Pentru că pierdeam o grămadă de vreme pe drumuri, între cele două case, după o lungă și matură chibzuință, io și cea mai mișto femeie din lume am hotărât să ne mutăm împreună. Și, na, cum face tot omul în situații de genul ăsta, am zis să începem cu dreptul, adică să schimbăm niște chestii de prin casă.

Prin urmare, hai la ikea, că doar nu era să rateze șansa să-mi vadă fața disperată pe culoarele alea din care nu înțeleg nimic. Doar că, la ikea am mers degeaba, sau aproape degeaba, n-aveau nimic din ce ne trebuia. Am reușit să găsim o singură chestie, dar o aveau disponibilă doar la comandă online. Bine, zic, lasă c-o comandăm pe net, hai la dedeman, că e aici aproape.

Oameni buni, fraților, băbăieți, niciodată, dar absolut niciodată să nu vă duceți să cumpărați chestii care trebuie asamblate, de la dedeman. Vorbesc despre obiecte de mobilier cu sertare, uși, balamale și altele de genul ăsta. C-am luat io. TREI. Toate pline de uși, ușițe, sertare și sertărele. Obișnuit cu produse de același gen de la ikea, după ce m-am văzut cu toate în mașină, îmi frecam măinile de bucurie că-n trei ore o să fie totul montat și pus pe poziții.

Dar, ce să vezi, nu numai că după trei ore nu era gata NIMIC, dar lucrările s-au întins și pe a doua zi. Nu mi s-a mai întâmplat niciodată să trebuiască să dau eu găurile pentru holțșuruburi. Și erau o grămadă, practic peste tot unde era nevoie de holțșurub, eu eram ăla care trebuia să dea gaură. Mă întreb, oare ce s-ar fi întâmplat dacă nu-mi trecea prin cap să cumpăr și-o șurubelniță electrică. Pe care am luat-o mai mult într-o doară, să fie acolo, dacă e. Vă zic, fără ea cred că trebuia să-mi iau liber azi și mai munceam și la ora asta. Ca sa nu mai spun că, cu tot cu șurubelnița minune, am bășici în palme de la câte găuri a trebuit să dau.

Și, de parcă toatea astea nu-mi erau îndeajuns, destoinicii băieți de la dedeman mi-au mai greșit și comanda. Gen, mi-au dat feroneria bună (șuruburi, cuie, balamale și alte d-astea) și piesa de mobilier greșită.

Cum nu suntem idioți, nici eu, nici cea mai mișto femeie din lume, dacă ne dădeau o canapea în loc de dulap de bucătărie, cred că ne prindeam până să ne apucăm de treabă. Dar oamenii mi-au greșit mult mai subtil comanda, în sensul că mi-au dat un dulap de bucătărie aproape identic cu cel pe care-l comandasem. Doar că, în loc de sertare, avea ușă.

Well, ne-am prins după ce deja asamblasem aproape tot și urma sa ne apucăm de sertare. Care sertare, ia-le de unde nu-s. Mi-a venit să plâng, jur. Era aproape miezul nopții, tot ce-mi doream era să terminăm naibii odată și să dorm.

Nu s-a putut. A doua zi am luat-o de la capăt. Hai la dedeman, cu poze și acte doveditoare, ia-te în gură cu ăia și convinge-i că ți-au greșit comanda. Până la urmă i-am convins, nu că ar fi avut de ales, dar mi-am jurat c-a fost prima și ultima oară.

Stați că n-am terminat. Rețineți că ziceam mai înainte c-am comandat și ceva online de la ikea? Stați să vedeți cum e și cu deștepții ăștia. Comanda am făcut-o cu ridicare din magazinul de la Băneasa. Mi-era mai simplu așa, că n-aveam chef să aștept curieri.

În momentul în care am plătit, am primit un email care, ce-i drept, spunea că doar s-a preluat comanda, dar n-o și confirmă. Doar că am primit și un link unde poți să-ți urmărești statusul comenzii. Ceea ce am și executat. Șiii, surpriză. La statusul comenzii scria că data de ridicare este 24.11.2019 (adică ieri), oricând în intervalul orar 16.00 – 21.00.

Sper că vă dați seama că n-aveam niciun chef să mă duc duminică seara până la ikea din Băneasa. Iar când am ajuns acolo, am înteles și de ce nu simțeam nevoia: era coadă de mașini și la intrarea și la ieșirea din parcare. N-am mai văzut în viața mea așa ceva.

Nfine, revenind, evident, comanda mea nu ajunsese în magazin, deci n-am avut ce să ridic în afară de umeri. Lucru care nu l-a împiedicat pe tipul de la ridicări colete să ne certe pe motiv că de ce-ați venit dacă nu v-am dat email de confirmare a comenzii? Păi, ia ghici, pentru că sunt eu excentric și vreau să mă plimb prin ploaie la ikea, nu pentru că scrie la statusul comenzii că pot s-o ridic din magazin. A, da, poate scrie, dar e degeaba statusul ăla, trebuie să așteptați email-ul de la noi. Băejnebun, cum plm e degeaba? Statusul e de la voi din sistem, care sistem zice că comanda mea e la voi în magazin.

Rahat cu perje, la fel de bine puteam să încerc să lămuresc un stâlp de beton. Am plecat de-acolo un car de nervi, și-am mai făcut și jumătate de oră până să reușesc să ies din parcare. Am ajuns să votez când mai aveau puțin și închideau urnele.

Dar știți ce mi s-a părut cel mai tare? Că și cetățeanul de la vânzări de la dedeman și ăsta de la ridicări colete de la ikea, în primă fază au încercat să de vina pe mine. Dacă nu aveam dovezi negru pe alb, plecam cu mâna goală și de unii și de la ceilați. Mă rog, de la ikea chiar am plecat cu mâna goală, dar măcar am avut satisfacția că i-am explicat ăluia ce cred eu și despre ei și despre sistemul lor.

Îi doare-n lupă, frate, vânzările merg de rup, prin urmare îi doare-n cur de clienții nemulțumiți. La dedeman era deja plin la 9.00 dimineață (cine și de ce s-ar duce vreodată la un magazin de bricolaj duminica la ora 9.00?), iar la ikea tocmai v-am explicat că se stătea la coadă la parcare. Credeți că-i ineteresează vreun pic că, dacă aș avea alternativă, n-aș mai călca în veci pe-acolo? Evident, nu. Doar știu și ei că n-am. Dar și când o să am.

Altfel, ar fi meritat s-o vedeți pe regina fashion-ului, cunoscută și sub numele de cea mai mișto femeie din lume, cum înfigea și băga holțșuruburi, cu șurubelnița aia normală, prin placile de lemn, cu o dexteritate care m-a lăsat cu gura căscată.