4,100 cititori

Tocmai am reușit prima teleportare

Coborâsem la cafeteria de la parter pentru un micuț și rapid colazione. În paranteză fie spus, oamenii ăștia de pe aici nu-și beau niciodată cafeaua de dimineață acasă. La prima oră, localurile de profil gem de clienți care stau la coadă pentru un espresso și-un croissant.

Continuarea

9,337 cititori

Se face curent

– Mai deschideți un geam, vă rog.

– Se face curent.

Numai într-un metrou din București poți să auzi acest dialog halucinant. Ce contează că toți stau înghesuiți ca sardelele, cu transpirația curgând șiroaie, dacă o tanti de la jumatatea vagonului a hotărât că se face curent, geamul ăla va rămâne închis pe vecie. Pentru că nu poți sa te joci cum vrei tu cu sănătatea femeii. Continuarea

4,224 cititori

Unde mănânci bine în Napoli

Sunt rupt de ce se întămplă în spațiul carpato-danubiano-pontic. Nu stau pe net și nu intru pe Facebook decât din când în când și nu mai mult de câteva minute. Așa că habar nu am dacă s-a întâmplat ceva notabil în țară și, sincer să fiu, nici nu prea mă intersează. Comentariile voastre le văd, dar nu apuc să vă răspund, c-ar însemna să stau doar cu ochii în telefon. Pe scurt, vreau să mă bucur de vacanța asta după un an al naibii de greu. Prin urmare, o să cam citiți chestii de pe aici sau, pentru alte subiecte, o să așteptați să mă întorc. 🙂

Continuarea