Eu, la mine mă refer când zic c-am trecut degeaba. Păi s-au dus aproape două luni de zile de când stăm în casă și nu m-am descompus în mii de bucăți, doar pentru a mă recompune la loc. Nici cursuri de dezvoltare personală n-am făcut, n-am citit nici toate cărțile pe care nu le-am citit încă, nici sinele nu mi l-am descoperit, nici n-am meditat îndelung la cine suntem noi, ca oameni, și încotro ne îndreptăm, nici n-am învățat să mă iubesc singur. Ce să mai, sunt un animal, a trecut izolarea asta pe lângă mine ca rapidul prin haltă pe la Ciulnița.

În schimb, am ajuns la niște concluzii care chiar s-ar putea să-mi prindă bine pe viitor.

▶️ Mi-am dat seama cam cât cumpăram ”la impuls” înainte de pandemie. Mă refer, desigur, la cumpărăturile pentru cele necesare traiului, cumpărături pe care, de când cu izolarea, le-am făcut aproape exclusiv online (doar pe la mega ce-am mai scăpat de vreo trei ori). Și-am constatat că de fiecare dată valoarea bonului era cam cu vreo 200 de lei mai mică decât dacă m-aș fi dus eu în suprermarket. Că știți cum e, când te vezi acolo printre rafturi, îți vine să mai iei și aia, că e doar zece lei, să mai pui în coș și ailaltă, că e doar cinșpe, și uite așa, până ajungeam la casă se mai strângeau ăștia 200 de lei despre care vă zic. Prin urmare, pe cât posibil voi păstra acest obicei și pentru după ce se vor liniști apele. Mă refer la comandatul online, desigur.

▶️ Ani de zile mi-am imaginat cât de mișto ar fi să muncesc de acasă. Cum m-aș trezi eu dimineața, mi-aș bea cafeaua, după care aș începe să-mi fac treaba comod și relaxat în haine de casă și papuci. Știți ce? Nu e mișto absolut deloc și dacă îmi doresc ceva, îmi doresc să se termine mai repede cu porcăria asta de virus și să mă întorc la birou. Probabil există oameni care citesc asta și ridică din umeri ”boss, ești nebun, e mult mai mișto de-acasă”. Bravo lor, dar mie, personal, mi-a fost infinit mai greu. Flow-ul de lucru e mult mai complicat, ideile îmi vin mult mai greu, toate lucrurile care la birou erau atât de simple, brusc au devenit mult mai complicate. Prin urmare, ducă-se, o să mai muncesc de acasă doar când o să am nevoie de vreun weekend prelungit, ca să plec pe undeva, și-o să le zic celor de la birou că ”muncesc remote vinerea asta”. Wink-wink.

▶️ M-am reapucat de alergat. Da, deși mi-am dorit ani de zile să fac asta, niciodata nu găseam motivația și drive-ul necesar ca s-o și fac. Uite că m-am reapucat acum. Sau, mă rog, mă reapucasem. Pentru că, idiot din născare fiind, am ieșit zilele trecute fără să fac niciun pic de încălzire, mi-am lejer inflamat meniscul de la dreptul și-acum mă doare de mă piș pe mine. Da’ nu-i nimic, că trece, și mai am încă măcar cinci luni în care mă pot bucura de alergat pe-afară.

▶️ Poate cel mai important lucru pe care l-am constatat în toată perioada asta a fost să văd că-mi face plăcere să stau 24 de ore din 24 cu femeia de lângă mine. Că e mișto, că putem să vorbim chiar și atunci când ai impresia că nu mai ai ce, sau că, dimpotrivă, putem să ne vedem fiecare de ce avem de făcut, fără să ne călcăm pe bătături. Pe scurt, a fost și este foarte tare să constat că nu numai că nu ne vine să ne scoatem ochii, dar ne simțim din ce în ce mai bine unul pe celălalt. Știu, știu, o să mă luați cu ”hai, boss, ce mare chestie?”. Well, pentru mine a fost important să constat asta, mi-am reconfirmat c-am luat corect deciziile și că ma aflu acolo unde vreau să fiu.

Gata. Să vă mai aud io că mă plâng tot timpul. Ietă câta articolul pe pozitiv aveți mai sus. Acum mă duc să-mi curăț ciacrele și să mă reîncarc energetic cu vibrație înaltă.