Acesta este un dialog real, cu o persoană reală, angajată la DPD România. Persoană la care să nu vă imaginați că e simplu de ajuns, trebuie să ai un munte de voință și o tonă de noroc ca să poți vorbi cu cineva de la această minunată firmă de curierat. Procedeul este relativ simplu: intri pe site, găsești numărul de telefon de la „realții cu clienții”, îl formezi, pui telefonul pe speaker, îl așezi pe birou și-ți vezi de treabă. Dacă ai suficientă răbdare, până la urmă o să-ți răspundă cineva. Bine, nu se știe când, dar astea-s doar niște amănunte insignifiante.

Așa, revenind, ziceam că urmează un dialog cât se poate de real.

– Bună ziua, am un colet la dumneavoastră care trebuia să ajungă la mine de mai bine de o săptămână.

Din partea cealată se aude un ușor oftat de nemulțumire. Și pe buna dreptate, ce dracu’, acum ne plângem după doar o săptămână de întârziere? Păi în ritmul ăsta unde o să ajungem? Or să apară nebuni care se vor plânge și după o zi? Dar doamna de la telefon găsește resursele să treacă peste această nemulțumire și mă chestionează sec:

– Numărul de awb?

I-l dau. Se aude cum tastează ce tastează, după care se oprește:

– Da, coletul este la noi în depozit.

Trag aer în piept adânc, ca să nu mă enervez chiar de la primul schimb de fraze:

Doamnă, ziceți-mi ceva ce nu știu, că tot acolo era și acum o săptămână, în ziua în care ați zis că-l livrați.

Doamna pare deja ușor sictirită de insistența mea:

– Nu știu ce să vă zic, depinde de colegii mei de la livrări.

Simt cum mi se umflă venea aia groasă de la tâmplă care aprinde beculețul roșu și încerc să mă stăpânesc.

– Ziceți-mi, vă rog, ce-aș putea face ca să aflu când mi se livrează coletul.

Doamna pare că rămâne un pic pe gânduri, dar doar un pic:

– Luați legătura cu vânzătorul.

Aici m-a făcut șah-mat. Practic, mi-am revenit din lovitură mai greu decât Sylvester Stallone în Rocky, la faza aia când se plimba amețit prin ring și-o striga pe nevastă-sa. Dar important e ca mi-am revenit:

– Ha? Ce treabă mai are vânzătorul, doamnă? Marfa a plecat de la el, e la voi în depozit de o săptămână. Ce să-i zic vânzătorului?

Doamne n-are treabă cu logica mea, o ține pe-a ei:

– Da, știu, dar altfel nu vă pot ajuta. Vânzătorul are contract cu noi și poate reușește să facă o sesizare către colegii mei de la livrări.

Am mulțumit și-am închis, mai mult n-am putut să duc.

După cum ziceam, acesta a fost un dialog real, cu o persoană reală, angajată la o firmă de curierat reală, pe numele ei, DPD Romania.

Țineți minte de la mine, cel care v-am fost baci până la adânci bătrâneți: niciodată, dar absolut niciodată să nu vă comandați ceva care se livrează prin DPD Romania.