În principiu, sunt obișnuit să particip cam la orice activitate casnică de rutină. Bine, asta și din cauză că nici nu sunt vreun bărbat adevărat sau ceva.

N-am nicio problemă să spăl vasele. Și vorbesc acum despre spălatul de mână, că de când am lămurit radarul uman că nu mai trebuie să le clătești înainte să le bagi în mașină, viața mea s-a simplificat uimitor de mult.

Pot să dau cu aspiratorul două zile fără să mă opresc și n-ai să auzi de la mine vreun cârâit de nemulțumire. Idem să dau cu mopul.

Despre să arunc niște haine în mașina de spălat, nici nu mai vorbesc, și-o maimuță poate să facă asta, deci nimic complicat, mă descurc mai mult decât onorabil.

Duc gunoiul și la 3.00 dimineața, dacă e. Pot să încropesc ceva de mâncare, indiferent că vorbim despre mic dejun, prânz sau cină, mâncare ce poate fi catalogată de la comestibilă în sus. Ca să nu mai zic că dacă-mi pun mintea, pot să intru și-n finețuri de genul ouă poșate sau niscaiva preparate mai complicate.

Daaar, există și niște activități din astea casnice pe care, dacă ar fi după mine, le-aș scoate în afara legii.

Urăsc visceral să calc. Și să mor io dacă fierul meu de călcat n-a aflat asta și mototolește sau măcar face niște dungi total inestetice pe orice obiect vestimentar i-ar ajunge sub talpă. Bine, asta dacă fac nesăbuința să-l manevrez eu, că la oricine altcineva e blând ca un cățeluș de-abia înțărcat. Ba mai mult de atât, nenorocitul naibii a făcut cumva și-a anunțat și restul fiarelor de călcat de pe planeta Pământ, altfel nu înțeleg cum de-mi fac toate aceleași figuri.

Cu întinsul rufelor la uscat, problema se pune oarecum asemănător. Nu că nu suport, dar mă scoate din minți să stau să le atârn de uscător, pe fiecare în parte. Mor încet la fiecare șosetă și sunt la un pas de atac de apoplexie odată cu fiecare tricou jilav pus pe sârmă.

Să șterg praful mi se pare o pierdere de vreme fără sens. Mai ales că în câteva ore e la loc, de parcă nici nu l-ai atins vreodată.

Iar spălatul geamurilor este o activitate pe care pur și simplu n-o înțeleg. Bun, treacă de la mine, le mai poți șterge pe interior, dar pentru ce mama dracului să mă cațăr și să mă chinui să le spăl pe exterior, când la prima ploaie se alege praful de toată munca mea? Prin urmare, n-o să mă vedeți vreodată spălând geamuri.

Mno, cam astea ar fi. La voi cum stă treaba? Doamnelor, cavalerii ăia pe care-i aveți pe lângă voi vă ajută cu ceva sau e sub demnitatea lor să pună mâna pe aspirator? Pe bărbați nici nu-i mai întreb, sunt convins că ne-am strâns pe-aici numai d-ăia adevărați. 😀